41,009 matches
-
nivel imediat superior, prin examen, în condițiile stabilite prin metodologia de promovare prevăzută la art. 24 alin. (2)." 4. La articolul 25, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) și (3), cu următorul cuprins: "(2) Funcționarul public parlamentar poate fi promovat temporar într-o funcție publică parlamentară temporar vacantă, prin examen, în condițiile stabilite prin metodologia de promovare prevăzută la art. 24 alin. (2). (3) În perioada prevăzută la alin. (2), funcționarul public parlamentar beneficiază de drepturile salariale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234585_a_235914]
-
metodologia de promovare prevăzută la art. 24 alin. (2)." 4. La articolul 25, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) și (3), cu următorul cuprins: "(2) Funcționarul public parlamentar poate fi promovat temporar într-o funcție publică parlamentară temporar vacantă, prin examen, în condițiile stabilite prin metodologia de promovare prevăzută la art. 24 alin. (2). (3) În perioada prevăzută la alin. (2), funcționarul public parlamentar beneficiază de drepturile salariale aferente funcției pe care o ocupă temporar." ... 5. La
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234585_a_235914]
-
cuprins: "(2) Funcționarul public parlamentar poate fi promovat temporar într-o funcție publică parlamentară temporar vacantă, prin examen, în condițiile stabilite prin metodologia de promovare prevăzută la art. 24 alin. (2). (3) În perioada prevăzută la alin. (2), funcționarul public parlamentar beneficiază de drepturile salariale aferente funcției pe care o ocupă temporar." ... 5. La articolul 41, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: "(3) Cu 5 zile înaintea plecării în concediul de odihnă, funcționarul public parlamentar primește indemnizația de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234585_a_235914]
-
2), funcționarul public parlamentar beneficiază de drepturile salariale aferente funcției pe care o ocupă temporar." ... 5. La articolul 41, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: "(3) Cu 5 zile înaintea plecării în concediul de odihnă, funcționarul public parlamentar primește indemnizația de concediu, care nu poate fi mai mică decât suma rezultată din cumularea salariului de bază și a sporurilor acordate la salariul de bază din luna anterioară plecării în concediul de odihnă." Articolul 43 La data intrării în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234585_a_235914]
-
24 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 109 din 6 decembrie 2010 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 16 decembrie 2010. f) achizițiile necesare organizării de către Parlamentul României a sesiunii Adunării Parlamentare a NATO din anul 2011. ... ---------- Lit. f) a alin. (3) al art. 24 a fost introdusă de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 70 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 6 iunie 2011
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238153_a_239482]
-
Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008; ... h) art. 74-77, 80, 81 și 96 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009; ... i) art. 43-52 și 54 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228788_a_230117]
-
Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008; ... h) art. 74-77, 80, 81 și 96 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009; ... i) art. 43-52 și 54 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228787_a_230116]
-
sa aici, B. înregistrează principalele evenimente social-politice care au marcat perioada: guvernarea liberală din 1876-1888, în răstimpul căreia s-au pus bazele unor instituții necesare modernizării țării, proclamarea independenței și Războiul de Independență din 1877-1878, proclamarea regatului în 1881, viața parlamentară, cu luminile și umbrele ei, alternanța la putere a liberalilor și conservatorilor, care a asigurat, până la primul război mondial, stabilitatea și eficiența regimului politic din România, interesul crescând, către 1900, pentru soarta românilor aflați în afara hotarelor țării etc. Sunt amintite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
3. Partidul Național Liberal-Gheorghe Brătianu program politic și elemente de ideologie / 73 3.1. Elaborarea și perfecționarea programului Partidului Național Liberal-Gh. I. Brătianu / 73 3. 2. Elemente de ideologie / 82 4. Partidul Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu, partid de opoziție; activitatea parlamentară a deputaților georgiști / 99 4. 1. Guvernele României și regimul lor politic în viziunea georgiștilor / 99 4. 2. Georgiștii în fața politicii economice a guvernelor național-țărăniste / 112 4.3. Guvernarea liberală Gheorghe Tătărescu prin prisma PNL-Gh.I. Brătianu / 123 5. Activitatea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
alegerile din anii crizei economice; raporturi cu alte partide politice / 135 5. 2. Constituirea și activitatea "Frontului Constituțional" / 146 5.3. Georgiștii între problema reîntregirii liberale și activitatea electorală în cadrul "Frontului Constituțional" / 154 5. 4. Participarea PNL-Gheorghe Brătianu la alegerile parlamentare din 1937 / 162 6. Principalele probleme ale vieții politice românești, din perspectiva georgiștilor / 171 6. 1. Poziția georgiștilor față de monarhie / 171 6. 2. Concepția georgiștilor asupra problemei naționale și a minorităților / 174 6. 3. Relațiile georgiștilor cu grupările politice extremiste
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Măsura în care elementele doctrinare se regăsesc în activitatea practică a unui partid este dificil de surprins, mai ales dacă acesta nu a guvernat. În lucrarea de față, sunt prezentate atitudinea PNL-Gh. Brătianu față de guvernările dintre anii 1930-1938, activitatea sa parlamentară și electorală, politica de alianțe, rezolvările propuse de partid pentru principalele probleme din viața politică a României. În acest cadru, autoarea a surprins cu precizie locul și rolul distinct al PNL-Gh. Brătianu în sistemul de partid din epocă. De-a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în țară și arată disponibilitatea liderului său de a participa la guvernare, dar nu în orice condiții. Elemente noi, relevante, aduce autoarea în problema reîntregirii Partidului Liberal și a alianței "georgiștilor" cu Partidul Poporului (așa-zisul "Front Constituțional"). În privința alegerilor parlamentare din 1937, mult discutate în istoriografie, este încă greu de lămurit acordul electoral cu legionarii și cu PNȚ. Participanții erau atât de dornici să înlăture de la guvernare echipa lui Gh. Tătărescu, încât au trecut peste orice alte considerente, așteptându-se
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al secolului XX; poziția față criza dinastică și Restaurație Marea Unire din 1918 și reformele economice, sociale și politice care au urmat au modificat profund viața politică din România. A crescut numărul partidelor politice și a avut loc consolidarea sistemului parlamentar românesc. Reforma agrară din 1921, adoptarea Constituției în 1923 și guvernarea liberală din perioada 1922-1926 au demonstrat că Partidul Național Liberal controla viața politică românească. În practica politică liberalii au perpetuat, totuși, o manieră autoritară de guvernare, au recurs la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
românească a suferit o modificare a mentalului colectiv, trecând de la o acceptare totală a noii guvernări spre o decepție generalizată. Curentul procarlist s-a întărit, manifestându-se în rândul armatei și chiar între membrii guvernului. PNL a desfășurat o opoziție parlamentară dură, prin discursurile susținute de Gheorghe Tătărescu, Victor Iamandi, Richard Franasovici, sau I. G. Duca. Perioada de reorganizare a PNL s-a încheiat în 1930, odată cu Congresul general desfășurat în luna mai. Potrivit unora dintre liderii PNL, Gheorghe Brătianu intrase
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
avea dreptul să delege pentru congresul general câte 10 reprezentanți. Comitetul central al partidului era alcătuit din membri de drept și membri aleși. Membrii de drept erau președinții organizațiilor județene, președinții sectoarelor (culorilor) Capitalei și 7 membri, delegați de grupul parlamentar, din care 4 deputați și 3 senatori. Numărul membrilor aleși nu putea să depășească cifra de 60156. Noutățile cuprinse în proiectul de Statut al partidului georgist nu erau foarte numeroase. Elementele organizatorice admise de statutele vechilor liberali (organizația sătească și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiștii dintr-o anumită provincie istorică a țării (Moldova, Basarabia, Bucovina), pentru a pune în discuție probleme specifice teritoriului respectiv 186. Cu aceste ocazii, a fost anunțată deschiderea unei noi etape în activitatea politică a georgiștilor, care viza intensificarea activității parlamentare, în scopul analizării amănunțite a actelor guvernului Tătărescu, pentru îndepărtarea lui de la guvernare. În urma consfătuirii, desfășurate în zilele de 17, 18 și 19 octombrie 1934, între conducerea centrală a partidului și conducerile organizațiilor județene, s-a hotărât pregătirea unei "demonstrații
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a populației. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, condițiile economico-sociale ale anului 1935, permiteau o politică liberală care să ducă la alcătuirea acestei elite, pe criteriul muncii și al eficienței. El era convins că "liberalismul politic cu așezământul său monarhic și cu regimul parlamentar" nu vor putea fi salvate, decât dacă se va promova liberalismul economic, sprijinit pe instituții democratice și pe o elită a păturii mijlocii, cu rădăcini înfipte în toate straturile sociale ale națiunii 346. Din acest punct de vedere, semnalăm, deosebirea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberal, potrivit căruia: "Dintre toate curentele politice, liberalismul național s-a instrumentat cel mai tare întru a determina emanciparea omului-cetățean, trăitor într-o țară menită a fi liberă"366. Capitolul 4 Partidul Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu, partid de opoziție; activitatea parlamentară a deputaților georgiști 4.1. Guvernele României și regimul lor politic în viziunea georgiștilor În iunie 1930, când s-a format partidul condus de Gheorghe Brătianu, lumea politică românească era nemulțumită de guvernarea național-țărănistă începută în noiembrie 1928, sub conducerea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
majoritatea proiectelor de legi propuse de guvernul de uniune națională. Au atras atenția asupra faptului a la începutul guvernării, fără a aștepta părerea partidelor asupra politicii sale generale, guvernul a adus în dezbaterea deputaților "legi cu caracter mărginit", încălcând uzanțele parlamentare 380. În martie 1932, când la Cameră se discuta proiectul de lege pentru modificarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, participând la dezbateri, N. Constantinescu-Bordeni cerea o mai mare atenție pentru aplicarea principiului separării puterilor în stat, prin prevederile legii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
când la Cameră se discuta proiectul de lege pentru modificarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, participând la dezbateri, N. Constantinescu-Bordeni cerea o mai mare atenție pentru aplicarea principiului separării puterilor în stat, prin prevederile legii 381. Desfășurând o activitate parlamentară susținută, deputații georgiști au adus modificări și amendamente la proiectele de legi propuse de guvern și au depus, din inițiativă parlamentară, unele proiecte proprii 382. Desfășurată pe fondul agravării crizei economice, guvernarea N. Iorga s-a dovedit incapabilă să rezolve
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cerea o mai mare atenție pentru aplicarea principiului separării puterilor în stat, prin prevederile legii 381. Desfășurând o activitate parlamentară susținută, deputații georgiști au adus modificări și amendamente la proiectele de legi propuse de guvern și au depus, din inițiativă parlamentară, unele proiecte proprii 382. Desfășurată pe fondul agravării crizei economice, guvernarea N. Iorga s-a dovedit incapabilă să rezolve gravele probleme economice ale României. Introducerea unor taxe noi, scăderea salariilor prin aplicarea celei de-a doua curbe de sacrificiu și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
erau legate de dorința suveranului de a dovedi că liberalii, ca și național-țărăniștii, nu erau în stare să rezolve problemele grave din viața politică a României în acel moment. Regele aprecia că acest episod va reprezenta "ultima etapă a guvernelor parlamentare și de partid"393. Valorificând informațiile pe care le deținea despre negocierile desfășurate de I.G. Duca cu cercurile francmasonice din străinătate și despre condițiile puse de reprezentanții finanțelor internaționale președintelui PNL tradițional, Gheorghe Brătianu și-a prezentat opinia față de perspectiva
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acest fel, față de prelungirea nejustificată a măsurilor excepționale. Pentru ziua de 16 noiembrie, au fost convocate întruniri de protest ale georgiștilor în toate capitalele de județ. Cu această ocazie, ei au adoptat moțiuni, în care acuzau guvernul că încălca regimul parlamentar constituțional 405. Acuzații asemănătoare au fost formulate de Gheorghe Brătianu și în discursul rostit la Camera Deputaților, în 16 decembrie 1934, când a fost adusă în discuție problema demiterii generalului Ion Antonescu, de la Statul Major al Armatei. Protestând împotriva cenzurii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
retoric: "Sub ce regim ne aflăm? Mai există Constituțiune, mai există Parlament? [...] Țara vrea să fie lămurită. Ea vrea să știe [...] pentru ce se mențin măsurile excepționale"406. Cum guvernul nu a renunțat la cenzură nici după această dată, grupul parlamentarilor georgiști a refuzat, din nou, în noiembrie 1935, să participe la deschiderea corpurilor legiuitoare, în semn de protest. În aceeași lună, Gheorghe Brătianu a afirmat la Cameră că, datorită cenzurii, i se interzisese să publice cuvântările susținute la întruniri ale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asemeni liberalilor de sub conducerea lui I.G. Duca435, intervenția statului în economie. Când criza economică va fi depășită, șeful georgiștilor va reveni la tezele neoliberalismului, susținând că aplicarea liberalismulului economic condiționa salvarea liberalismului politic și, în ultimă instanță, salvarea regimului monarhic parlamentar 436. De altfel, revenirea neoliberalior la unele din tezele orginare ale liberalismului clasic, (între care și intervenția moderată a statului în economie), a fost sesizată de cercetătorii procesului devenirii liberalismului de-a lungul timpului 437. Poziția partidului față de problemele cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]