42,763 matches
-
b) în România și republica Moldova, distingem mai multe etaje și nuanțe climatice care se datorează în primul rând dispunerii latitudinale și altitudinale, dar sunt cauzate și de influențele climatice exterioare. Clima țărilor noastre este marcată de următoarele influențe climatice exterioare:
Clima Europei () [Corola-website/Science/310845_a_312174]
-
alegorice, el desfășoară o vrednică activitate de propagandist creștin. Eugen Lovinescu clasifică literatura lui ca o literatură sămănătoristă întârziată, cu răgazuri și lungimi de om care are înaintea sa eternitatea, cu sfătoșenie moldoveană, lipsită de nerv și concentrare, cu poezie exterioară a naturii, cu sentimentalism față de toate nimicurile, cu fărâme mici de fapte în cadre mari, cu duioșie continuă și cu umor aproximativ, cu o atmosferă mătăsoasă lipsită de noutate. Toate acestea se scurg în pânza domoală a unei povestiri somnolente
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
își găsește originile în restaurația Meiji, o mișcare politică care a restructurat din rădăcini societatea japoneză. În acele vremuri, shogunatul Tokugawa controla deplin insulele japoneze. În era Togukawa, politica externă japoneză a fost caracterizată prin izolaționism. Lipsa legăturilor cu lumea exterioară a dus la o înflorire fără precedent a culturii și artei japoneze. În timp ce Japonia se autoizola, puterile occidentale deveneau din ce în ce mai puternice, atât din punct de vedere militar, cât și din punct de vedere economic, cucerind numeroase colonii în diferite părți
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
Salcia, preoți suplinitori la Bacău, pentru oficierea slujbelor de sâmbătă și duminică, veneau preoți de la mănăstirea Slătioara. Prin eforturile deosebite ale noului preot paroh, sprijinit de credincioșii din parohie și nu numai, lucrările au continuat prin finalizarea tencuielilor interioare și exterioare, prin pictarea bisericii de către pictorul ieșean Gabriel Tănase (absolvent al facultății de Arte Plastice din cadrul Universității Al.I. Cuza), prin realizarea instalației de încălzire, prin modificări ale casei parohiale și ale gardului de împrejmuire a terenului. La implinirea a 25
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
stabilit în SUA , a avut inițiativa ca acest lăcaș de cult să fie pictat, deși acesta nu fusese niciodată pictat. În anul 2002, cu banii donați de el, s-au început lucrări de reparații la biserică. S-au reparat zidurile exterioare și acoperișul și s-a decapat tencuiala interioară în vederea executării picturii. Primindu-se aprobări din partea comisiei speciale a Patriarhiei Române, biserica a fost pictată de către prof. univ. dr. Nicolae Sava. Pictura a fost finalizată în august 2009, prin aceasta fiind
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
fost respinse, deoarece Constantin Vișoianu a putut demonstra, în calitate de martor, că în calitate de ministru al afacerilor străine era autorizat prin decretul-lege 576 să ordone transferul respectiv. Totuși, autoritățile române și-au continuat demersurile. În urma unei intervenții a Băncii Române de Comerț Exterior, Union des Banques Suisses a răspuns la 15 martie 1977, că fondul în discuție aflat în contul lui Alexandru Cretzianu a fost plătit de banca acestuia încă din 1955. Această informație ridică întrebarea dacă în perioada de formare a Comitetului
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
a fost adaptată de daci la condițiile specifice ale Munților Orăștiei. Acest tip de zid a fost botezat de specialiști "murus Dacicus" (zidul dacic). Zidul avea cel puțin 3-4 m înălțime, era gros de 3 metri, avea două fețe, una exterioară și una interioară, și era format din blocuri din calcar conchilic, blocurile erau tăiate regulat ("opus quadratum"). Aceste blocuri aveau dimensini variabile: 60-80 cm lungime, 40-60 cm înălțime și 30-40 cm grosime. Între cele două fețe ale zidului se așeza
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
sistemului bancar din România. Dan Corneliu Pascariu s-a născut la data de 12 mai 1950 în orașul Baia Mare. A absolvit cursurile Academiei de Studii Economice din București. În anul 1973, și-a început cariera în Banca Română de Comerț Exterior. După câteva luni de practică în diverse departamente ale băncii, a fost numit economist la Direcția Internațională. În a doua jumătate a anilor ‘70 s-a ocupat de relațiile cu băncile corespondente, în principal de băncile anglo-saxone și de negocierea
Dan Pascariu () [Corola-website/Science/308954_a_310283]
-
1989, a fost numit în funcția de vicepreședinte, apoi în decembrie 1990 devine președinte al Consiliului de Administrație al BRCE (viitoarea Bancorex). După trei ani, în februarie 1994, părăsește Bancorex. În perioada în care a condus Banca Română de Comert Exterior, a avut loc un proces de restructurare completă a băncii, devenind o bancă comercială universală. S-a început dezvoltarea rețelei de sucursale din țară, banca orientându-se și pe efectuarea de operațiuni bancare interne, diversificându-și sfera produselor și serviciilor
Dan Pascariu () [Corola-website/Science/308954_a_310283]
-
întregime stația, ca fiind laboratorul în care efectua cercetări legate de electromagnetism. Flacăra este stația de comunicații a Inițiativei DHARMA. Este dotată cu un sonar și cu tehnologii moderne care permit comunicațiile prin satelit. Este folosită pentru legături cu lumea exterioară insulei, dar și pentru comunicații cu celelalte stații. Spre deosebire de celelalte, stația Flacăra nu este situată sub pământ. Perla este laboratorul unde membrii Inițiativei DHARMA studiau psihologia. Este în principal o stație de monitorizare, având imagini din toate celelalte stații Stația
Inițiativa DHARMA () [Corola-website/Science/309758_a_311087]
-
de ziduri din cărămidă fără a avea aspect de fortăreață ca palatul mesopotamian. Datorită poziției geografice favorabile și a reliefului acesteia, stâncos fiind prezintă o mai mare siguranță nefiind nevoie de a se construi ziduri groase de apărare împotriva invaziilor exterioare. Palatul este deschis "spre peisaj" prin nenumărate loggii și terase de unde se pot admira frumusețiile naturii. Construcția palatului este gândită în așa fel încât să ofere locuitorilor săi confort și delectare prin picturile, reliefurile și coloanele colorate ce îl împodobesc
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
importanță mai mare problemelor de mișcare personajele, fiind surprinse în poziții și atitudini mult mai diverse. Reprezentând apogeul sculpturii clasice, decorațiunile Parthenonului se numără printre cele mai importante realizări ale sculptorului Fidias. Acesta decorează cele două frontoane, metopele frizei dorice exterioare și friza interioară din naos-ul templului. Frontoanele ne povestesc despre două episoade importante din viața zeiței Athena cum ar fi nașterea zeiței din capul lui Zeus realizată pe frontonul de est, și cearta dintre Athena și Poseidon pentru stăpânirea
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
biserică parohială de zid încăpătoare, care a preluat funcțiunile celorlalte biserici de lemn. Conform inscripției de de-asupra ușii de intrare biserica a fost consacrată în ""Leat" (anul) "1695 msț" (luna) "apri"(lie) "26 dn" (zile)""". Pictura murală interioară și exterioară este datată la sfârșitul secolului 18, începutul celui următor, de o pisanie scrisă în zilele împăratului Franțisc, al protopopului Petru al Miluanului, și cu ""cheltuiala a tot satul"". O inscripție cursivă pe cununa streașinii dinspre miazăzi surprinde o reparație semnificativă
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
Munindras si Indreiu Petrule la a. 1881"". Puține biserici de lemn din Sălaj prezintă, cu toată modestia caracteristică a dimensiunilor lor, o artă a dulgheriei atât de rafinată ca în cazul acestei biserici. Meșterul a decorat cu răbdare bârnele pereților exteriori cu brâu median și ocnițe sub streașină și chiar și în interior. El a sculptat artistic și cele două portale, grinzile tindei și structura cerimii în biserica bărbaților. Motivele principale sunt funia, unda apei, rozeta și crucea. Aceste motive sunt
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
alte linii dispuse în V întors. Arcul transversal al bolții semicilindrice a naosului este străbătut de o „frânghie”, intersectată de șase suprafețe dreptunghiulare pe axul arcului, în care sunt sculptate câte o rozetă în spirală sau cu petale. Din pictura exterioară, care cuprindea scene cum ar fi: „Adormirea Maicii Domnului”, „Maria Împărăteasă” înconjurată de Apostoli, o scenă din viața Sfântului Nicolae, salvarea corăbierilor, se mai păstrează urme doar pe peretele de sud. Pictura se păstrează mai bine în pronaos, în culori
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
crearea acestora, pe nume Nichita. Interiorul încă mai conservă imagini reprezentând sfinți: Nicolae, Spiridon, Grigore, Vasile, Ioan. Elemente picturale complexe apar și în scena crucificării, în rânduirea apostolilor în jurul Mântuitorului, cât și în scenele ce prezintă copilăria lui Iisus. Picturile exterioare lipsesc aproape cu desăvârșire ca urmare a intemperiilor de peste ani. Inscripțiile interioare sunt în alfabetul chirilic, în care au fost tipărițe și cărțile de cult, care pot fi admirate în cadrul micului muzeu amenajat în cadrul Protopopiatului Ortodox din Șimleu Silvaniei. În
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
scenele pictate sunt explicate în patru limbi: română, latină, maghiară și germană. Din pictura pronaosului se remarcă figura deosebită a muceniței Ioana. Bolta naosului a fost decorată cu scene din viața Mântuitorului. În altar se regăsesc pictați sfinți ierarhi. Aspectul exterior al bisericii este dominat de fleșa înaltă a bisericii. Turnul-clopotniță, așezat peste pronaos are foișor în console, cu galerie deschisă. La baza fleșei, în cele 4 colțuri se regăsește câte un mic turn. Acoperișul este unitar pentru toată biserica. După
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
susținut de patru stâlpi fusiformi, cu capiteluri cioplite în forma unor trunchiuri de piramidă inversate, cu baze paralelipipedice. Scara de acces la cor este în naos. Bolta semicilindrica a încăperii este făcută din scânduri groase, prinse de cele trei arcuri exterioare prin cuie de lemn. Deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță cu foișor și 4 turnulețe. Pereții exteriori și ancadramentul ușii de intrare sunt decorate cu motivul frânghiei. Deasupra intrării în naos se păstrează următoarea inscripție: „În toată această lume fie
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
paralelipipedice. Scara de acces la cor este în naos. Bolta semicilindrica a încăperii este făcută din scânduri groase, prinse de cele trei arcuri exterioare prin cuie de lemn. Deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță cu foișor și 4 turnulețe. Pereții exteriori și ancadramentul ușii de intrare sunt decorate cu motivul frânghiei. Deasupra intrării în naos se păstrează următoarea inscripție: „În toată această lume fie binecuvântat numele lui Dumnezeu. Ca oriunde vor fi unul sau doi adunați întru numele meu de pre
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
Turnul-clopotniță măsoară de două ori înălțimea navei bisericii având o siluetă deosebit de zveltă. El are baza în patru laturi, ca de deasupra clopotelor acoperișul de șindrilă să zvâcnească în șase ape, înfigându-se în nori ca o suliță. Numeroasele elemente exterioare de decor - șindrila zimțuită, ramele traforate de la ferestre - cândva pictate - la care se adaugă zăbrelele contorsionate în formă de cârcei de vie, „ochiurile” în faguri ale geamurilor, crucile de pe turn și de pe coama acoperișului - dau un plus de atractivitate și
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
În anul 1967 exteriorul bisericii a fost tencuit. Biserica are o lungime de 12 metri și nu este declarată monument istoric. Azi, biserica de lemn din Valea Loznei continuă să își îndeplinească scopul pentru care a fost construită. Deși pereții exteriori au fost tencuiți după moda vremii, cu spații delimitate de pilaștrii ușor scoși în afara planului pereților la fel ca și la biserica de lemn din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-un
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
o dă prezența versului final, care are rol de a elibera ideea poetică de constrângerile rigide ale formei poeziei clasice. Versul final este o interogație retorică, de la care nu se așteaptă răspuns. Versurile au o rimă interioară și o rima exterioară, astfel dispusă: în prima strofă întâlnim rima încrucișată, în a doua strofă rima este amestecată, iar în ultima strofă este o rimă încrucișată. Ritmul reflectă trăirile poetice declanșate de rememorarea stării de odinioară. Măsura este variabilă, de la versul scurt,de
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
incipitul poeziei se utilizează corelativele “cu cât...cu atât”, pentru a pune în evidență simultaneitatea a două fenomene sugerate de alternanța întuneric - lumină, unul din planul obiectiv, al naturii, altul din planul subiectiv - uman. Momentul misterios al înserării, ca fenomen exterior, se produce treptat, pe măsură ce are loc în planul interior momentul iluminării, care exprimă o stare de grație, ancorarea în ideal și bucuria de a trăi o vârstă. Poezia este o rememorare subiectivă a unei etape a propriei existențe, a unei
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
casele particulare, de la biserici și mănăstiri ca să cumpere mâncare pentru săraci. A decis ca argintăria bisericească să fie strânsă și topită, promițând să plătească împătrit proprietarilor ei după ce vor trece vremurile grele. Între timp, turcii n-au contenit bombardamentul zidurilor exterioare și, nu mult după aceea, au făcut o spărtură care i-a lăsat descoperiți pe apărătorii dinăuntru. Cum zidurile dinspre uscat se prăbușeau sub ochii săi, Constantin a început să-și piardă curajul. A trimis un mesaj sultanului, rugându-l
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
lui Giustiniani și-au pierdut curajul. Apărarea ezita. Ienicerii și-au întrezărit șansa. Constantin și trupele sale luptau cu disperare, dar fără prea multă speranță, după ce aliațiilor genovezi îi lăsaseră să se descurce singuri. Ienicerii au preluat controlul asupra zidului exterior, după care au escaladat și zidul interior. Între timp, un grup de circa 50 de turci a pătruns înăuntru printr-o mică poartă din zidul numit Kerkoporta. Au fost primii din oastea sultanului care au intrat în cetate. S-au
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]