4,165 matches
-
roșii, ca să deschidă larg poarta soarelui. Iar dincoace, în timp ce etrava își începea iarăși marșul triumfal al plecărilor, Speranța își flutura pânzele albe, deschizând tainica poartă a călătoriilor ei viitoare. (Radu Tudoran, Toate pânzele sus!) 1.Explică rolul virgulei din structura - Încotro, domnule? 2.Ilustrează, prin două enunțuri, polisemia cuvântului orizont. 3.Indică o temă tratată în fragmentul citat. 4.Menționează perspectiva narativă prezentă. 5.Precizează motivul schimbării drumului de către căpitan. 6.Exemplifică două trăsături ale textului epic, pe baza fragmentului. 7
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
lui și zice cu glas răutăcios: -Alelei! fecior de om viclean ce te găsești; tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat. Ei, că bine mi te-am căptușit! Acum să-mi spui tu cine ești, de unde vii și încotro te duci, că, de nu, acolo îți putrezesc ciolanele! Fiul craiului ce era să facă? Îi spune cu de-amănuntul, căci, dă, care om nu ține la viață înainte de toate? -Bine, atâta am vrut să aflu din gura ta, pui
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
prin două trăsături, încadrarea fragmentelor într-un stil funcțional. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 32 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: - Încotro, domnișoară? întrebă birjarul. Și cum să vă duc? La pas sau mai repejor? - Ia-o spre pădure, pe drumul ăl mai lung, spuse fata. Și mână încet. Nu ne grăbim... - Hei, tinerețe!... făcu birjarul fluierând ușor calul. Îi ținea mâna
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
poziție pe care o deține de mai bine de trei decenii. Păpușa arată ca un înger (părul blond, pielea albă, ochii albaștri sau verzi), și asemenea lui, nu are nici părinți, nici copii; nu e clar de unde vine și nici încotro se îndreaptă. Fără încălțăminte, păpușa nu poate sta singură în picioare, ceea ce sporește impresia angelică pe care o propagă. Tot asemenea îngerilor, este asexuată, în ciuda încercărilor mai mult sau mai puțin reușite de a o prezenta drept heterosexuală (prin relația
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
bun pentru a declanșa o reacție, iar reacția este privită ca o urmă de interes din partea copilului. Cum spunea Dewey, copilul se obișnuiește cu orice, dacă nu îi oferi ce trebuie sau ce vrea. Dar o face pentru că nu are încotro. Și nu are încotro deoarece școala nu-i oferă alternative: "Tiparele emoționale ale oamenilor din supertrib sunt blocate în mod constant dintr-un motiv sau altul. În mijlocul bogăției materiale se manifestă o mare sărăcie comportamentală. Atunci, ca și animalele de la
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o reacție, iar reacția este privită ca o urmă de interes din partea copilului. Cum spunea Dewey, copilul se obișnuiește cu orice, dacă nu îi oferi ce trebuie sau ce vrea. Dar o face pentru că nu are încotro. Și nu are încotro deoarece școala nu-i oferă alternative: "Tiparele emoționale ale oamenilor din supertrib sunt blocate în mod constant dintr-un motiv sau altul. În mijlocul bogăției materiale se manifestă o mare sărăcie comportamentală. Atunci, ca și animalele de la zoo, sunt obligați să
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
inspirației, lucru care îl interesează cel mai profund: propria sa funcționare. Miturile constituie indiciul că omul și-a pus încă din timpurile cele mai primitive întrebarea cea mai importantă care poate exista, cea referitoare la rostul vieții: de unde vine și încotro se îndreaptă? Ce trebuie să facă omul pentru a umple cît mai bine posibil acest răstimp atît de scurt al vieții, care este totuși tot ceea ce posedă esențial ființa animată și care nu trebuie irosit? Din momentul abordării miturilor, profunzimile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu care facem cunoștință vor să afle și ei câte ceva despre noi: cum vedem lumea, care ne este sfera de interese, ce valori sunt importante pentru noi; unde locuim; din ce trăim; ce distracții preferăm; pe unde am umblat și încotro vom mai pleca; cât de disponibili suntem pentru întâlniri viitoare. Aceste informații îi ajută să decidă mai ușor ce tip de relații vor avea cu noi. Dacă descoperim că relațiile noastre se sting adesea înainte de a porni, faptul se datorează
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
zile rele, e tot bun ca-n zile bune” 50 să o adopte bărbatul, aceea de a-și ajuta fratele, ca o datorie a sângelui, a legăturii dintre ei; normă morală nescrisă, dar principial valabilă; r. 29 30 : „Nevasta, nemaiavând încotro, tăcea și înghițea noduri”ilustrarea, într-o manieră ironică a ideii de patriarhalitate ce exista încă în familiile țăranilor români; bărbatul hotărăște până în final ceea ce se întâmplă în familie, cu toate insistențele opozitorii ale soției; p. 28, r. 8 9
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
65, r. 11: „Ipate, cu un gând să se ducă și cu zece nu” oscilația, nehotărârea, incertitudinea în luarea unei decizii care ar putea avea repercusiuni asupra propriei persoane; p. 67, r. 16 17: „crăpa de necaz, dar n avea încotro” acceptarea și resemnarea în fața unor eșecuri; r. 24 : „am muncit de-am dat inima din noi” munca asiduă, până la epuizare pe care o face omul implicat în acțiunile sale; r. 39 40: „și boierul, câtu-i de boier, a pus-o
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
între 1970 și 1980; cum nu am cunoștință de ediția din 1980, am presupus că este vorba de o greșeală de tipar și am modificat peste tot. "Colaborări" cu Gerald Prince am îndrăznit, firește, și acolo unde nu am avut încotro. Astfel, cuvintele-titlu time și tense (ambele însemnînd "timp") sau mode și mood (ambele însemnînd "mod") le-am rescris sub intrări noi ("timp", "timp gramatical"; respectiv "mod", "mod narativ", "mod dramatic"), mergînd pe urmele referințelor sper să fi avut inspirație. Cititorul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
însănătoșire (vezi Medicină); - de un psiholog: slăbiciunea psihică și angajarea într-un proces de analiză, de căutare a sensului, a nevoii de a înțelege; - de un clarvăzător: temerile cu privire la viitor, căutarea sprijinului, așteptarea soluțiilor magice și nevoia de a ști încotro ne îndreptăm. Obiectele și elementele folosite cel mai adesea (cărți de joc, astre, glob de cristal) sunt tratate la cuvintele corespunzătoare. Pendulul, prin mișcarea de oscilație, simbolizează ezitările și tergiversările interioare, dar reproduce și mișcarea de du-te-vino a actului sexual
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fi goală, mă rog, poate nu chiar atât de rău, dar suficient de rău; nu trebuie să fie atât de incompletă încât să fie incorectă. Organizare Organizarea unei comunicări este ca scheletul unui corp omenesc; lucrurile s-ar prăbuși care-ncotro fără el, dar e de rău dacă îl poți vedea. Organizează-ți prelegerea publică, plănuiește-o, pregătește-o cu grijă și apoi ofer-o în mod spontan, ca pe o improvizație. Pentru a pregăti o comunicare, primul lucru pe care
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
când cineva din conducere coboară la cazane de la „etajul de mahon” și vorbește cu el. Există patru întrebări-cheie la care fiecare angajat dorește să i se răspundă, lucruri pe care dorește să le știe zilnic: 1. Cum mă descurc? 2. Încotro mă îndrept? 3. Din ce fac parte? 4. Ce va însemna pentru mine dacă vom avea succes? Rolul dumneavoastră este să vă asigurați că acestor întrebări li se răspunde permanent. Iar, cel mai rău lucru este să presupuneți că oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Cât înseamnă suficienți bani?”, el a răspuns: „Doar puțin mai mult”. Adeseori, oamenii de afaceri urmează aceeași logică: „Avem nevoie de puțin mai mult”. Dar ei nu reușesc să arate limita pe care să o vadă toată lumea. Oamenii nu știu încotro merg pentru că nimeni nu le-a comunicat direcția. Atunci când definiția succesului nu este împărtășită echipei, membrii ei nu vor reuși niciodată să savureze entuziasmul victoriei, nici personal, nici profesional. La sfârșitul zilei, oamenii vor să creadă că lucrează pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
vor fi multiple și mai puțin precise. Filosoful este, pentru Nietzsche, "omul necesar al zilei de mâine și poimâine", aflat "dintotdeauna în contradicție cu prezentul său"248. El este investit să cumpănească faptele trecute, pentru a determina, pe acest temei, "încotro-ul" și "pentru ce-ul" omenirii. Detașat de prezent prin proiectul operei lui și prin înfăptuirea ei, filosoful strânge în sine o "spiritualitate îndrăzneață și exuberantă"; el este, cum ar spune C. Rădulescu-Motru, germenele noului, întemeietorul unei noi vieți. Spre deosebire de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a avea o activitate „serioasă” de producție. Oglinzile și ciupercile de pădure nu sunt făcute de Făniță, el vrea să câștige doar din adaos comercial. O caracteristică fundamentală a comunismului este preeminența producției asupra vânzării. Oamenii cumpără, pentru că n- au încotro, ce le dă producția socialistă, vânzătorul e doar un intermediar, un slujbaș inferior și a priori dubios. Conceptul de comandă a producției de către vânzător, prin analizarea pieței, prin marketing și prospecțiune, esențial în perioada postindustrială a capitalismului, îi este cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
deschise și alte texte, Humanitas, București, 1992. CORNEA Doina, Libertate?, Humanitas, București, 2002. COURTOIS, Stephane, Cartea neagră a comunismului, Humanitas, București 1997. CRISTEA, Radu Călin, Luntre și punte. Douăsprezece conversații despre tranziție, Colecția Odiseu, Paralela 45, Pitești 2010. DĂIANU Daniel, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste? Curente economice în pragul secolului, Polirom, Iași, 2000. DĂIANU Daniel, Pariul României. Economia noastră: reformă și integrare, Compania, București, 2004. DIACONESCU Ion, După revoluție, Nemira, București, 2003. DIMITRIU Adrian, Note de drum, Fundația ,,Constantin Titel Petrescu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Ceaușescu, Humanitas, București, 1994. VERDERY Katherine, Nationalism and national sentiment in post-socialism Romania, Duke University, Center for International Studies, Durham, N.C., 1993. VLĂSCEANU Lazăr, MIROIU Adrian, Democrația ca proces. Alegerile 2000, Trei, București, 2001. VLĂSCEANU Lazăr, Politică și dezvoltare. România încotro?, Trei, București, 2001. VOSGANIAN Varujan, Contradicții ale tranziției la economia de piață, Expert, București, 1994. VOSGANIAN Varujan, Mesajul Dreptei românești. Tradiție și modernitate, Nemira, București, 2002. ZUB Alexandru, Discurs istoric și tranziție, Institutul European, Iași, 1998. În seria Dezbateri contemporane
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
n-a ajuns încă etatea de zece ani, și o îmbracă cu cămașă de frunze de arbori și de alte plante, și așa urmărindu-i celelalte copile și băieți de etatea ei umblă cântând și săltând pe la vecini și, ori încotro ar merge, bătrânele le ies în cale și le udă, turnându-le apă rece pe cap. Cântecul lor cu această ocaziune este cam următorul: "Papalugă, suie-te în cer / Și-ți deschide porțile, / Și trimite ploile, / Ca să crească grânele, / Grânele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spectacolul e și mai uimitor. Aici, grupuri de bărbați se adună să discute afaceri și politică și s-ar părea să schimbe între ei gesturi. Conversația este întotdeauna entuziastă, iar gestica animată. Pe măsură ce punctele de vedere și controversele zboară care încotro, mâinile se rotesc și împung aerul, lăsând tot felul de semne criptice în toate direcțiile. Pentru un străin, scena arată ca un balet cu o coregrafie specială a mâinilor sau ca o adunare a dirijorilor făcând repetiție fără baghete. Vizitatorii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de Îndoielnic, de nesigur În „sinele” său poate fi un suflet aflat sub presiunea unei curiozități maxime: - „Ce-ai pățit, dar spune, ce-ai pățit - Nimic, nimic, am făcut doar o săritură În afara soartei mele și nu mai știu acum Încotro să mă Îndrept, spre ce să alerg...” * „Cu cît inspiri o simpatie mai generală, cu atît inspiri o simpatie mai puțin profundă.” (A. Stendhal) Cu cît calitățile psihice sînt mai pregnante În structura unei personalități, cu atît ele pretind celor
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe sine.” (J. Lubbock) Pentru că „eul” propriu Îți primește cu generozitate și discreție orice confesiune prin care dorești să te detensionezi, Însă cînd el a Învățat să se respecte nu mai admite nici un compromis la adresa lui. * „Cel care nu le știe Încotro se Îndreaptă va ajunge cel mai departe.” (F. Jünger) Pentru că gîndirea lui va trebui să fie În permanență vigilentă și flexibilă, să facă o selecție a oportunităților ivite. * „Lucrurile pe care le știm mai bine sînt cele pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
reviste de profil, multe informații din aceste lucrări ar putea intra În zestrea culturii naționale. Bibliografie specială Călinescu, 1965. Marcus, Solomon, 2002, „La școala plagiatului”, România literară, nr. 48, p. 3. Rad, Ilie, 1995, „Lucrările pentru obținerea gradului didactic I - Încotro?”, Tribuna Învățământului, anul VI (XLIII), nr. 268, 13 martie, pp. 2, 7. Vulpe, Magdalena, „Tipuri de lucrări științifice”, În Vulpe, 2002. V. Aparatul critic al unei lucrări științifice 1. Preambul Orice lucrare științifică este Însoțită de numeroase trimiteri bibliografice, care
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a lui Neptun, stăpânul casei a VII-a, față de Venus, predispune la Încurcături sau iluzii. e) Tranzitele lui Jupiter la Marte Conjuncție Dispoziție: Acest tranzit aduce o stare de spirit Întreprinzătoare și plină de Încredere. Individul Își organizează acțiunile, știe Încotro se Îndreaptă și Își măsoară perfect limitele. Are o viziune clară a ceea ce dorește și a mijloacelor necesare pentru a-și atinge scopul. La modul general, simte nevoia de a-și Îndeplinește dorințele În mod natural, iar dacă a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]