4,343 matches
-
destinului ei în lume. Pictura lui Viorel Grimalschi, austeră până la asceză, uneori nu antrenează, ca sugestie, sensul unei active și istorice finalități umane, ci măreția înfricoșătoare a petrecerii condiției umane într-un timp vast, fără început și sfârșit , indiferent la înălțări și coborâri, la învieri și treceri în neant. Privirea care naște imaginea picturii invocă privirea Sfinxului, îmbătată de propria lui nemișcare și tăcere, dominând timpul prin atâta efemeră moarte, așteptând ca el să se reverse ca o apă a vieții
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
ca și cea a altarului, sunt adâncite. Construcția din zidărie groasă de cărămidă susține acoperișul care, pe o șarpantă din lemn, suportă o învelitoare din tablă. Pridvorul creează impresia de spațiu liber, deschis. Pronaosul cu tavan scund accentuează efectul de înălțare, în momentul pătrunderii în naos, iar absidele cu vitralii și turla octogonală măresc și ele această senzație. Acoperișurile de tablă ale celor două turle au formă de bulb, de factură slavă. Lungimea interioară este de 23,10 m, lățimea în dreptul
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
Biserica de lemn „Înălțarea Domnului” din Dărmănești este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Dărmănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în vecinătatea cimitirului satului (pe latura de sud), urmând
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
al XVIII-lea în satul Dărmănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în vecinătatea cimitirului satului (pe latura de sud), urmând un drum de 1,5 km de la șoseaua europeană E85, și are hramul "Înălțarea Domnului". Biserica de lemn din Dărmănești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 244, având codul de clasificare . Satul Dărmănești este atestat documentar încă din secolul al XV-lea. Printr-un act
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
construirea unei biserici în Dărmănești. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost construită o biserică de lemn pe terenul familiei Tarnoviețchi din Dărmănești. Biserica a avut inițial hramul "Nașterea Domnului", acesta fiind schimbat în anul 1875 în cel de "Înălțarea Domnului". Începând din 1803, biserica a fost înzestrată cu clopote. Pe clopotele bisericii de lemn din Dărmănești se pot citi următoarele inscripții: "„Acest clopot s-au făcut la biserica din Hatna cu ajutorul credincioșilor și cu silința lui Andrei Petre, 1803
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
se pot citi următoarele inscripții: "„Acest clopot s-au făcut la biserica din Hatna cu ajutorul credincioșilor și cu silința lui Andrei Petre, 1803”"; "„S-au făcut cu toată cheltuiala preotului Iane Turnoviețchi spre veșnica pomenire, la biserica din Hatna, hramul Înălțării Domnului, 1844”"; "„Acest clopot s-au făcut pe spesele parochului George Popoviciu și a comunelor Hatna cu Măreței în anul 1876”". Conform evidențelor proprii, Parohia Hatna (Dărmănești) avea în 1843 în îngrijire 1.515 enoriași, care erau păstoriți de parohul
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
Biserica de lemn „Înălțarea Sfintei Cruci” din Horodnic de Jos, cunoscută și ca Biserica Schitului Călugărița, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1717 în satul Horodnic de Jos din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
Biserica Schitului Călugărița, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1717 în satul Horodnic de Jos din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc din cătunul Schit Călugărița și are hramul "Înălțarea Sfintei Cruci", sărbătorit la data de 14 septembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 274, având codul de clasificare . Localitatea Horodnic de Jos este atestată documentar încă de la sfârșitul secolului al
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
rezistat până la începutul secolului al XVIII-lea, când a ars. La circa 150 de metri de ruinele fostului Schit Călugărița, în partea nord-vestică a satului Horodnic de Jos, a fost construită în anul 1717 o biserică de lemn cu hramul "Înălțarea Sfintei Cruci", considerată a fi cea mai veche biserică din zonă și a șasea ca vechime din Moldova. Pe ușa de la intrare și pe ancadramentul său este săpată o inscripție care oferă informații cu privire la construcția bisericii. Pe ancadramentul vertical de
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
stângă sus: "„1782, Vasilii Gradul au zugrăvit aceasta catapeteasmă, iulie 28, zugrav”". În anul 1854, preotul Nicolae Popescu marca cu o cruce locul din cimitir unde se înălța în vechime mănăstirea de maici. În 1911, acoperișul de șindrilă al Bisericii „Înălțarea Sfintei Cruci” a fost înlocuit cu unul de tablă zincată. Ca urmare a neglijării sale de către autoritățile statului, biserica de lemn a ajuns într-o stare avansată de degradare. La intrarea în cimitirul vechi, se află și un turn clopotniță
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
cărămidă cu stâlpi din beton armat, după modelul Bisericii „Sfânta Sofia” din Constantinopol. Biserica de lemn din centrul satului a fost vânduta sătenilor din Burla. În anul 2007, s-a sfințit piatra de temelie a unei noi biserici cu hramul "Înălțarea Domnului" în cătunul Schit Călugărița, în apropierea bisericii de lemn. În prezent, s-a finalizat demisolul noii biserici, iar la sfârșitul anului 2009 a fost terminată zidăria. este construită din bârne de larice pe tălpi de stejar, fixate pe fundații
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
Biserica de lemn „Înălțarea Domnului” din Vama este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1783 în satul Vama din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Înălțarea Domnului". În anul 2001, biserica, împreună cu clopotnița acesteia, au fost strămutate în
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
Biserica de lemn „Înălțarea Domnului” din Vama este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1783 în satul Vama din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Înălțarea Domnului". În anul 2001, biserica, împreună cu clopotnița acesteia, au fost strămutate în incinta Muzeului Satului Bucovinean din municipiul Suceava, unde se află în prezent. Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
satul Vama din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Înălțarea Domnului". În anul 2001, biserica, împreună cu clopotnița acesteia, au fost strămutate în incinta Muzeului Satului Bucovinean din municipiul Suceava, unde se află în prezent. Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 440, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
despre salvarea satului și a locuitorilor de către o vămeancă, care și-a abandonat în pădure copilul care plângea și i-a anunțat pe locuitorii satului de venirea tătarilor, pentru ca aceștia să ia măsuri de apărare. Biserica de lemn cu hramul "Înălțarea Domnului" din Vama a fost construită în anul 1783 în satul Vama (județul Suceava) de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei, cu banii lui Mihail Tâmpescu, ai lui Toader al Tomei și ai comunei. Pe portalul intrării se află următoarea
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
l)te(i) de la începu(t) pă(nă) la sfărșitu, 1783 mai 2"". Pe baza spuselor unor martori oculari, preotul folclorist Simeon Florea Marian (1847-1907) afirmă în lucrarea ""Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina"" (Suceava, 1900) că Biserica "Înălțarea Domnului" a fost construită în Vama de Jos, la numai câțiva metri de o altă biserică de lemn, mai veche, care se ruinase. În apropiere de biserică, a fost construit în anul 1787 un turn clopotniță din lemn. Catapeteasma actuală
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
de intrare, s-a demontat ancadramentul original cu pisania, care se păstrează la depozitul centralizat de obiecte bisericești. În 1977 s-a amplasat pe acoperiș o învelitoare nouă din tablă. Astfel, înfățișarea monumentului a fost alterată. În anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstruită. Cu ocazia reconstruirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
în Duminica Floriilor), de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, cu acest prilej obiectivul fiind inclus în circuitul de vizitare a muzeului în aer liber. În fiecare an, potrivit unei tradiții, Biserica "Înălțarea Domnului" din cadrul Muzeului Satului Bucovinean își redeschide porțile și începe slujbele religioase în Duminica Floriilor. Ea este deschisă pentru credincioși doar până în luna octombrie deoarece nu are montată o instalație de căldură pentru ca monumentul istoric să fie cât mai bine
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
În acest lăcaș de cult sunt oficiate liturghii în fiecare duminică și în fiecare sărbătoare cu cruce roșie în calendar. În plus, aici se mai pot celebra și alte slujbe religioase precum botezuri și cununii, dar nu și înmormântări. Biserica "Înălțarea Domnului" din Vama este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
în formă de icoană, în care sunt menționați ctitorii lăcașului de cult. Acesta a fost descifrat de folcloristul Simeon Florea Marian: ""Pomelnicul ctitorilor care s-au ostenit și au făcut biserica ce din giosu la Vama, unde se prăznuiește hramul Înălțarea lui Hristos, s-au scris aice ca să pomenească în veci 1787 ...". Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un plan octogonal
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
al civilizației antice, ale civilizației unor simboluri magistrale ale culturii universale, dar, în același timp, un univers la care s-au mai racordat și alți autori ai culturii române, de la Eminescu la Eugen Barbu. (...). „Căderile” poetei sunt, de fapt, adevărate înălțări. (...). Miza acestei cărți este una estetică prin excelență și acest lucru mi se pare punctul forte al acestei cărți, ale acelor „căderi”, prin care, ca prin niște tuburi de orgă țâșnește în sus poezia. Și acestea mi se par mai
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
de biserică, fiind delimitat pe latura nordică de un șanț, iar pe celelalte laturi de salcâmi. În cadrul necropolei mai existau doar 10 însemne de căpătâi ale eroilor români fără „nici un fel de inscripții”. La 1 iunie 2006, cu ocazia Praznicului Înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, s-a dezvelit și s-a sfințit un monument în formă de cruce, ridicat în memoria fiilor satului căzuți în luptele pentru apărarea patriei din cel de-al doilea război mondial. Acesta a fost construit
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
se numește materialul detritic, format din bolovani, mâl, nisip și pietriș, adus de apele curgătoare și depus pe fundul albiei, pe luncă sau la vărsare. Pentru a determina aluviunile transportate de râuri se folosește un aparat denumit batometru. Umplerea sau înălțarea albiei unui curs de apă, a fundului unui lac sau rezervor, prin depunerea aluviunilor transportate de apele curgătoare se numește colmatare. Astfel, lacul de acumulare de la Porțile de Fier I s-a colmatat în cei peste 35 de ani de
Aluviune () [Corola-website/Science/317270_a_318599]
-
cu cea mai mare parte a cheltuielilor date de el. . Biserica veche a fost distrusă de cutremurul din 1838 și refăcută din zid la anul 1847, așa cum ne prezintă pisania, scrisă cu litere chirilice, aflată pe peretele din dreapta al pronaosului. Înălțarea ei s-a făcut în timpul domniei lui Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) și a Mitropolitului Neofit II, de către căminarul Toma Baltă - care locuia în Mahalaua Sfântul Vasile - suportând aproape în totalitate cheltuielile necesare construcției. Pe la anii 1870, se vor zidi în
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
Mănăstioara s-ar răpăluit (reparat) la anul 1848 august la 13 s-au început lucrul și s-au săvârșit noiembrie la 20 prin chiverniseala oamenilor Vasile Co(s)ma, Gavril Botnar, Nica Bolohan, Georgi Bolohan Carturarh (?)”". Conform tradiției orale, până la înălțarea turnului clopotniță, clopotele erau atârnate într-un copac din preajma bisericii. După ridicarea turnului, au fost turnate clopote noi, însemnându-se pe ele data și numele donatorilor: "„Acest clopot s-au vărsat satul Plăvălar cu hramul Vovidenia cu cheltuiala Vasile Cosma
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]