41,061 matches
-
vânzări cu ridicată și cu amănuntul, magazine de prezentare, servicii diversificate de înaltă calitate posibilități de organizare a unor târguri importante; - turism: - hoteluri de 3 stele cu cel puțin 200 de locuri; - mass-media: - mass-media județeană (posturi de radio și de televiziune), publicații cotidi- ene sau periodice; - finanțe, bănci, asigurări: - sucursale sau filiale ale unităților financiar-bancare și de asigurări; - sport, agrement: - zone de recreare și agrement, grădini zoologice, săli de competiții sportive de nivel național/regional, județean, stadioane și alte dotări diversificate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237563_a_238892]
-
populației și agen- burse de valori și de marfuri, tilor economici: servicii comerciale diversificate și de înaltă calitate; ● mass-media: - sistem cu rază de difuzare și acoperire internațională/europeană sau regională, agenții de presă, posturi naționale și regionale de radio și televiziune; ● sport, agrement: - complexuri sportive, stadioane, săli de competiții sportive de nivel internațional/european, național sau regional, piscine, patinoare artificiale, baza turistică și de agrement diversificata, parcuri, grădini botanice, zoologice, cazinouri, cluburi pentru sport și agrement etc.; ● protecția mediului: - agenții de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
vânzări cu ridicată și cu amănuntul, magazine de prezentare, servicii diversificate de înaltă calitate posibilități de organizare a unor târguri importante; - turism: - hoteluri de 3 stele cu cel puțin 200 de locuri; - mass-media: - mass-media județeană (posturi de radio și de televiziune), publicații cotidi- ene sau periodice; - finanțe, bănci, asigurări: - sucursale sau filiale ale unităților financiar-bancare și de asigurări; - sport, agrement: - zone de recreare și agrement, grădini zoologice, săli de competiții sportive de nivel național/regional, județean, stadioane și alte dotări diversificate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
filmelor sau în viața de zi cu zi crește probabilitatea agresivității atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Printre modelele agresive pe care copilul le urmărește și care preocupă cel mai mult opinia publică sunt cele mediatizate de către televiziune (Huesmann și Reynolds, 2001). Imaginile televizate violente descriu intențiile comportamentale ale unor indivizi care vor să fac rău altora. Individul poate fi o persoană reală, un personaj din benzile desenate sau unul din jocurile video (Anderson și Bushmann, 2001). Rezultatele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de cunoaștere 117 declarativă 145 procedurală 145 Studiu empiric 10 experimental 101, 153-154 longitudinal 29, 83, 86, 195, 217 non-experimental 153-162 observație pe teren 219 Succes 115, 139, 190 Supunere 161, 204, 235 T Tehnici de observare 101 proiective 158 Televiziunea 81 Teoria biologice 128-132 cognitiv 122-123, 194 învățării sociale 127-128, 191, 195 socio-cognitive 134-148 transferul activării fiziologice 64-68 Teorie explicativă 15 mecanicistă 121, 122-125 unidimensională 130, 135 Testul Rorschach 158 Rosenwieg 159 TAT Testosteron 22, 28, 104-106 Trans-sexual 105, 106
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ultimele două decenii, ca urmare a suportului tehnic oferit de infrastructura tehnologiilor satelitare, fibrelor optice și sistemelor informatice conexe rețelelor de comunicații. Principalele subsisteme ale infrastructurii de telecomunicații sunt reprezentate de liniile telefonice și furnizorii de servicii Internet, stațiile de televiziune și radio și stațiile fixe de la sol care asigură conectarea la sistemele satelitare de telecomunicații ce deservesc spațiul arab. Ceea ce interesează din punctul de vedere al echipării strategice a teritoriului este volumul și repartiția acestor componente și nu volumul sau
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în comun cu vreun hazard biologic. Astfel că nu este deloc o întâmplare inexistența unor societăți civile cu drept de veto în fața Politikului. Trăim în societăți politice și politizate excesiv prin așa-numitele instituții "civice" (universitățile, centrele de cercetări, administrații, televiziuni etc.). Doctrinologia modernă este o formă intelectuală de religie laică. Posibil ca această religie intelectuală să fie și un substitut în ființa modernă la reculul dogmelor creștine. În loc de societăți civile, avem societăți politice cu o civilitate minoră ca formă de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
discursul lumii s-au întemeiat pe o relație vizuală a raporturilor oamenilor cu lucrurile, iar orice discurs este un spațiu de vizibilitate, o modalitate de a privi ordinea lucrurilor dintr-o perioadă sau dintr-o anume societate. În zilele noastre, televiziunea ține de discurs, tinde să estompeze această invenție intelectuală de dată recentă, mai ales în societatea românească, unde tot ce se întâmplă se întâmplă, în mod exclusiv, la... televizor. Foucault a dat mai multe definiții ideii de discurs. Pentru gânditorul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau confiscarea puterii, ci se dezvoltă, într-un mod obiectiv, pe baza unor acțiuni și fapte certe care, în ciuda instrumentalizărilor operate de grupările ideologico-politice, mereu interesate să ofere istorie, conving, arată, dezvoltă atitudini, creează "pluralități". În zilele noastre, media cu televiziunile ei, ce țin Discursul despre societate, viață și umanitate a devenit vehiculul esențial al războiului dintre cuvinte și oameni, având drept efecte polarizarea societăților și difuzarea unor stări de intolerență față de tot ceea ce se înfățișează. Totodată, televiziunile sunt vehicule fără
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
noastre, media cu televiziunile ei, ce țin Discursul despre societate, viață și umanitate a devenit vehiculul esențial al războiului dintre cuvinte și oameni, având drept efecte polarizarea societăților și difuzarea unor stări de intolerență față de tot ceea ce se înfățișează. Totodată, televiziunile sunt vehicule fără oprire în promovarea falselor diferențe (naționalitatea, grupul, clasa, minoritatea sexuală etc.). În ziua de azi, perpetuarea spiritului totalitar și de masă a revenit televiziunilor, care au preluat locul de altădată al efectelor de discurs totalitar prezente la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
societăților și difuzarea unor stări de intolerență față de tot ceea ce se înfățișează. Totodată, televiziunile sunt vehicule fără oprire în promovarea falselor diferențe (naționalitatea, grupul, clasa, minoritatea sexuală etc.). În ziua de azi, perpetuarea spiritului totalitar și de masă a revenit televiziunilor, care au preluat locul de altădată al efectelor de discurs totalitar prezente la Stalin și Hitler. Televiziunile și fenomenul mediatic pe care îl dezvoltă sunt un loc potrivit pentru blazare mentală, uniformizare, manipulare, îndoctrinare și intoleranță. În loc de informare a oamenilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
oprire în promovarea falselor diferențe (naționalitatea, grupul, clasa, minoritatea sexuală etc.). În ziua de azi, perpetuarea spiritului totalitar și de masă a revenit televiziunilor, care au preluat locul de altădată al efectelor de discurs totalitar prezente la Stalin și Hitler. Televiziunile și fenomenul mediatic pe care îl dezvoltă sunt un loc potrivit pentru blazare mentală, uniformizare, manipulare, îndoctrinare și intoleranță. În loc de informare a oamenilor avem mai mult un efect de mimesis în "formarea oamenilor". Omul media, înregimentat în "stânga"-"dreapta", pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
efect de mimesis în "formarea oamenilor". Omul media, înregimentat în "stânga"-"dreapta", pe modelul elitelor sale viciate ideologic și politic, este triumful tribalismului în societatea contemporană. Nu sunt singurul care are o "imagine sumbră și negativă" despre efectul distrugător al televiziunilor în raport cu educația individuală și cu dezvoltatea unei culturi umaniste. Cu câteva decenii în urmă umanistul George Uscătescu scria următoarele: "Cinematograful și televiziunea au invadat totul: literatura, arta, până și creația metafizică. Totul este funcționalitate. Mai ales fucționalitatea limbajului, care exclude
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tribalismului în societatea contemporană. Nu sunt singurul care are o "imagine sumbră și negativă" despre efectul distrugător al televiziunilor în raport cu educația individuală și cu dezvoltatea unei culturi umaniste. Cu câteva decenii în urmă umanistul George Uscătescu scria următoarele: "Cinematograful și televiziunea au invadat totul: literatura, arta, până și creația metafizică. Totul este funcționalitate. Mai ales fucționalitatea limbajului, care exclude semnificațiile și pune semnul egalității între rațiune și fapte, adevăr și adevăr stabilit idee și ideologie, principiu și dogmă, esență și existent
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Totul este funcționalitate. Mai ales fucționalitatea limbajului, care exclude semnificațiile și pune semnul egalității între rațiune și fapte, adevăr și adevăr stabilit idee și ideologie, principiu și dogmă, esență și existent, lucru și funcție 217". Alexandru Duțu definea presa și televiziunea ca fiind "canale privilegiate ale stereotipurilor 218". Unul dintre cei mai reprezentativi romancieri de după 1990, scriitorul, omul de litere Nicolae Breban vorbește, în eseul Trădarea criticii (2009), despre presiunea devastatoare a massmediei în societatea românească de după 1990219. Dar nici nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Unul dintre cei mai reprezentativi romancieri de după 1990, scriitorul, omul de litere Nicolae Breban vorbește, în eseul Trădarea criticii (2009), despre presiunea devastatoare a massmediei în societatea românească de după 1990219. Dar nici nu mai avem nevoie de școli din moment ce avem televiziuni, care ne oferă totul, de la rețete culinare la... lecții de filosofie. Totodată, aceste televiziuni au produs și o revoluție, nu atât o revoluție ca eveniment, cât imaginea pe care o au unii distinși gânditori occidentali despre controversata și confiscata revoluție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vorbește, în eseul Trădarea criticii (2009), despre presiunea devastatoare a massmediei în societatea românească de după 1990219. Dar nici nu mai avem nevoie de școli din moment ce avem televiziuni, care ne oferă totul, de la rețete culinare la... lecții de filosofie. Totodată, aceste televiziuni au produs și o revoluție, nu atât o revoluție ca eveniment, cât imaginea pe care o au unii distinși gânditori occidentali despre controversata și confiscata revoluție a românilor din decembrie 1989. Imaginea că televiziunea a produs o revoluție politică, că
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la... lecții de filosofie. Totodată, aceste televiziuni au produs și o revoluție, nu atât o revoluție ca eveniment, cât imaginea pe care o au unii distinși gânditori occidentali despre controversata și confiscata revoluție a românilor din decembrie 1989. Imaginea că televiziunea a produs o revoluție politică, că această instituție anticivică este creatoare de istorie și de un nou discurs social-politic și istoric o întâlnim și la rafinatul filosof Giorgio Agamben, atunci când a analizat funcția televiziunii în sistemul mediatic global și în raport cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
românilor din decembrie 1989. Imaginea că televiziunea a produs o revoluție politică, că această instituție anticivică este creatoare de istorie și de un nou discurs social-politic și istoric o întâlnim și la rafinatul filosof Giorgio Agamben, atunci când a analizat funcția televiziunii în sistemul mediatic global și în raport cu societatea spectacolului, formată în epoca modernă, unde limbajul însuși a devenit o formă de spectacular. În lumea contemporană, show-ul cuvintelor se intersectează cu cel al imaginilor într-o suverană reprezentare, de tip virtual
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
destul de izolați, ea nu există decât în mintea unor intelectuali, în vânătoarea lor de vrăjitoare. Stânga românească există doar în discursul public al unor Liiceanu, Pleșu, Patapievici, Mihăieș & Co., o modalitate concertată de îndoctrinare civică, mai mult pentru creierele de televiziune de prin media. Dacă această "stângă românească" ar exista prin cărți și atitudini civice similar cu cea din Franța, din Anglia sau din SUA, atunci aș susține-o necondiționat drept o contrapondere binevenită la partizanatul nedemocratic, de gașcă și fără
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fostei Securități comuniste. Să nu ne facem iluzii! Acești securiști români huliți de gloatele media sunt într-un consens politic și economic de exploatare colectivă cu "alți securiști" din servicii speciale (occidentale și prooccidentale). Agamben conchidea, referindu-se la prezența televiziunii în societatea de azi: "Timișoara este, în acest sens, Auschwitzul epocii spectacolului, și în același mod în care s-a spus că după Auschwitz este imposibil să scrii și să gândești ca înainte de el, după Timișoara nu va mai fi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
azi: "Timișoara este, în acest sens, Auschwitzul epocii spectacolului, și în același mod în care s-a spus că după Auschwitz este imposibil să scrii și să gândești ca înainte de el, după Timișoara nu va mai fi posibil să privim televiziunea în același mod"221. Spre deosebire de occidentali, care au o relație de adevăr cu vizibilul, sau cel puțin consideră că ceea ce se vede "ca evident" este și adevărat, relație întemeiată de o întreagă cultură umanistă occidentală, românii de după 1945, românii din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
locul de întoarcere pentru nou, original, negândit; 7) instituitea unor noi funcționalități pe baza cunoașterii istorice în scopul elaborării puterii-cunoaștere cu toate implicațiile ei sociale și de mentalitate. Aceste funcții, sugerate, poate că nu prea explicit pentru un creier de televiziune, setat pe imagini și stereotipuri, în cartea Cunoașterea istorică..., fac din istorie mama tuturor științelor. Istoria este și va rămâne inevitabilul gândirii noastre, locul de eternă reîntoarcere pentru noi funcții, noi politici dincolo de uzatul principiu al reprezentării. Toată această "umplere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
veche turcească și colțuri stâncoase - sinteză plastică amintitoare de poeticul Balcic al lui Ion Pillat. Atmosferă în tonuri de albastru, de ocru și azur. Pe scurt, jurnalu-color de la Balcic al pictoriței inculcă clipei o aură de durată. Un reporter de la televiziunea din Ankara, întâmplător pe litoralul bulgar, a înregistrat și filmat o convorbire cu artista, în fața șevaletului. Interviul avea să fie transmis ulterior de către televiziunea din capitala Turciei. De alt gen decât Iulia Hălăucescu, altfel decât romanticii Constantin Radinschi și Adrian
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Pe scurt, jurnalu-color de la Balcic al pictoriței inculcă clipei o aură de durată. Un reporter de la televiziunea din Ankara, întâmplător pe litoralul bulgar, a înregistrat și filmat o convorbire cu artista, în fața șevaletului. Interviul avea să fie transmis ulterior de către televiziunea din capitala Turciei. De alt gen decât Iulia Hălăucescu, altfel decât romanticii Constantin Radinschi și Adrian Podoleanu - acuareliști de referință -, Viorica Toporaș, creatoare remarcabilă, li se alătură convingător, încredințând că spontaneitatea ei cere o deosebită stapânire tehnică. Constantin CIOPRAGA - 2006
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]