6,312 matches
-
se ghicea prin veșmintele-i largi orientale, se îndreptă de spinare cu un oftat și părăsi rapid încăperea, ca să se întoarcă într-o clipă: — Du-te, e singură. Țiganca a plecat să fiarbă ierburi. Când a intrat, până să se împace cu întunericul, n-a văzut nimic, apoi, în odăița în care nu era alt mobilier în afară de patul mare cu polog din pânză subțire de borangic, a văzut-o pe doamna Marica și ea cernită stând în fața icoanei și la lumina
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
căsăpit de seimeni și doi moși, cel dinspre tată și cel dinspre mamă, omorâți prin trădare? De fratele Barbu ce să mai zic? Și cută între sprâncene vodă nu are, vezi de asta mă rog pentru măria sa... Pentru că s a împăcat cu Dumnezeu și-și trăiește viața nu într-o aducere aminte a răului de care a avut parte, ci ca pe o binecuvântare de la Domnul. Nu poate să nu-și aducă aminte de ce-au pătimit ai lui, pentru asta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cei doisprezece. Era atât de tulburat, încât îi era teamă să rămână singur în rugăciune și le-a spus ucenicilor: „Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneți aici și privegheați”. Dacă Lui, măria ta, I-a fost greu să se împace cu vânzarea de către unul din cei apropiați, cum să ți fie ușor măriei tale? N-am avut tată, cuvioase, și l-am iubit din toată inima mea, ca și cum mi-ar fi fost tată, și i-am lăudat înțelepciunea și învățătura
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pentru a-i prețui memoria. În lecțiile Războaiele lui Traian cu Decebal și Strămoșii de Al. Vlahuță, elevii află că ne tragem din două neamuri care și-au Încrucișat spada de-a lungul vremurilor, dar care, cu timpul s-au Împăcat și s-au Înfrățit dând naștere unui popor - poporul român -și vorbind aceeași limba limba romana. Cunoașterea lungului șir de lupte pe care le-a dus poporul Împotriva dușmanilor și a spiritului de jertfa pentru patrie, care a animat masele
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
cu mult timp în urmă. Acest lucru nu pare că se va întâmpla prea curând, în cazul în care se va întâmpla vreodată. În loc să se unifice, Irakul se află în pericolul de a se dezmembra complet. Deși kurzii se vor împăca momentan cu ideea unei autonomii limitate, preferința și obiectivul lor suprem este un Kurdistan independent. Șiiții din sud au așteptat doi ani pentru a declara în mod oficial că vor să înființeze o regiune autonomă care să includă câmpuri petroliere
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
producător și un utilizator, distincți unul de celălalt. O reprezentare mentală nu are, desigur, decît un singur utilizator. O reprezentare publică poate avea mai mulți." Ibid., p. 49 1.2. Un sistem sociocognitiv 1.2.1. Principii generatoare Încercînd să împace evaluarea complexității lor structurale, a inserției lor în contextele societale și ideologice plurale cu un scop metodologic de control al interacțiunii lor cu diferite variabile, Willem Doise vede în ele "[niște] principii generatoare de luări de poziție legate de inserții
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de Moscovici, apoi de Jean-Blaise Grize (Grize et al., 1987) sau de Rom Harré (Harré, in Jodelet, 1989a). Lucrările despre pragmatica limbajului (Chabrol, Charaudeau, Ghiglione, Trognon...) sau semantică (Greimas) încearcă, centrîndu-se totuși în măsură destul de mare pe analiza discursului, să împace abordarea RS și cea a condițiilor apariției sensurilor. Am putea menționa aici, de exemplu, cartea lui Patrick Charaudeau și Rodolphe Ghiglione despre "vorbirea televizată": La parole confisquée (Paris, Dunod, 1997). Aceasta ilustrează cum pot lucra pe actele de limbaj massmedia
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Descoperim sub colibe de ramuri, aproape de o pădure, pe căpitanul poștei fumându-și liniștit țigara și fără să se grăbească prea tare să trimită după animalele noastre. Ni s-a întâmplat atât de des de la București încoace, încât ne-am împăcat cu această mică neplăcere; ce-am putea face și la ce bun să ne supărăm? E obiceiul țării, spre marele avantaj al furnizorilor; hrana cailor nu costă astfel nimic. În pofida asprei lor meserii, bietele animale nu mănâncă decât iarbă veștejită
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
poporului roman sub Gracchi D-l Catargiu sucombând poate chiar sub povara proiectului de lege rurală al domniei-sale, nu e deplasat să prezentăm câteva studii despre chestiunea proprietății; chestiune gravă, complexă, mereu sămânță a discordiei, deoarece e vorba de a împăca interese diametral opuse. De aceea vedem apărând cu privire la acest punct litigios opiniile cele mai contradictorii. Datele istorice lipsesc; nu există nicio cartă; vechile titluri au fost distruse; titlurile actuale, precum și cea mai mare parte dintre familiile considerate ca nobile sunt
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care încercaseră să avanseze prin intrigă și corupție. Asta nu-i venea la socoteală unei camarile puternice; dar morala publică era satisfăcută; oamenii cumsecade se bucurau; din acest început fericit se putea deduce că majoritatea nu va întârzia să se împace cu șeful statului, și toți aprobau activitatea desfășurată de către adunare. Dintr-odată, această aparență de armonie se disipă. Ministerul veni să ceară un credit de opt milioane de piaștri, aparent, pentru a ușura trecerea armatei din starea de pace în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe urmă la anu, deși îmi dădeam seama că voi avea atunci șaisprezece ani și ce liceu sau școală normală m-ar fi putut primi atât de tîrziu? Aveam să aflu curând că tata gândea la fel, că nu se împăca nici el cu ideea aceasta că după ce atâta vreme toată lumea crezuse că rostul meu era într-o parte, acuma să afle că nimerisem în altă parte. Totul e ca gândirea noastră să nu slăbească deloc și să nu ocolească nimic
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
integrală de la minister. Eram prieteni. - Ești băiat citit, a încheiat el în cele din urmă. Dobrinescu mi-a spus că ai discuții cu cei dintr-a opta, care te vizitează și că ai citit tot felul de filosofi. Cum se împacă filosofia cu înjurăturile de mamă? Aș fi vrut să-i răspund că totul a pornit de la vizita acelei doamne și că... Dar nu aveam gânduri limpezi ci doar o stare de spirit de revoltă care nu-și găsea cuvintele. - Domnul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
a răspuns însă el cu ceva spart în glas, rece și agresiv... Și a rămas mut și străin. Totuși n-am rupt cu el. Cine știe, mi-am zis, poate mai târziu, când o să publice o carte... Suntem scriitori... Ne împăcăm noi... A ajuns reporter efemer, ne-am revăzut după un eșec al meu, în '50 și mi-a spus cuvinte otrăvite, ca și cei trei scriitori pe care vrusesem să-i văd după debut... Ca și ei, îmi prevedea, cu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
C.B. stârnind disprețul nostru al tuturor (la U.C.B. adică Uzinele Comunale București), fusese măturător de stradă, intrase la S.T.B., Societatea Tramvaie București, unde se calificase sudor autogen. Ar fi trebuit, după această victorie, să fie mulțumit și să se împace cu familia. N-aș fi putut zice că se purta urât cu mine, dar nici bine nu se purta, ceva turbure îi apărea în ochi când îmi vorbea, că, îmi spunea el cu scepticism agasat, ce cred eu că o să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și urîtă? Eu credeam că trebuie să fie una de-alea ochioase și afurisite... - Nu e! - Bietul Ilie! exclamă ea atunci nedumerită, dar senină. Mai rău o să fie dacă o să-i pară rău, fiindcă eu cu el nu mai mă împac. - Fii fără grijă, n-o să-i pară rău. Dacă vrei să știi, spusei eu îmbătat deodată de propria-mi știință despre viață, pe care nu înțelegeam de unde o aveam, Ilie te-a iubit sincer, cât a putut și el, pe
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de mârșăvii și îl întrebam de ce nu rupe cu cei care îi otrăveau bătrânețea. Nu pot să rup, îmi răspundea, da, nu pot, ce să fac..." "Dar de ce nu? Ce vă împiedică?" Fiindcă nu mai am timp să mă mai împac" mi-a răspuns el. Știa deci că ura celor mai tineri are o durată lungă și bătrânețea îl silea să depună armele. La nouăsprezece ani însă, câți aveam eu atunci, nu-mi păsa dacă n-o să mă mai împac niciodată
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai împac" mi-a răspuns el. Știa deci că ura celor mai tineri are o durată lungă și bătrânețea îl silea să depună armele. La nouăsprezece ani însă, câți aveam eu atunci, nu-mi păsa dacă n-o să mă mai împac niciodată cu de-alde Megherel, cu atât mai mult cu cât soarta noastră nu era aceeași. Și îl vedeam acum, nu fără o satisfacție secretă, pe acest atotputernic pitit în acel pod, departe de caii lui pe care îi călărea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Repet, cine îi dă lui Krishnamurti bani?" "N-are nevoie, nevoile lui sunt simple, sapă o grădină, îngrijește un pom..." "E însurat?" zic. "Nu..." "Să se însoare, zic, să facă șase copii ca tata și atunci să vedem cum se împacă cu nevasta, cu copiii. Nu e vorba numai de mâncare, ci de o relație fundamentală a omului care e sursa celor mai violente conflicte... Bărbatul și femeia... Adam și Eva... Ce-au făcut ei în Paradis?" Femeia a fost ispitită
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
barbar, dar asta pentru că Shakespeare nu scria ca Racine și Corneille. E mai explicabil. Cine sparge formele clasice poate să pară unui contemporan sau iubitor al clasicismului, barbar. Îi place însă Heine, care e evreu, a, ha, ha, cum se împacă Goebbels cu chestia asta nu știu... Și mai cine crezi? Cine crezi că îi place? - Ei, cine? - Paul Bourget, Pierre Loti, Gyp, Meilhac... Miron se îneca de rîs: Auzi cine! - E de-al nostru, săracu, adăugă el, e simpatic. N-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
DE EL, TRĂGÂNDU-L ÎN JOS. În lumina slabă a zorilor, stăteau culcați unul lângă altul, epuizați, dar fără să doarmă. Nu mă vei uita niciodată, nu-i așa? întrebă ea. \ NICIODATĂ, RĂSPUNSE MARIN. POȚI UCIDE, SPUSE EA SUSPINÂND. SUNT ÎMPĂCATĂ CU MINE ÎNSĂMI. FAPTUL E CONSUMAT. "Două ființe sortite morții, agățându-se cu disperare de un firicel de viață", medita el uimit. Fiindcă, dacă nu reușea să își rezolve problema, era într-adevăr condamnat să moară, în timp ce ea doar credea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
în caz de contagiune - ar fi trebuit să fie atinși în primul rînd! De altă parte, avem dovezi sigure că holera a izbucnit în locuri sănătoase, imediat sau puțin timp după sosirea de persoane din localități contaminate. Cum pot fi împăcate aceste două fenomene, aparent contradictorii? Iată care-i părerea mea: cred că într-o localitate, unde holera bântuie un timp mai lung, aerul e atât de impregnat cu miasma holerică, încît toți oamenii care trăiesc în acest aer au absorbit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu rachiu de anason. Se lăsa noaptea, pacea învăluia pentru scurtă vreme cerul, iar vecinii cu care stătea de vorbă coborau dintr-o dată glasul. Nu știa atunci dacă e fericit sau dacă îi venea să plângă. În acele clipe era împăcat cu toate și nu avea nimic mai bun de făcut decât să aștepte fără grabă, nici el nu știa ce. În dimineața în care mergea la lucru, dimpotrivă, nu-i mai plăcea să privească marea, ce-l întâmpina ca întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
lui deveneau mai interesanți. Chiar în puținele ceasuri când era cu desăvârșire singur, se simțea prea obosit pentru ca să mai încerce să câștige timpul pierdut în ajun. Și în acele ore se mulțumea să viseze la o nouă organizare, care să împace plăcerile prieteniei cu virtuțile plictiselii. Îi vorbi despre toate acestea Louisei, care, la rândul ei, începuse să se neliniștească în legătură cu cei doi copii mai mari, care creșteau văzând cu ochii și cu strâmtimea camerei lor. Se gândea că n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mână, fără a renunța la încercările zilnice de a se apropia din nou de culori și pensule, Cosimo nu admitea că i-ar fi venit sorocul. Amâna de pe o zi pe alta, respingea rugămințile prietenilor care îi cereau să se împace cu Domnul. Nici nu era certat cu cerul, în nici un caz cu cel de deasupra lui, în care se tot oglindea zilnic. Nu se gândea, de o jumătate de veac, de pe la vârsta de 10 ani, decât la pictura lui. Vehemența
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
zice: "Nebunule", va cădea sub pedeapsa focului gheenei. 23. Așa că, dacă îți aduci darul la altar, și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, 24. lasă-ți darul acolo înaintea altarului, și du-te întîi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ți darul. 25. Caută de te împacă degrabă cu pîrîșul tău, cîtă vreme ești cu el pe drum; ca nu cumva pîrîșul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]