41,177 matches
-
arătat ca tacrolimus nu are potențial carcinogen . Într- un studiu de carcinogenitate dermală cu durata de 24 de luni efectuat la șoarece , cu unguent 0, 1 % , to nu au fost observate tumori cutanate . În același studiu a fost observată o incidență crescută a au limfomului asociată cu expunere sistemică mare . Într- un studiu de fotocarcinogenitate , șoarecii albi fără păr au fost tratați cronic cu tacrolimus unguent și radiații UV . te semnificativă statistic până la dezvoltarea tumorilor cutanate ( carcinom cu celule scuamoase ) și
Ro_842 () [Corola-website/Science/291601_a_292930]
-
vascular cerebral . În studii clinice controlate cu placebo ( cu o durată de 6- 12 săptămâni ) la pacienți vârstnici ( vârsta medie 78 ani ) cu psihoze și/ sau tulburări de comportament asociate demenței , s- a înregistrat o creștere de 2 ori a incidenței deceselor la pacienții tratați cu olanzapină comparativ cu cei la care s- a administrat placebo ( 3, 5 % , respectiv 1, 5 % ) . Incidența crescută a deceselor nu a fost asociată cu doza de olanzapină administrată ( doza medie zilnică 4, 4 mg ) sau
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
ani ) cu psihoze și/ sau tulburări de comportament asociate demenței , s- a înregistrat o creștere de 2 ori a incidenței deceselor la pacienții tratați cu olanzapină comparativ cu cei la care s- a administrat placebo ( 3, 5 % , respectiv 1, 5 % ) . Incidența crescută a deceselor nu a fost asociată cu doza de olanzapină administrată ( doza medie zilnică 4, 4 mg ) sau cu durata tratamentului . Factorii de risc care pot predispune această grupă de pacienți la creșterea mortalității includ vârsta > 65 ani
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
pacienți la creșterea mortalității includ vârsta > 65 ani , disfagia , sedarea , malnutriția și deshidratarea , afecțiunile pulmonare ( de exemplu pneumonia de aspirație sau cu altă etiologie ) sau utilizarea concomitentă a benzodiazepinelor . Cu toate acestea , independent de factorii de risc 3 enumerați , incidența deceselor a fost mai mare în rândul pacienților tratați cu olanzapină comparativ cu cei la care s- a administrat placebo . În aceleași studii s- au raportat evenimente adverse cerebrovasculare ( EACV , de exemplu accident vascular cerebral , accident ischemic tranzitor ) inclusiv decese
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
valori crescute ( ≥ 2, 26 mmol/ l ) . Modificările valorilor inițiale ale trigliceridelor à jeun de la valori limită ( ≥ 1, 69 mmol/ l - < 2, 26 mmol/ l ) la valori crescute ( ≥ 2, 26 mmol/ l ) au fost foarte frecvente . 6 În studii clinice , incidența parkinsonismului și distoniei la pacienții tratați cu olanzapină a fost mai mare numeric , dar nu a fost semnificativ statistic diferită față de placebo . Pacienții tratați cu olanzapină au prezentat o incidență mai mică a parkinsonismului , akatisiei și distoniei comparativ cu pacienții
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
mmol/ l ) au fost foarte frecvente . 6 În studii clinice , incidența parkinsonismului și distoniei la pacienții tratați cu olanzapină a fost mai mare numeric , dar nu a fost semnificativ statistic diferită față de placebo . Pacienții tratați cu olanzapină au prezentat o incidență mai mică a parkinsonismului , akatisiei și distoniei comparativ cu pacienții tratați cu doze progresive de haloperidol . În absența unor informații detaliate privind antecedente individuale preexistente de tulburări motorii extrapiramidale acute și tardive , în prezent nu se poate concluziona că olanzapina
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
a valorilor medii ale glicemiei s- a încetinit după aproximativ 4- 6 luni . Informații suplimentare referitoare la grupe speciale de pacienți În studiile clinice la pacienți vârstnici cu demență , tratamentul cu olanzapină comparativ cu placebo s- a asociat cu o incidență crescută a deceselor și a evenimentelor adverse cerebrovasculare ( vezi și pct . 4. 4 ) . Reacțiile adverse foarte frecvente asociate cu utilizarea olanzapinei la acest grup de pacienți au fost tulburările de mers și căderile . În studiile clinice la pacienții cu psihoză
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
boala Parkinson , s- au raportat foarte frecvent și mai frecvent decât după administrarea de placebo agravarea simptomatologiei parkinsoniene și a halucinațiilor . Într- un studiu clinic la pacienți cu manie bipolară , terapia asociată cu valproat și olanzapină a dus la o incidență de 4, 1 % a neutropeniei ; un factor potențial care a contribuit la aceasta este concentrația plasmatică crescută a valproatului . Olanzapina administrată cu litiu sau valproat a dus la creșterea frecvenței ( > 10 % ) tremorului , xerostomiei , creșterii apetitului alimentar și creșterii în
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
17 mmol/ l ) la valori crescute ( ≥ 5, 17 mmol/ l ) au fost foarte frecvente . 12 Niveluri plasmatice crescute ale prolactinei au fost raportate la 47, 4 % dintre pacienții adolescenți . 4. 9 Supradozaj Semne și simptome Simptomele de supradozaj foarte frecvente ( incidența > 10 % ) includ tahicardie , agitație/ agresivitate , dizartrie , diferite simptome extrapiramidale și pierderea conștienței , de la sedare până la comă . Alte manifestări semnificative de supradozaj sunt delir , convulsii , comă , sindrom neuroleptic malign posibil , deprimare respiratorie , aspirație traheobronșică , hipertensiune sau hipotensiune arterială , aritmii cardiace
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
vascular cerebral . În studii clinice controlate cu placebo ( cu o durată de 6- 12 săptămâni ) la pacienți vârstnici ( vârsta medie 78 ani ) cu psihoze și/ sau tulburări de comportament asociate demenței , s- a înregistrat o creștere de 2 ori a incidenței deceselor la pacienții tratați cu olanzapină comparativ cu cei la care s- a administrat placebo ( 3, 5 % , respectiv 1, 5 % ) . Incidența crescută a deceselor nu a fost asociată cu doza de olanzapină administrată ( doza medie zilnică 4, 4 mg ) sau
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
ani ) cu psihoze și/ sau tulburări de comportament asociate demenței , s- a înregistrat o creștere de 2 ori a incidenței deceselor la pacienții tratați cu olanzapină comparativ cu cei la care s- a administrat placebo ( 3, 5 % , respectiv 1, 5 % ) . Incidența crescută a deceselor nu a fost asociată cu doza de olanzapină administrată ( doza medie zilnică 4, 4 mg ) sau cu durata tratamentului . Factorii de risc care pot predispune această grupă de pacienți la creșterea mortalității includ vârsta > 65 ani
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
de pacienți la creșterea mortalității includ vârsta > 65 ani , disfagia , sedarea , malnutriția și deshidratarea , afecțiunile pulmonare ( de exemplu pneumonia de aspirație sau cu altă etiologie ) sau utilizarea concomitentă a benzodiazepinelor . Cu toate acestea , independent de factorii de risc enumerați , incidența deceselor a fost mai mare în rândul pacienților tratați cu olanzapină comparativ cu cei la care s- a administrat placebo . 18 În aceleași studii s- au raportat evenimente adverse cerebrovasculare ( EACV , de exemplu accident vascular cerebral , accident ischemic tranzitor ) inclusiv
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
valori crescute ( ≥ 2, 26 mmol/ l ) . Modificările valorilor inițiale ale trigliceridelor à jeun de la valori limită ( ≥ 1, 69 mmol/ l - < 2, 26 mmol/ l ) la valori crescute ( ≥ 2, 26 mmol/ l ) au fost foarte frecvente . 6 În studii clinice , incidența parkinsonismului și distoniei la pacienții tratați cu olanzapină a fost mai mare numeric , dar nu a fost semnificativ statistic diferită față de placebo . Pacienții tratați cu olanzapină au prezentat o incidență mai mică a parkinsonismului , akatisiei și distoniei comparativ cu pacienții
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
mmol/ l ) au fost foarte frecvente . 6 În studii clinice , incidența parkinsonismului și distoniei la pacienții tratați cu olanzapină a fost mai mare numeric , dar nu a fost semnificativ statistic diferită față de placebo . Pacienții tratați cu olanzapină au prezentat o incidență mai mică a parkinsonismului , akatisiei și distoniei comparativ cu pacienții tratați cu doze progresive de haloperidol . În absența unor informații detaliate privind antecedente individuale preexistente de tulburări motorii extrapiramidale acute și tardive , în prezent nu se poate concluziona că olanzapina
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
a valorilor medii ale glicemiei s- a încetinit după aproximativ 4- 6 luni . Informații suplimentare referitoare la grupe speciale de pacienți În studiile clinice la pacienți vârstnici cu demență , tratamentul cu olanzapină comparativ cu placebo s- a asociat cu o incidență crescută a deceselor și a evenimentelor adverse cerebrovasculare ( vezi și pct . 4. 4 ) . Reacțiile adverse foarte frecvente asociate cu utilizarea olanzapinei la acest grup de pacienți au fost tulburările de mers și căderile . În studiile clinice la pacienții cu psihoză
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
boala Parkinson , s- au raportat foarte frecvent și mai frecvent decât după administrarea de placebo agravarea simptomatologiei parkinsoniene și a halucinațiilor . Într- un studiu clinic la pacienți cu manie bipolară , terapia asociată cu valproat și olanzapină a dus la o incidență de 4, 1 % a neutropeniei ; un factor potențial care a contribuit la aceasta este concentrația plasmatică crescută a valproatului . Olanzapina administrată cu litiu sau valproat a dus la creșterea frecvenței ( > 10 % ) tremorului , xerostomiei , creșterii apetitului alimentar și creșterii în
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
17 mmol/ l ) la valori crescute ( ≥ 5, 17 mmol/ l ) au fost foarte frecvente . 12 Niveluri plasmatice crescute ale prolactinei au fost raportate la 47, 4 % dintre pacienții adolescenți . 4. 9 Supradozaj Semne și simptome Simptomele de supradozaj foarte frecvente ( incidența > 10 % ) includ tahicardie , agitație/ agresivitate , dizartrie , diferite simptome extrapiramidale și pierderea conștienței , de la sedare până la comă . Alte manifestări semnificative de supradozaj sunt delir , convulsii , comă , sindrom neuroleptic malign posibil , deprimare respiratorie , aspirație traheobronșică , hipertensiune sau hipotensiune arterială , aritmii cardiace
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
vascular cerebral . În studii clinice controlate cu placebo ( cu o durată de 6- 12 săptămâni ) la pacienți vârstnici ( vârsta medie 78 ani ) cu psihoze și/ sau tulburări de comportament asociate demenței , s- a înregistrat o creștere de 2 ori a incidenței deceselor la pacienții tratați cu olanzapină comparativ cu cei la care s- a administrat placebo ( 3, 5 % , respectiv 1, 5 % ) . Incidența crescută a deceselor nu a fost asociată cu doza de olanzapină administrată ( doza medie zilnică 4, 4 mg ) sau
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
ani ) cu psihoze și/ sau tulburări de comportament asociate demenței , s- a înregistrat o creștere de 2 ori a incidenței deceselor la pacienții tratați cu olanzapină comparativ cu cei la care s- a administrat placebo ( 3, 5 % , respectiv 1, 5 % ) . Incidența crescută a deceselor nu a fost asociată cu doza de olanzapină administrată ( doza medie zilnică 4, 4 mg ) sau cu durata tratamentului . Factorii de risc care pot predispune această grupă de pacienți la creșterea mortalității includ vârsta > 65 ani
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
pacienți la creșterea mortalității includ vârsta > 65 ani , disfagia , sedarea , malnutriția și deshidratarea , afecțiunile pulmonare ( de exemplu pneumonia de aspirație sau cu altă etiologie ) sau utilizarea concomitentă a benzodiazepinelor . Cu toate acestea , independent de factorii de risc 33 enumerați , incidența deceselor a fost mai mare în rândul pacienților tratați cu olanzapină comparativ cu cei la care s- a administrat placebo . În aceleași studii s- au raportat evenimente adverse cerebrovasculare ( EACV , de exemplu accident vascular cerebral , accident ischemic tranzitor ) inclusiv decese
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
valori crescute ( ≥ 2, 26 mmol/ l ) . Modificările valorilor inițiale ale trigliceridelor à jeun de la valori limită ( ≥ 1, 69 mmol/ l - < 2, 26 mmol/ l ) la valori crescute ( ≥ 2, 26 mmol/ l ) au fost foarte frecvente . 6 În studii clinice , incidența parkinsonismului și distoniei la pacienții tratați cu olanzapină a fost mai mare numeric , dar nu a fost semnificativ statistic diferită față de placebo . Pacienții tratați cu olanzapină au prezentat o incidență mai mică a parkinsonismului , akatisiei și distoniei comparativ cu pacienții
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
mmol/ l ) au fost foarte frecvente . 6 În studii clinice , incidența parkinsonismului și distoniei la pacienții tratați cu olanzapină a fost mai mare numeric , dar nu a fost semnificativ statistic diferită față de placebo . Pacienții tratați cu olanzapină au prezentat o incidență mai mică a parkinsonismului , akatisiei și distoniei comparativ cu pacienții tratați cu doze progresive de haloperidol . În absența unor informații detaliate privind antecedente individuale preexistente de tulburări motorii extrapiramidale acute și tardive , în prezent nu se poate concluziona că olanzapina
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
a valorilor medii ale glicemiei s- a încetinit după aproximativ 4- 6 luni . Informații suplimentare referitoare la grupe speciale de pacienți În studiile clinice la pacienți vârstnici cu demență , tratamentul cu olanzapină comparativ cu placebo s- a asociat cu o incidență crescută a deceselor și a evenimentelor adverse cerebrovasculare ( vezi și pct . 4. 4 ) . Reacțiile adverse foarte frecvente asociate cu utilizarea olanzapinei la acest grup de pacienți au fost tulburările de mers și căderile . În studiile clinice la pacienții cu psihoză
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
boala Parkinson , s- au raportat foarte frecvent și mai frecvent decât după administrarea de placebo agravarea simptomatologiei parkinsoniene și a halucinațiilor . Într- un studiu clinic la pacienți cu manie bipolară , terapia asociată cu valproat și olanzapină a dus la o incidență de 4, 1 % a neutropeniei ; un factor potențial care a contribuit la aceasta este concentrația plasmatică crescută a valproatului . Olanzapina administrată cu litiu sau valproat a dus la creșterea frecvenței ( > 10 % ) tremorului , xerostomiei , creșterii apetitului alimentar și creșterii în
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]
-
17 mmol/ l ) la valori crescute ( ≥ 5, 17 mmol/ l ) au fost foarte frecvente . 12 Niveluri plasmatice crescute ale prolactinei au fost raportate la 47, 4 % dintre pacienții adolescenți . 4. 9 Supradozaj Semne și simptome Simptomele de supradozaj foarte frecvente ( incidența > 10 % ) includ tahicardie , agitație/ agresivitate , dizartrie , diferite simptome extrapiramidale și pierderea conștienței , de la sedare până la comă . Alte manifestări semnificative de supradozaj sunt delir , convulsii , comă , sindrom neuroleptic malign posibil , deprimare respiratorie , aspirație traheobronșică , hipertensiune sau hipotensiune arterială , aritmii cardiace
Ro_722 () [Corola-website/Science/291481_a_292810]