4,529 matches
-
fi) un principiu de ordine a naturii (natura trebuie înțeleasă, în primul rând, ca "lume fenomenală", în context kantian, așa cum precizam mai devreme); conceptul ei constituie condiția sub care pot fi gândite raporturile dintre scopurile omului (relative, condiționate, originate în înclinație, nu în datorie) și natură (lumea fenomenală); de fapt, numai în cadrul acesteia pot fi ele împlinite. Nu trebuie nesocotit faptul că finalitatea naturii este concepută numai prin operația de extindere a "legislației" finalității practice asupra naturii și, în urmare, numai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Orice scop condiționat (natural), inclusiv fericirea, poate fi împlinit numai în măsura în care situația omului este în acord cu scopul necondiționat ca scop al existenței sale proprii. Scopul absolut (necondiționat) al ființei raționale este, cumva, propria existență. Scopurile determinate, condiționate, vin din înclinație; scopul absolut este datoria însăși. Existența omului" presupune, la Kant, moralitate și fericire. Moralitatea este totuna cu scopul necondiționat, absolut; fericirea este totuna cu scopul condiționat. De aceea existența (ființei raționale) este ceva neîmplinit fără Binele Suveran (ca sinteză între
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de partid și de stat -, sau măcar la Casa Scriitorilor, „din cuțite și pahare”. Desigur, diferențele generaționale, dincolo de aparent anistorica „fiziologie” a acestor scriitori cu veleități politice, sunt semnificative și se cuvin studiate în amănunt. Îi unește însă pe toți înclinația către ceea ce Tocqueville numea „politică abstractă și literară” în splendida sa analiză a originilor intelectuale ale Revoluției franceze, L’Ancien régime et la Révolution (1856). Iată cum descria clasicul francez fenomenul: Toată educația politică a unui mare popor era făcută
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Pot fi aceste răspunsuri căutate mai ales pe tărâmul filozofiei politice și morale, pe tărâmul psihologiei și metafizicii, așa cum încearcă Lilla, în bună tradiție straussiană? Eu sugerez o contextualizare istorico-sociologică a întrebărilor și răspunsurilor, pornită de la străvechea, dar mereu reinventata înclinație a intelectualilor de a transforma prestigiul și autoritatea în putere; de la auctoritas la potestas, tranziția se poate face pe nesimțite, atât din perspectiva individului implicat în proces, cât și din cea a observatorilor; printr-un derapaj fără sfârșit pe slippery
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
deci ca „probă-martor” -, dar puteau alege tirania simetrică. și nu au făcut-o14. Prin urmare, se poate: nu toți intelectualii publici - tot mai publici, tot mai puțin intelectuali, spune Richard Posner - trebuie să devină tiranofili, deși cu toții sunt caracterizați de „o înclinație spre adoptarea de poziții extreme, un gust pentru universalii și abstracțiuni, o dorință de puritate morală, o lipsă de simț al realității și aroganță intelectuală”15. 3. Epilog românesctc "3. Epilog românesc" Spuneam din capul locului că am scris aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rotație pelviană pe cele trei axe” ceea ce „poate crește lungimea pasului cu încă 5 cm, care pe întreaga lungime de 100 m echivalează cu 2,5 m sau un sfert de secundă”, aspect ce avantajează enorm câștigarea unui concurs. Pe înclinația ușoară a pelvisului este necesară o centrare neutră a capului, gâtului și coloanei vertebrale, acest lucru asigură „libertatea de mișcare și facilitează relaxarea, accentuând revenirea forței elastice din partea centrală și de la extremitățile mușchilor”. Poziția verticală a trunchiului cu zona
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
normal începând cu al cincilea sau al șaselea pas din momentul plecării din blocuri”. Lansarea de la start ca fază a probei de sprint se realizează prin alergare accelerată ce se caracterizează prin: - creșterea frecvenței pașilor și a lungimii acestora; - scăderea înclinației corpului, care se ridică progresiv către verticală; - scăderea valorii oscilațiilor laterale ale trunchiului determinate de decalajul lateral dreapta și stânga, rezultat din așezarea tălpilor pe sol, față de axa de deplasare, care la începutul cursei este mai mare, el micșorându-se
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de fulee; alergări cu lovirea șezutei, cu înregistrarea numărului de lovituri, a timpului și a distanței; alergări pe loc cu genunchii sus, timp de 6 -8 “, cu realizarea unui număr cât mai mare de pășiri; alergări în pantă cu o înclinație de 20-25°, iar dacă nu există pantă aceasta se poate înlocui foarte bine cu alergarea pe trepte contra cronometru; alergări foarte rapide cu pași mai mici. Pentru aprecierea corectă a celui mai eficient raport, ce poate exista între lungimea și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
care are curajul să pornească de la o preconcepție fermă. O teorie specifică a poeticității, ca și una extensivă a literarității predetermină totdeauna lectura sa critică. El privește dinspre partea lecturii, a funcțiilor și a mobilurilor ei, răspunzând unor motivații și înclinații elementare ale speței. Ca și în cazul modurilor de prelucrare poetică, punctul de pornire e aflat în schemele elementare de acțiune și de interacțiune umană. Din nevoile de cunoaștere, de idealizare, de intensificare a senzațiilor ș.a.m.d. decurg „vocațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
a dorit și să transmită altora această credință, ba chiar s-o impună, dacă întâmpină rezistență. Firește, ne putem imagina la începuturi un singur individ cu Dumnezeul său personal de obsidian uns cu seu, dar homo religiosus poartă în el înclinația de a împărți credința cu alții. De aici încep propaganda, manipularea, persuasiunea, căci măciuca nu mai poate rezolva totul, ca în celelalte situații pur materiale. Deci, nu întâmplător, religia, cea catolică, dă numele propagandei și îl pune în circulație prin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sa, Maria Dancovici, la rândul ei o persoană educată în tradiția naționalistă a familiei (unul din unchii ei, Vasile Dancovici, negustor de vază, a fost unul din conducătorii revoltei de la 1848 care va da semnalul revoluției din același an), cu înclinație religioasă, de o delicatețe, bunăcuviință, bunătate și dragoste de semeni deosebită, calități ce vor influența evoluția tânărului Paulescu. De altfel savantul de mai târziu va îmbina fericit calitățile ambilor părinți; inteligența, perseverența și corectitudinea tatălui cu delicatețea, bunacuviință, religiozitatea și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
specializa în agricultură și va administra domeniul familiei da la Râmnicu Sărat; Elena (n. ! 877) va absolvi cursurile superioare, secția pian al Conservatorului de Muzică și Declamațiune; Constanța (n. 1887) va absolvi cursurile superioare, secția vioară ale aceleiași instituții bucureștene. Înclinația pentru muzică era o particularitate a familiei. Tânărul Paulescu va cânta la pian și orgă, iar cu vocea lui deosebit de frumoasă și caldă va interpreta, acompaniat de surorile sale sau de membrii familiei Lancereaux la castelul acesteia din Nogent l
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nr. 1, după care urmează cursurile gimnaziului Mihaiu Bravu unde va primi printre numeroasele premii și Premiul I cu cunună pentru „diligența sa la muzică și bună conduită”. Docil și ascultător, cu o constituție firavă, delicată și blândă, cu o înclinație specială pentru meditație, dovedea în același timp o capacitate de memorare, analiză și sinteză cu totul deosebită. Anii de liceu au fost decisivi pentru formarea sa ca om în două domenii importante: 1. își formează o cultură generală impresionantă, apropiindu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de-a dreptul fascinat va fi Etienne Lancereaux, profesor de clinică medicală și anatomopatolog de clasă, deschizător de drumuri în științele medicale, a cărui curiozitate științifică, pasiune pentru studiu, rigoare și severitate profesională, empatie cu durerea omului în suferință și înclinație religioasă, rezona cu întreaga ființă a tânărului învățăcel care, în scurt timp, îi va deveni unul dintre cei mai devotați elev, colaborator și discipol (foto pg. 284 jos,288 jos). După absolvirea cursurilor facultății, în 181, ocupă prin concurs unul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
că Paulescu absolvă studiile medicale în 181, ocupă prin concurs postul de extern la Spitalul Hotel Dieu, situație în care alege să lucreze cu deja celebrul Etienne Lancereaux. Acesta nu numai că-l va aprecia pentru inteligența sa sclipitoare, pentru înclinația nativă către cercetare de care dădea dovadă, pentru spiritul său critic și acuratețea gândirii, dar va face eforturi deosebite de a și - l apropia în calitate de colaborator, așa încât în anul 187, când primește titlul de doctor în medicină, Paulescu era deja
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sociale în care trăiește efectiv. Cum era și firesc în acest context nota socială a gândirii sale începe chiar cu profesia pe care a exercitat-o, aceea de medic strălucit al timpurilor sale. De la cunoașterea ființei umane la gândirea socială Înclinația socială a gândirii sale o relevă în chip deosebit de convingător în prelegerea de deschidere a lecțiilor clinice pe care le- a susținut la așezământul spitalicesc Bethleem din București, intitulată Spitalul în ziua de 12 mai 113. În această conferință Paulescu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
resorturile intime ale ființei umane față de semeni. Astfel reușește să descifreze trei mijloace prin care se poate explica această atitudine. Primul este sentimentul de milă, sentiment de natură instinctivă, ce se întâlnește frecvent în lumea animală și constă în acea înclinație către compasiune, înțelegere și ajutor pentru semeni. Acest sentiment este foarte puternic în cadrul familiei și pentru membrii familiei. El va slăbi pe măsură ce depășește cadrul familial, fiind aproape nul dincolo de granițele nației. Mila diminuă considerabil când este vorba de inamici sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
siguranței (securitate, ordine și stabilitate), 3 - pentru dobândirea de bunuri și dragoste, 4 - ce i-ar aduce aprecierea, autorespectul și sentimentul de succes și 5 - ultima etapă fiind evaluarea și capacitatea de autoevaluare. În elaborarea acestei concepții Maslow pleacă de la înclinația naturală a omului pentru frumos, bine și adevăr. Nici comportamentaliștii și nici umaniștii, adepți ai motivației ca motor al existenței, după cum se vede nu trec peste nevoile bazale, fiziologice, nevoi satisfăcute doar instinctual, deci nu fac abstracție de instincte. Singura
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
anumite asocieri. În aceeași măsură trebuie precizat faptul că nu toate încercările și erorile sunt asimilate procesului de învățare. Și aici există o predispoziție genetică pentru a învăța unele lucruri mai ușor decât altele. Este ceea ce îndeobște numim talent sau înclinație naturală pentru un anumit aspect al vieții: artă, scris, gândire, politică, afaceri etc. În concluzie se poate spune că de fapt comportamentul în lumea viețuitoarelor are la bază trei elemente: - instinctele - care satisfac și răspund trebuințelor bazale necesare subzistenței, existenței
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pe care o conduce. El exercită în cel mai înalt grad conferit de infailibilitate funcția de bază a oricărui preot, dar esențial este rolul său de pacificator al omenirii. De aici avea să i se atragă acuza că ar avea înclinații catolicizante, deși Paulescu în demersul său nu avea în vedere decât creștinismul în esența sa și nu orientările schismatice sau sectante care aveau să-l macine mai târziu. Dincolo de caracterul aparent utopic al unei asemenea întreprinderi trebuie recunoscut că este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Exemplul papilor a fost repede urmat de episcopi care deveneau rând pe rând prinți și seniori feudali, cu aceleași obligații față de autoritatea suzerană ce decurgea din statutul de vasali. Mulți dintre ei și-au însușit plăcerile luxului, opulenței și chiar înclinația războinică, trecând pe planul doi obligațiile sacramentale (sarcinile pastorale, predicația și administrarea sacramentelor) transformându - se în ucigători de oameni. Este evident că cei careși manifestau asemenea înclinații nu mai erau preoții lui Hristos care venise „ să aducă pe pământ pacea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de vasali. Mulți dintre ei și-au însușit plăcerile luxului, opulenței și chiar înclinația războinică, trecând pe planul doi obligațiile sacramentale (sarcinile pastorale, predicația și administrarea sacramentelor) transformându - se în ucigători de oameni. Este evident că cei careși manifestau asemenea înclinații nu mai erau preoții lui Hristos care venise „ să aducă pe pământ pacea’. După Istoria Papalității scrisă de Hergenroether (unul dintre cei mai erudiți cardinali ai Vaticanului), urmarea a fost că scaunul apostolic devine jucăria unor prinți italieni, care-și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a ridicolului se ajunsese în situația ca biserica să aibă trei papi în același timp: Benedict al IX-lea, Silvestru al III-lea și Grigorie al VI-lea, fiecare cu propria susținere, deși canoanele bisericești prevedeau exercitarea pontificatului pe viață. Înclinația războinică a unor papi a culminat în anul 1053 când Leon al IX-lea la comanda unei armate, a pornit împotriva normanzilor care-i amenințau teritoriile. Rezultatul a fost un dezastru total, cu distrugerea completă a armatei sale, ceea ce l-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care își propune reformarea Bisericii „în cap și membre” (formulă funestă ce avea să fie utilizată mai târziu chiar de Luther) moare curând, în locul său fiind ales Baltazar Cosso, sub numele de Ioan al XXIII-lea (1410). Noul papă avea înclinații cu totul lumești, fiind mai mult războinic decât cleric. Conciliabulul de la Constantza a fost întrunit din inițiativa regelui Sigismund al Germaniei care dorea să vadă odată încheiată schisma papală, mai ales că erezia lui Wiclef în Anglia și a lui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
practica medicală și care pot susține tot pe principiul laic că tot ce nu este interzis este permis, există numeroase aspecte care țin de resorturile sufletești ale medicului ce nu pot fi traduse în cuvinte, cum ar fi: empatia, mila, înclinația filantropică, spiritul caritabil, aspecte ce se traduc mai degrabă prin atitudine, disponibilitate, devotament și dăruire, manifestări care nu pot fi impuse prin legi, coduri sau regulamente. Însuși Hipocrate, dincolo de jurământul care și astăzi se depune la începutul carierei de medic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]