10,960 matches
-
a modului de implementare a fondurilor structurale ale Uniunii Europene Prezentarea evoluției în timp a fondurilor structurale și a logicii distribuției lor Asocierea fondurilor structurale cu perspectiva financiară corespunzătoare a Uniunii Europene Cunoașterea programelor operaționale aferente fondurilor structurale din România Înfățișarea direcțiilor politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Cuvinte-cheie: fonduri structurale coeziune disparități regionale programe operaționale sectoriale cadru financiar multianual Politici economice europene 44 4.1. Introducere Fondurile structurale ocupă un rol distinct în procesul integrării europene, ele reprezentând singura politică
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
de perioada vânatului, locul vânatului, dreptul de a vâna și de a avea o armă etc. „Realitatea” În care trăim este sociocultural elaborată. Când vorbim despre „om”, avem În vedere o viziune culturală, și nu doar o recunoaștere senzorială a Înfățișării sale. Pentru greci, sclavul era doar „o unealtă vorbitoare”. Conceptul de „om” prezent În Biblie este superior viziunii culturale a grecilor antici. Omul - așa cum Îl prezintă Biblia - este o ființă generică, care se referă În egală măsură la omul liber
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pentru timp liber etc.); 2) de afaceri (bănci, finanțe, asigurări); 3) transport, comunicare; 4) servicii publice, Învățământ și cercetare; 5) servicii guvernamentale.<footnote Ibidem, p. 15. footnote> Noua sectorizare dată de D. Bell<footnote Ibidem, p.117. footnote> are următoarea Înfățișare: În societatea preindustrială, populația ocupată se află prioritar În sectorul primar (activitățile extractive, agricultură, pescuit, exploatarea pădurilor). În societatea industrială, majoritatea populației ocupate se află În sectorul secund (introducerea de bunuri, manufactură, fabricare). În societatea postindustrială, populația ocupată se concentrează
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
acestor patru situații în care părțile se pot înfățișa prin mandatar, ele sunt obligate să se înfățișeze personal. Această obligație nu exclude dreptul de apărare prin avocat, care poate asista partea prezentă, dar nu o poate reprezenta în lipsa acesteia. Obligativitatea înfățișării personale a soților este prevăzută de lege numai pentru judecata în prima instanță, nu și în apel sau recurs, când soții pot să-și exercite drepturile procedurale și numai prin mandatar. Art.6161 C.proc.civ. dispune că "dacă procedura
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
hotărârea lor de a divorța. La termenul de judecată instanța va verifica dacă soții stăruie la desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor; în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fără a administra probe cu privire la motivele de divorț. Termenele de înfățișare și de gândire nu se mai acordă, fixându-se termenul de judecată și au fost abrogate dispozițiile legale speciale cu privire la propunerea, admiterea și administrarea probelor la termene diferite, prin care se urmărea, de fapt, prelungirea procedurii de judecată a divorțului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sau în camera de consiliu, dacă instanța va aprecia că prin aceasta s-ar asigura o mai bună administrare și apreciere a probelor. B. Cererea reconvențională Soțul pârât poate să facă cerere reconvențională, cel mai târziu până la prima zi de înfățișare în ședința publică, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată, pârâtul va putea face cerere reconvențională până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului. Cererea reconvențională se va introduce la aceeași instanță care judecă procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ce a fost în această zonă în trecutul geologic mai îndepărtat, cum au evoluat meleagurile noastre până în prezent, cum arăta zona noastră la întâlnirea cu primii locuitori, ce i-a atras să se stabilească aici și cum s-a schimbat înfățișarea ei ca urmare a intervenției omului. Considerăm că istoria trebuie să se rescrie mereu, prin simplul fapt că cei ce o înfăptuiesc sunt mereu alții, cu experiențe legate de momente istorice diferite, generații și împrejurări diverse, necesitând reașezarea lucrurilor într-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Brăescu folosită ca sediu pentru internatul copiilor ce frecventau școala de 7 ani Oncești, astăzi fiind local pentru școala primară și casa Gheorghe Ciuche care a fost sediu al G.A.C.-lui. Acest local se mai păstrează și astăzi, având înfățișarea unui conac boieresc, cu cerdac în fața casei, cu turnuri pe creasta acoperișului. O veche piatră funerară veghează mormântul unei femei stinsă la vârstă fragedă, în cimitirul satului Tarnița - Făgheni. Pe una dintre fețele acesteia este sculptată în relief o cruce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fremătător, puteam să văd zborul păsărilor în căutare de insecte, zumzetul albinelor care cercetau după nectar și polen, trecerea ploii, a luminii prin frunzișul coroanei și jocul norilor pe cer. De sus din copac, lumea avea o cu totul altă înfățișare. În jurul arborilor gravitau popoare uriașe de păsări, roiuri de fluturi și de alte insecte care nu puteau fi văzute de pe pământ. Dar au mai existat și alte nenumărate detalii pe care învățam să le observ: nuanțele diferite pe care le
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se facă rațional, deoarece după 1989 s-au făcut abuzuri. LUNCA BERHECIULUI Scriem despre lunca Berhecilui de acum, cu gândul și cu nostalgia luncii care a fost, pentru că aspectul ei prezent este departe de frumusețea și bogăția de altădată. Actuala înfățișare a luncii, peisajul ei, au suferit modificări substanțiale datorită unor procese hidrologice și geomorfologice specifice, dar mai cu seamă datorită intervenției omului. Nu greșesc și nici nu exagerez atunci când spun că poate cele mai frumoase clipe din vremea copilăriei, ale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
act de curaj. Nămolul ce trecea de butucul roților pe ulițele satului sau pe drumul principal al comunei (șoseaua de astăzi), n-a dispărut și nu va dispărea din memoria multor localnici mai vârstnici. Satele de astăzi au o altă înfățișare. Este chipul satului modern, întinerit din temelii, sub aspectul construcțiilor și al dotărilor de interes public. Peste 85% din cele 800 de case existente în prezent au fost construite sau reconstruite ulterior anului 1960. Suprafața vetrei comunei era în anul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aparate de radio (peste 600), televizoare (cca. 320), iar un număr de 90 de locuitori ai Onceștiului posedă autoturism. Acești indicatori reflectă un alt nivel de trai, substanțial schimbat față de cel existent acum câteva decenii în urmă. La schimbarea înfățișării satelor au contribuit electrificarea din anii 1964 - 1976, asfaltarea drumului județean în 1968, sistematizarea și pietruirea ulițelor, rețeaua de apă potabilă, extinderea iluminatului public, precum și construirea unor clădiri de interes public (4 școli, o grădiniță, căminul cultural, magazinele sătești, brutăria
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mănânce turtele. Se mărita mai întâi fata a cărei turtă era mâncată prima, apoi celelalte fete, în ordinea în care erau mâncate turtele. Tot în satele de răzeși se practica împodobitul parului de la gard, pentru a vedea cum arată la înfățișare viitorul bărbat. Fata, pe întuneric, lega un par dintr-un gard cu o batistă. Dimineața, fata mergea și constata înfățișarea parului: dacă acesta e frumos cioplit, așa va fi și iubitul așteptat. Cel mai răspândit ritual de „citire a viitorului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau mâncate turtele. Tot în satele de răzeși se practica împodobitul parului de la gard, pentru a vedea cum arată la înfățișare viitorul bărbat. Fata, pe întuneric, lega un par dintr-un gard cu o batistă. Dimineața, fata mergea și constata înfățișarea parului: dacă acesta e frumos cioplit, așa va fi și iubitul așteptat. Cel mai răspândit ritual de „citire a viitorului” a fost obiceiul punților. Puntea era alcătuită din două crengi în formă de furcă, între ramurile cărora se pune de-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
împotriva prădătorilor. Unele adăposturi erau doar așa, însăilate, altele însă, erau... de invidiat. Săpate în pământ, erau acoperite cu stuf bine bătut, cu prispe și parasolar, unele dintre ele fiind prevăzute chiar și cu anexe pentru animale și aduceau la înfățișare cu bordeiele primilor locuitori. Și, ca și când nu ar fi fost de ajuns toate acestea, alții își ridicau pe a jumătatea locului un fel de foișor pentru observare, în care ne urcam spre seară. Acestuia îi ziceam prepeleac, alții îl numeau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Căci chiar și za de poartă ferecată,/ Săgeata limbii tale-nțepătoare/ și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca prepelița-n ierburi tupilată.// Frumoasă dacă ești la-nfățișare/ Aratăți nurii, straiul ți-l arată;/ De ești boccie, fii risipitoare,/ Fă-ți prieteni mulți, fii neastâmpărată/ Ca frunza care-n plop abia se ține/ și lasă-l să se roadă, să se zbată...”131 Prin glasul unuia din numeroșii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
scriiturii. Antologie, selecție de texte și traducere Adriana Babeți și Delia șepețean-Vasiliu, prefață de A. Babeți, postfață D. șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987, p. 181. 58 Membrele grupului reprezintă idealul feminin boccaccesc, sunt veritabile donne angelicate, nu doar datorită unei înfățișări de o frumusețe răpitoare, ci, mai ales, din pricina însușirilor morale și intelectuale cu care sunt înzestrate. O donna angelicata trebuia să fie un model de inteligență, un spirit ales, cultivat, cizelat și manierat în spiritul prerenascentist al vremii, trebuia să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ibidem, p. 218. 401G. Chaucer, op. cit., p. 292. 402 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 403 Ibidem. (trad. n.) 117 intimității.404 Poate că în structura profundă, interioară a târgoveței se află dorința de a fi bună, virtuoasă, așa cum sub înfățișarea bătrânei din povestirea ei se găsește de fapt imaginea unei zâne. Târgoveța visează să i se ofere o a doua șansă, în care să își poată păstra puritatea, are nostalgia unei vieți pe care ar fi putut-o creiona într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Prima nuvelă a Decameronului joacă rolul de avertisment: totul nu este așa cum pare.”523 „Chiar dacă nu și-a salvat sufletul, cu siguranță a salvat aparențele, dând astfel un exemplu cetățenilor săi din lumea celor o sută de povestiri, unde păstrarea înfățișării exterioare a unei onorabilități devine un motiv important.” 524 Așadar „prima povestire a Decameronului ne introduce într-un univers conflictual, ironic și contradictoriu”525. „Jupân Ciapperello este un Tartuffe anticipat cu câteva secole, cu deosebirea aceasta: că Molière îți produce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Iar spre a și prinde gluga sub bărbie,/ Un bold sengroșa cu-o gămălie/ Din aur, înnodat cu funta deasă.” 554 Se comportă liber și desconsideră public porunci augustiniene precum interdicția de a sta prea mult în mijlocul mirenilor. Nimic din înfățișarea lui nu trădează abstinență, post, rugăciune, smerenie („Era acel călugăr om frumos/ și nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț la trup, ca un clondir/ Ochi înfocați și jucăuși, măi-măi”556), are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
hanurile, hangii și slujnicele lor, și, cu toate că era un simplu 553 G. Chaucer, op. cit., p. 32. 554 Ibidem, pp. 32-33. 555 Ibidem, p. 33. 556 Ibidem. 557 Ibidem, p. 32. 558 Ibidem, p.33. 559 Ibidem. 151 călugăr cerșetor, avea înfățișarea unui papă sau a unui judecător, vorbind ales, chemat fiind la împăcări. Trei dintre povestitorii lui Geoffrey Chaucer vor incrimina corupția clerului, trăgând, cu simțul umorului, un semnal de alarmă asupra naivității colective, ce cădea uneori victimă abuzurilor, mai subtile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
grație și stil. Elementul fantastic nu putea lipsi: un cățel îl ghidează în vis pe narator spre adâncul unei păduri, un loc tainic unde descoperă un personaj misterios, „un om în negru nveșmântat” 636 , un cavaler „desăvârșit/ De mândru la înfățișare -/ Rare-nsușiri părea că are -/ Voinic și tânăr foarte”637. 632 „Chaucer nu plânge dispariția acestei mari doamne în mod subiectiv, la persoana întâi, iar aceasta se datorează artei sale rafinate, admirabile. Se detașează complet, pentru a ne face să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prologului operei fiindcă, prin traducerea Romanului Trandafirului și creionarea Cresidei, imagine a femeii trădătoare, nestatornice, l-a ofensat grav: i-a criticat și ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste, metamorfozată în poem sub înfățișarea unei margarete 678, floare preferată a poetului, ia apărarea creatorului, promițând că el se va revanșa prin ilustrarea unor povestiri despre femei vrednice de a fi considerate fidele dragostei, pentru care, de altfel, s-au și sacrificat: „Iar el se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
749 Emilia, o donna angelicata de o frumusețe paradisiacă, asemănătoare cu o zeitate, nu scapă de această ironizare generală, personajul feminin fiind ridiculizat pentru vanitatea sa. În momentul în care se simte privită de ochii masculini avizi și fascinați de înfățișarea ei divină, ea nu se sfiiește, ci continuă să se plimbe prin grădină, din „vanitate”750, afirmă naratorul boccaccesc, căci se pare că descoperă o plăcere aparte în a fi adulată. Remarcăm aici o ironie sofisticată, oarecum greu de identificat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
scufa albă își lega cordele/ Aidoma cu gulerul și ele,/ Iar sus pe frunte-și înnoda maramă./ și-avea o uitătură...mamă, mamă.../ Sprâncenele subțiri, ca din condei,/ și negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar fi bătut pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]