4,751 matches
-
imediat următoare Paștelui, tinerii se adunau la horă. Momentul culminant avea loc în Duminica Albă, când se desfășura obiceiul matca. În această perioadă a anului erau scoase înainte vreme și fetele pentru prima dată la horă. La Sf. Gheorghe se împodobeau stâlpii porților cu mlădițe înfrunzite de salcie. De Rusalii, catolicii din Somușca, mergeau odinioară în pelerinaje, mai lungi ori mai scurte. Astfel, ei participau și mai participă și astăzi la renumitul pelerinaj de la Mănăstirea din Șumuleu - Ciuc ori la Cacica
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
înconjurată de dealurile Buciumi, Podu Mare, Dolca, dealul Stânii, Chiva, Purcăreața, Măguricea, Buhu, Lada și Cuciur. Dintre acestea, cel mai înalt este Dolca cu 511 metri altitudine față de nivelul mării. Toate aceste dealuri, erau în urmă cu sute de ani împodobite cu păduri falnice de fag și de stejar. Astăzi însă, în locul lor se fac semănături, pădurile căzând pradă lăcomiei omului de a le defrișa pentru propriile interese. Pătura arabilă din cuprinsul comunei este un pământ argilo-nisipos pe șes, iar pe
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
al sătenilor din satele înconjurătoare. Bărbații de altădată purtau: căciulă de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
dealului unde va fi ridicată coroana. După ce sunt curățiți de crengi aceștia poartă numele de durginețe. Totodată se aduc din pădure și mlădițe de fag care vor servi la confecționarea arcului coroanei și cetină de molid cu care se vor împodobi, împleti durghinețele. Mai sunt aduse și câteva crăcane care vor servi la ridicarea coroanei. Uneori pregătirile pot începe înainte de Sâmbăta Mare, ziua în care se împletește și se ridică coroana. Unii flăcăii mai harnici acționează din timp aducând materialele necesare, pentru ca
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
ori cojoc înfundat (fără mâneci, scurt, neîncheiat în față, cu mărgele aplicate și cusut cu flori). In picioare purtau „jumătăți” (un tip vechi de pantofi), opinci, iar mai târziu cizme de box. Bărbații purtau cămeși albe, cusute cu spărgi și împodobite cu bumbi, gaci largi de pânză vara sau cioareci de suman iarna și cușmă ori clomp. Iarna toată lumea purta sumane, cusute la femei cu fitău roșu. Momentele importante din viața familiei prilejuiesc bogate manifestări spirituale ale satului. Unele dintre ele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Inainte, la nuntă cânta „hididușul” satului. Hainele pentru ceremonie sunt confecționate de către femeile pricepute din sat. Cu câteva zile înaintea nunții încep pregătirile necesare primirii și ospătării nuntașilor. In duminica precedentă se adunau la casa miresei ,temătorii” pentru a fi împodobiți și trimiși să cheme satul la nuntă. Ca și ,temători” sunt aleși tineri de la 16 ani în sus, prieteni sau rude, pe care mireasa îi împodobește cu panglici albe, simbol al omeniei și cu verdeață, semnificând trăinicia. Ca verdeață se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ospătării nuntașilor. In duminica precedentă se adunau la casa miresei ,temătorii” pentru a fi împodobiți și trimiși să cheme satul la nuntă. Ca și ,temători” sunt aleși tineri de la 16 ani în sus, prieteni sau rude, pe care mireasa îi împodobește cu panglici albe, simbol al omeniei și cu verdeață, semnificând trăinicia. Ca verdeață se folosește rozmarinul. „Temătorii” poartă un băț împodobit cu panglici albe și rozmarin, precum și o sticlă cu băutură din care se va servi la nuntă. Ei intră
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
nuntă. Ca și ,temători” sunt aleși tineri de la 16 ani în sus, prieteni sau rude, pe care mireasa îi împodobește cu panglici albe, simbol al omeniei și cu verdeață, semnificând trăinicia. Ca verdeață se folosește rozmarinul. „Temătorii” poartă un băț împodobit cu panglici albe și rozmarin, precum și o sticlă cu băutură din care se va servi la nuntă. Ei intră în fiecare casă și rostesc chemarea la nuntă. Gazdele mulțumesc și urează noroc celor doi tineri. Cu o seară înaintea nunții
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
alb, și-i mândră tare ca soarele când răsare. El roagă să fie lăsat înăuntru ca s-o caute, că va plăti bine. In acest moment scoate sticla cu țuică împodobită frumos și o schimbă cu cea a grăitorului miresei, împodobită la fel. Fiecare încearcă să fie cât mai sfătos și mai spiritual. La dialog mai pot participa și alți bărbați din alai. In cele din urmă se înțeleg, lăsându-i să intre, dar și de data aceasta li se aduce
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Cei până la 13 ani merg cu steaua, iar cu capra cei între 13-16 ani. „Stelarii” sunt grupuri de 3-4 băieți, îmbrăcați în alb, purtând pe cap comănace colorate, cu forme diferite, în funcție de rolul fiecăruia. In mâini au săbii sau bâte împodobite cu panglici și zurgălăi. Unul dintre ei duce o stea mare, făcută din lemn și împodobită, fixată pe un băț. Cel care o poartă o poate învârti în jurul axului ei. Cei trei copii au roluri diferite: Irod, Ingerul, Gașpar. Ei
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
-l toarcă, pentru pânză, sau pentru saci, comunicându-le și data când să fie gata. La această dată se organizează o petrecere cu muzică, mâncare și băutură. Femeile și fetele duc ghemele pe care le dau gazdei. Fetele obișnuiesc să împodobească ghemul cu panglici colorate cu vâsc. Ghemul cel mai frumos era pus de gazdă în grinda casei. Existau și femei cărora le era ciudă pe gazda clăcii și lucrau cânepa în bătaie de joc, adunând câteva fire bune deasupra ghemului
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mic la interior, dar boltit ingenios. Amplasarea lui mai jos decât de obicei a dus la apariția unui arc de cerc extins care îl separă de navă. Includerea unor contraforți în interiorul navei era necesară datorită extinderii bolții. Pictura murală, care împodobea pereții interiori ai edificiului, a fost scoasă la iveală o dată cu renovarea. Din 1515-1520 datează altarul bisericii evanghelice din Șmig, aflat o vreme în patrimoniul Muzeului din Sighișoara. Din 1956 se află la Muzeul Național de Artă din București. El se
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva dușmanilor, asigurau lemnul necesar pentru construcții de locuințe ( bordeeie, colibe, adăposturi etc.) și pentru încălzirea acestora în timpul iernii. Izvoarele care alimentează
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
află un dispozitiv ce permite introducerea unei lumânări groase. Acest felinar auriu era purtat de ceata de colindători în scopul de a ilumina cât mai bine drumul. Prevăzut cu un un băț lung de aproape 3 metri, acesta era frumos împodobit cu ștergare, busuioc, flori nemuritoare sau crenguțe de brad. ,Melanca, colindul specific Ajunului Crăciunului înfățișa o femeie harnică cu o mătură în mână, rol interpretat adesea de un băiat. Cuvintele ucrainene și gesturile de primenire a casei aveau rolul de
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
Tulnici se află un observator seismic. Comuna este situată, în extremitatea de nord-vest a județului, la limita cu județele și , la poalele munților Vrancei în valea Putnei. Are case construite din bârne în stil tradițional acoperite cu șindrilă, cu interioare împodobite de țesături colorate. Tot în apropiere se află mănăstirea Lepșa care a fost înființată în 1869, dărâmată în 1927 și refăcută, din lemn, în 1936. Altitudinea este de deasupra nivelului mării. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
reiese dintr-o traducere târzie a pisaniei, la îndemnul episcopului de Roman, PS Macarie (cronicarul), domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a zidit aici, în stilul obișnuit al epocii, o biserică de dimensiuni modeste cu hramul „Sf. Nicolae”. Biserica a fost împodobită însă, ca pe una din ctitoriile sale, cu picturi în frescă. Mănăstirea este prădată de tătari în 1574. După mai bine de o jumătate de secol de la construirea sa, între anii 1611-1617, marele vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
un plan trilobat, biserica "Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena" dezvoltă modelul Bisericii episcopale a Mănăstirii Curtea de Argeș în sensul unor forme mai elansate și prin adăugarea unui pridvor tipic stilului brâncovenesc, cu arcade susținute de zece coloane de piatră, împodobite cu ornamente tipice Renașterii târzii. Fațadele sunt decorate cu panouri dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
și ghemele de tort de cânepă și lâna, ca semn al vredniciei muierilor. Într-un lăițer se păstrau hainele de sărbători: cioreci, zadii, cămăși, ș.a. - printre care puneau crenguțe de busuioc. O masă și 2-3 scaune completau mobilierul. Pereții erau împodobiți cu blide și icoane pe sticlă, încoronate cu ștergare. Fața casei - padimetrul - era din pământ muruit cu lut galben, amestecat cu balega de cal. La casele cu trei camere, una era un fel de cămara. Cu grijă erau construite acareturile
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
dată La fântână după apă Și la mă-ta supărată După apă de izvor Și la mă-ta când ta dor Pomul mirilor, simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești pom frumos Mândru și mănos Pe la vârf într-aurit Pe la mijloc înflorit Pe-a cui sama ești numit
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
o mână de pomneti a dat, pentru o viață de artist!...“ Celebrități în ruină Stă rezemata de una din rămășițele soțului - un bust impozant al lui Traian Vuia, care, acum vreo șapte-opt ani, până să închidă ochii artistul, trebuia să împodobească una din locațiile importante ale Craiovei. Lângă aviatorul și inventatorul român, chipul de piatră al lui Amza Pellea privește inert grămadă de știuleți din jur - singurii spectatori care i-au mai rămas. „Pe asta l-a facut dânsul cu contract
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
cu el îngropat și cu muzeu pentru lucrări. Dar nu l-au lăsat securiștii. S-a scris mult în ziare la vremea aceea, și-au bătut joc de el. Până la urmă l-am dus la cimitir. Dar nici un monument nu împodobește groapă, de parcă ar fi fost un muritor obișnuit. Promisiuni am primit din toate părțile. Cand a cumpărat statuile, chiar Dinel Staicu a făgăduit că se va ocupa de tot. Nimic nu a făcut. Din toată viața dansului, o poartă și
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
Elena Calețeanu. În centrul parohiei, în curtea școlii, s-a ridicat un monument pe care stau scrise, spre veșnică pomenire, numele eroilor satului căzuți în luptă, pentru apărarea țării și păstrarea dreptei credințe creștine ortodoxe strămoșești. Zece dintre icoanele care împodobesc biserica sunt pictate pe lemn și sunt susceptibile a fi datate din a doua jumătate a secolului al XIX lea, perioadă din care se pare că datează și Sfântul Potir și Sfantul Disc confecționate din metal. În fața bisericii, la circa
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
ar fi potrivit pentru ortodocși; se mulțumește cu cel iulian, care are o întârziere de 11 zile (trecerea la calendarul gregorian se va face la 1 februarie 1918 de către guvernul URSS). Hotărăște ca, la 1 ianuarie 1700 toată lumea să-și împodobească porțile caselor, să ia parte la slujbele de la Biserică și să-și facă urări de Anul Nou. Veselia asta silită nu tulbură inimile moscoviților. Unii șoptesc : Cum a putut Dumnezeu să facă lumea iarna?" iar alții merg mai departe : "Biblia
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
și garanta răsplată în viața de apoi.. Arta aztecă a dezvoltat arta culturilor anterioare (maya, toltecă). În secolul al XIV-lea, aztecii au fondat orașul Tenochtitlan, devenit mai târziu "Mexico-Tenochtitlan", au construit temple (în formă de piramidă cu trepte), palate împodobite cu statui de proporții uriașe și cu picturi murale. Au rămas fragmente de frescă și unele picturi de manuscrise pe foi de copaci, cuprinzând texte privitoare mai ales la prognoze meteorologice. Ceramica aztecă este variată ca formă și viu colorată
Azteci () [Corola-website/Science/298677_a_300006]
-
patricienilor și ale conducătorilor breslelor. Ca să încapă în stranele înguste ele se tăiau adesea pe lungime, ceea ce demosntra că nu erau apreciate în mod deosebit. Se presupune că după Reforma care se împotrivea picturilor iconografice, covoarele au fost cele ce împodobeau pereții bisericii reformatoare, în locul icoanelor cu sfinți și al altarelor îndepărtate. Pe unele dintre ele se găsesc inscripții care menționează faptul că au fost dăruite bisericii. Într-un raport de inventar al Bisericii Negre din anii 1830 erau menționate doar
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]