104,540 matches
-
Motivul refuzului spiritualității (religiei, metafizicii) ar consta într-o întîmplare din copilăria autorului, cînd acesta a fost vexat de reacția dură a unui "preot legionar" al cărui elev era: "Sîntem la ora de religie și, la un moment dat, preotul întreabă: Cine știe ce a scris Sfîntul Augustin?". Tăcere mormîntală. Eu fac pe deșteptul, ca să spun așa, ridic două degete și încep să spun: Confesiuni, De civitate Dei, Solilocvii...Și atunci, preotul, în loc să mă laude, începe să țipe: Vedeți, ateul ăsta știe, și
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
Michel Foucault arată că idolatrizarea, de tip iluminist, a "rațiunii instrumentale" a dus la un "sistem al dominației", adesea nefast, inventîndu-se "sisteme de dominație extrem de raționale", dotate cu "un întreg ansamblu de scopuri, tehnici și strategii". Iar Jean-François Lyotard se întreba chiar asupra legitimității științei, socotind-o, începînd cu Platon, determinată de legitimitatea legislatorului: "Din această perspectivă, dreptul de-a decide ce este adevărat nu este independent de dreptul de a decide ce este drept, chiar dacă enunțurile subordoante celor două autorități
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
întregii sale vieți. Existența aproape mitică a mamei îi oferă artistului, în proporții sensibil egale, o grijă domestică blîndă, o permanentă securitate morală și chiar o formă reală de protecție magică. În cadrul unei ședințe de spiritism, de pildă, ea îl întreabă pe N. Grigorescu dacă lucrările fiului său vor sta vreodată într-un muzeu, iar maestrul o asigură, de dincolo de hotarele acestei lumi, că da! În acest context, privirile pictorului surprind un chip în plină lumină, cu ochii profunzi și cu
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
are efectul său imediat, și, în zona criticii de poezie, exemplele ar putea merge de la Marin Mincu la Al. Cistelecan. În fond, o astfel de critică, mai pragmatică și mai virilă, este în consens cu o întreagă mentalitate contemporană. Mă întreb eu însumi dacă e posibil să faci critică fără să te angajezi și într-o altă bătălie decît aceea a simplei plăceri gratuite, care-i pune alături, dincolo de mode și timp, pe Eminescu, pe Ion Barbu, pe Nichita Stănescu, sau
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
te angajezi și într-o altă bătălie decît aceea a simplei plăceri gratuite, care-i pune alături, dincolo de mode și timp, pe Eminescu, pe Ion Barbu, pe Nichita Stănescu, sau pe Virgil Mazilescu, pe Mihai Ursachi și Mircea Ivănescu? Mă întreb, de altfel, dacă nu cumva cele două tipuri de critică sugerate aici nu sînt complementare, între ele stabilindu-se o serie extrem de variată de opțiuni individuale.
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
muzical, cinematografic, sportiv), al produselor de consum, englezismele sînt tot mai curente; ele pătrund în română deopotrivă în scris și în oralitate, conservîndu-și chiar diversificarea stilistică, plasarea diferențiată (de la limbajele de specialitate pînă la argourile adolescentine). Merită totuși să ne întrebăm și care e situația actuală a franțuzismelor, a categoriei care a constituit pentru o perioadă destul de lungă principala formă de exces neologic în cultura română. Oricum, în domeniul cultural și intelectual lucrurile rămîn mai complexe și sursele mai variate. în
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
filmelor-catastrofă, de la Infernul din zgîrie nori și pînă la cel nelansat încă. Amalgamul flash-back - flash-forward obligîndu-mă să mă gîndesc altfel la responsabilitatea cineaștilor în general și a celor specializați în acest gen îndeosebi. Nu e prima oară cînd m-am întrebat dacă se urmărește anume ca sensibilitatea spectatorului să fie călită/ tocită în obscuritatea sălii de cinema sau în singurătatea propriului apartament: un soi de vaccin administrat prin intermediul artei a 7-a pentru a se obține imunitatea la realitate. Pentru orice
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
neautorizată a unui document secret - ceea ce poate sugera, prin analogie, în ce măsură ne-am ținut departe de noi înșine în acești ani. Și în ce măsură autocenzurile mai vechi s-au transformat și s-au adaptat la postdecembrism. Pe de altă parte, te întrebi cum poate capta atenția o carte alcătuită cu obstinație din date în linii mari cunoscute - sau care descriu o stare familiară. Efortul autorului pare marcat de gratuitate. Nimic mai fals. El este devalorizat astfel numai ca apărare nevrotică a celui
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
precum și al propriei sale opere. Câteva din teoriile literare sau estetice "formaliste" sunt deranjate de această evidență. Între limbă și stil, cum scrie Michel Butor? Sub efectul transei? Al dicteului? Al unei lucidități perfecte? Sub impresiile memoriei? Cum scriu? - mă întrebați. Cum pot. Și asta depinde mult de textul pe care îl scriu. Nici transă perfectă, nici luciditate perfectă. Scriu mai întotdeauna să alung uitarea. Scriu mereu contra uitării. Fie că treceți de la critica literară și eseuri (să amintim doar Répertoire
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
aducere la același numitor a celor două dimensiuni, biografică și poetică. Paradoxul apare clar în unele versuri: "Dar mai presus de toate/ întreaga lume e dezamăgită/ pentru că nu sînt la înălțimea ficțiunii/ pe care o scriu./ Nimeni însă nu mă întreabă/ cum arată o zi din viața mea/ și, în general, / cu mațele chiorăind, / cu mintea amputată" (Filipică). Este o lecție foarte importantă pe care poeta mărturisește indirect că a învățat-o de la Sylvia Plath. Biografismul este o sursă a imaginii
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
fixată și Petru Comarnescu m-a primit cu entuziasmul și generozitatea care îl caracterizau. Mi-a dăruit aprecieri calde despre Viața ascunsă, vorbindu-mi despre originalitatea temei, despre autenticitatea trăirilor, despre lipsa de conveniențe în legătură cu relațiile dintre personaje. M-a întrebat și despre situația mea materială în acel București la sfîrșit de război și i-am mărturisit că am terminat studiile, dar, că, fără perspective, va trebui să mă întorc la Constanța, unde, nici acolo, nu puteam prevedea un mod de
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
Pavel Chihaia a răspuns că e vorba de consecvență cu propriul ideal, pe care, în suișul vieții, se cuvine să-l păstrezi și să-l mărturisești", ceea ce nu e o chestiune de orgoliu, ci doar de demnitate: "Unii s-au întrebat desigur: ce este această demnitate? Aș răspunde: fidelitatea față de tine însuți, fără legătură cu mersul lumii, cu societatea, chiar cu cei pe care îi iubești. La o altă definiție s-a gîndit, desigur, Petru Dumitriu - care mi-a fost prieten
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
de guvernămînt are, oricum, destule alte probleme de credibilitate în relația sa cu Occidentul pentru a nu-i mai pune în cîrcă și o eventuală relație de colaborare cu terorismul. E mai simplu de pildă ca ziariștii autohtoni să se întrebe care sînt, în această criză, raporturile Puterii cu foștii securiști care aveau misiunea de a întreține legături locale cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei pe vremea cînd aceasta nu se scindase. La fel, e mai simplu de detectat în ce ape
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
care, pentru România, ar trebui împărțită la trei), experiența se cuvine analizată. Antenne 2 era considerat post popular, al doilea ca public din Franța, după France 1, și emisiunile lui Pivot au avut din capul locului în vedere acest lucru. întrebat de Pierre Nora de ce nu a insistat pe dezbateri în care autorii să polemizeze deschis, ca urmare a unor dezacorduri firești, punînd în evidență clivajele de idei din lumea intelectuală franceză, Pivot răspunde că, săptămînal, la o oră de vîrf
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
criticul (revistă, școală, elită) să nu fie una și aceeași persoană cu acest gazetar cultural (mass-media, talk-show, publicitate) pentru care limba română n-are deocamdată un cuvînt potrivit (critica și gazetăria făcînd dintotdeauna bună casă, la noi, fără a se întreba nimeni care este locatarul ei cel mai îndreptățit și dacă nu cumva celălalt ar trebui să se mute). Un lucru e sigur: televiziunea nu pune capăt destinului cărții, cum bănuia McLuhan acum cîteva decenii (experiența recentă, eșuată, a unor edituri
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
pe 2000, Studii pe viață și pe moarte, și titlul celui al lui Frank O'Hara, Meditations in a State of Emergency. Poetul american este de astfel amintit într-un poem (Ultramarină) - mai precis, e evocat episodul morții acestuia ("...te/ întreb cu ce-o fi fost îmbrăcat Frank O'Hara/ cînd l-a izbit grapa"). Acidentul, sinistru în banalitatea lui, devine efigia acestei lumi care, pregătindu-se să "se care", se trezește într-o bună zi golită de viață. Sub pasta
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
se strecoară îndoiala și scepticismul în sînge, și, atunci cînd întîlnești printre contemporanii tăi, uneori exact acolo unde te-ai aștepta mai puțin, cîte o figură de un magnetism cuceritor prin concepțiile și sentimentele exprimate, nu poți să nu te întrebi ce tare personale o fi avînd omul din fața ta și dacă trăiește într-adevăr în concordanță cu teoriile lui. Este ceea ce mi s-a întîmplat urmărind la TV5 o emisiune consacrată holocaustului. Participau la dezbatere reputatul autor și profesor de
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
supărat că un tip nou de magazine se chema BIG. Poetul a scris în Săptămîna regretabilului E. Barbu un articol vehement întru apărarea limbii române, invadată cum o credea de termeni anglo-americani. N-avem și noi mare, enorm, colosal, se întreba retoric dl Vulpescu. Ce trebuință ne face big ? Replica autorității comerciale a venit într-unul din numerele următoare ale aceleiași reviste: BIG însemna Băcănie, Industriale, Gospodina, fiind așadar un acronim, o reuniune de inițiale! Cele mai multe firme actuale conțin acronime. Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
mare defect al poetului, care adună în paginile Flacărei semnături diverse și (ar gîndi un om normal) incompatibile. Ce caută, lîngă Dinu Săraru, Al. Paleologu? Dar Al. Ciocâlteu lîngă Al. Mironov? Dar Alex. Mihai Stoenescu lîngă Hajdu Gyözö? Cronicarul se întreabă, Cronicarul răspunde. "Impricinații" vor tăcea în veșnicie. După ce în numărul precedent, Dan Zamfirescu socotea epoca lui Ceaușescu un apogeu al istoriei românești, să ne mai mirăm că Romulus Vulpescu declară aberantă ideea manualelor alternative? Sau că, în imediată vecinătate, Ion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
flagrant e al lui Paul Grigoriu, de la Radio România, căruia i s-a dat această pedeapsă pentru smintelile pe care CVTudor le-a debitat la emisiunea Sfertul Academic. Paul Grigoriu a fost suspendat pentru pasivitate și pentru că nu l-a întrebat pe CVTudor dacă are probe în acuzațiile pe care le-a adus șefului și pentru că l-a lăsat pe invitatul său să rostească murdăriile care-i ies acestuia din gură cu aproape orice ocazie. Cronicarul, care a ascultat și alte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
să spună, luni, ce a debitat cu cîteva zile înainte, ci l-a intervievat tocmai pentru că CVTudor făcuse cu cîteva zile înainte afirmații care păreau greu de crezut. Sensul interviului realizat de Paul Grigoriu a fost salutar. El n-a întrebat un golan de pe stradă sau vreun prezicător de cutremure dacă susține în continuare ceea ce a declarat cu cîteva zile în urmă, ci pe liderul celui de-al doilea partid politic din România, ca reprezentare parlamentară. Iar liderul nu numia că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
că PRM-ul e cel de-al doilea partid parlamentar din România. Realizatorul emisiunii nu poate fi ținut răspunzător pentru declarațiile șefului unui partid care nu e scos în afara legii. De asemenea, nu era treaba lui Paul Grigoriu să-l întrebe ce CVTudor dacă are probe pentru cele spuse. El l-a întrebat, pentru a edifica opinia publică, dacă susține în continuare ceea ce devenise deja sursa unui scandal politic. Grigoriu și-a făcut datoria, din punctul de vedere al Cronicarului. Mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
Realizatorul emisiunii nu poate fi ținut răspunzător pentru declarațiile șefului unui partid care nu e scos în afara legii. De asemenea, nu era treaba lui Paul Grigoriu să-l întrebe ce CVTudor dacă are probe pentru cele spuse. El l-a întrebat, pentru a edifica opinia publică, dacă susține în continuare ceea ce devenise deja sursa unui scandal politic. Grigoriu și-a făcut datoria, din punctul de vedere al Cronicarului. Mai rămîne ca Președinția, Parchetul General etc. etc. să-și facă datoria și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
Constantin Brâncuși. Felicitări revistei Convorbiri literare! Felicitări și celor care au atacat-o! Cu degetul la tâmplă Cătălin Țîrlea continuă să mediteze periodic, cu un aer grav, pe ecranul televizorului. Ultima oară, ducându-și un deget la tâmplă, s-a întrebat dacă, după dezastrul provocat de atacurile teroriste din SUA, literatura va mai renaște și și-a răspuns singur - transformându-și invitații în spectatori - că în mod sigur va renaște, din propria-i cenușă. împărtășim și noi optimismul lui Cătălin Țîrlea
Ochiul magic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15861_a_17186]
-
a culturii române din secolul 20: Întrebarea nu e pertinentă: în culturile europene, demne de acest nume, nu există o singură personalitate strivitoare, primordială, la nivelul unui secol." Perfect adevărat! Numai la noi există "poetul național" etc. Dar oare, mă întreb fără maliție, nu cumva tema însăși a anchetei din Ramuri denotă oarece provincialism? Atenție, iuibiți colegi de la Craiova! * Un număr Bacovia - la 120 de ani de la naștere - propune Ateneul băcăuan (nr. 8). Spre deosebire de multe asemenea numere omagiale, acesta merită atenție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]