4,127 matches
-
în partid sunt 129.939 intelectuali, adică 9,43% din efectivul partidului. Repartizarea și ponderea membrilor și candidaților de partid din rândul principalelor categorii de intelectuali, se prezintă astfel: Specificație Total Din care membri și candid. de partid % față de total - Academicieni și membri corespondenți ai Academiei, doctori și candidați în științe 2.352 1.062 45,15 - Cadre didactice din învățământul superior 12.465 4.194 33,65 - Cadre didactice din școlile elementare, medii, tehnice și profesionale 151.755 39.549
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
30.000 posturi, din care 900 în învățământul superior. Calificând măsura comasării unor facultăți din cadrul Academiei de Științe Economice drept „antiintelectuală”, profesorul IVANCIU NICOLAE VĂLEANU afirmă că în rândul cadrelor didactice ar exista o profundă nemulțumire determinată de aceste reorganizări. Academicianul PAVELCU VASILE, decanul Facultății de Filozofie - TUDOSESCU ION și profesorii POPESCU NEVEANU și EMIL VERZA - apreciază desființarea secție de psihologie din învățământul universitar „o greșeală politică, cu consecințe negative incalculabile”. Reprofilările din învățământul mediu - transformarea liceelor real-umaniste în licee de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Ceaușescu, preocuparea sa statornică, în fruntea partidului și statului, pentru dezvoltarea economico-socială a țării, pentru slujirea intereselor clasei muncitoare, ale poporului, a cauzei socialismului, păcii și colaborării între națiuni. De asemenea, se vor evoca personalitatea științifică și politică a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, aportul său la dezvoltarea științei, învățământului și culturii, la edificarea socialismului și comunismului pe pământul României. 5.În întreaga activitate ideologică, politico-educativă, comandanții, organele și organizațiile de partid vor situa însușirea și promovarea cu consecvență a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
MINISTRU SECRETAR DE STAT /ss/ general-colonel Iulian Vlad PLAN DE MĂSURI pentru acțiunea „Orizont - 89” În cea de-a doua decadă a lunii septembrie 1989 secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu tovarășa academician doctor inginer ELENA CEAUȘESCU, prim viceprim-ministru, va efectua o vizită de lucru în județul IAȘI și va participa la deschiderea anului de învățământ 1989-1990. Cu această ocazie vor fi vizitate unele obiective economice, social-culturale și instituții de învățământ. Pentru asigurarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
f? cut o vizit? la Ia? i. S? a intervenit direct ? i personal pe l�ng? el �n favoarea �ț�n? rului geniu. � A primit astfel o burs? itinerant? de dou? luni �n Italia 50. Protectorii s? i � printre care se află acum ? i Academicianul Alexandru Odobescu � se str? duiau s? ob? în? o burs? important? la una dintre universit?? ile din str? în? țațe, de unde Iorga urma s? se �ntoarc? cu titlul de doctor. C�ț de mult a contribuit educa? ia oficial? a lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cultura (�s? n?toas? �) na? ional? poate reface s? n?tatea na? ional? a Rom�niei. Dat fiind c? Iorga era binecunoscut, articolul s? u a st�rnit v�lv? , catapult�ndu? l pe scena principal? a controversei intelectuale ? i politice. (Academicienii au reac? ionat jalnic, refuz�nd s?? i acorde premii ? i f? c�ndu? i greut?? i că s? devin? membru corespondent al Academiei lor)130. Nici nu era de mirare, Iorga atac�nd �nstr? inarea elitei, lipsa ei de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
asigurat lui Iorga e? ecul ca politician. Iorga a devenit membru plin al Academiei �n mai 1911. Eligibil de la alegerea sa ca membru corespondent �n 1897, intrigile adversarilor lui l? au ? inut la u??; u? a s? a deschis abia c�nd academicienii au ajuns s? fie �obosi? i de aceste intrigi�227. Xenopol l? a primit pe fostul lui student �n r�ndurile augu? tilor; �i venise greu de? a lungul anilor s? men? în? rela? îi bune cu Iorga, dar a l? sat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u, viitorul rege. Iorga a scris unele dintre cele mai bune lucr? ri ale sale �ntre 1900 ? i 1914. �n aceast? perioad? ? i?a stabilit el reputa? ia231: Scurt? istorie a lui Mihai Viteazul (Bucure? ți, 1900) i? a f? cut pe academicieni s?? l atace pe Iorga, acuz�ndu? l c? �insultase memoria lui Mihai Viteazul�; de fapt, inten? ia lui Iorga era s?? l glorifice. �n Istoria literaturii rom�ne �n secolul al XVIII? lea (2 volume, Bucure? ți, 1901), o lucrare de pionierat asupra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ă s? ? în? leg? tură�, conform unei lungi tradi? îi istorice rom�ne? ți. Iorga avea pu? în? �n? elegere pentru rolul acestora �n istoria rom�nilor, o surprinz? toare lips? de relativism pentru cel mai mare istoric rom�n. Renumitul istoric ? i academician rom�n Andrei O? etea (directorul Institutului de Istorie �Nicolae Iorga� din Bucure? ți) a fost cel care, �n 1967 (c�nd Rom�nia a ie? it iar de sub st? p�nirea du? manului ei na? ional), i? a spus �n b? taie de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cut o analiz? istoric? naiv? a rolului jucat de America �n Cuba, Filipine ? i Mexic � analiz? pe care profesorul Bancroft n? ar fi putut s? o scrie altfel � ? i �l descria �n final pe Wilson că pe un �profesor de istorie ? i un academician lini? țiț�119. Nu putem dec�ț s? remarc? m cu triste? e la sf�r? ițul secolului al XX-lea c? pre? edintele Wilson, ca ? i Iorga ? i fondatorul Cehoslovaciei, un alt profesor universitar, Ț. �G. Măsar? k (care a vizitat Ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi avut contacte cu nazi? ții). Radu Lecca era un reprezentant de vaz? al lumii politice interlope a regimului. Carol ? inea prin el leg? tură cu nazi? tii144. Aceste leg? turi cuziste cu Hitler n? ar trebui s? ne surprind?. Academicianul Andrei O? etea �i relata autorulu c? r? îi de fă?? entuziasmul lui Cuza dup? venirea lui Hitler la putere. �Liga mea este cea care a luat puterea la Berlin!... � spunea el. Era oare Iorga la curent cu acest lucru? 145
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a armatei rom�ne. Iorga era con? tient de sl? biciunile regelui Carol, astfel c? se ferea din calea lui �că s? nu? l m�nie pe rege�. Atunci c�nd cineva a propus ca Antonescu s? fie f? cut academician (o lingu? eal? care friza absurdul), Iorga s? a opus ideii de dragul demnit?? îi Academiei, dar mai ales pentru c?? i era team? s? nu? l supere pe rege. A intervenit pe l�ng? colonelul Urd? reanu, pe l�ng? profesorul Lep
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Berlin, 1939, p. 214. Cu toate c? Cuza f? cea excep? ie pentru evreicele frumoase, scuz�ndu-se cu un argument talmudic (�femeile nu trebuie considerate ca fiind evreice�). Pamfil ? eicaru, Un junimist antisemit: A.�C.�Cuza, Madrid, 1956, passim 41�Academicianul rom�n Andrei O? etea �i relata autorului �n 1969 c? �?i amintea c? profesorul Cuza l-a salutat �n 1933 (dup? ce Hitler preluase puterea), spun�nd: �LANC (Liga Ap? r? rîi Na? ional-Cre? ține, partidul politic al profesorului Cuza) a preluat puterea �n Germania� 42
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
odinioară, de ce de-a lungul unui sfert de veac foarte rar, mai mult accidental, a mai fost atras de scenă? O mărturie făcută lui George Banu, considerată a fi a unui Sisif nefericit, dincolo de interpretarea ce i se atribuie de academician, o socot și eu revelatoare: La început îmi văd perfect spectacolul, îl pot imagina, și povesti dar, apoi, încet, încet descopăr că actorii nu reușesc să-mi împlinească viziunea inițială, că nu ajung la ea și, atunci, în loc să eșuez, prefer
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a tot fost amânată să-și găsească zborul, ca să nu favorizeze insecuritatea cetățenilor!.. Chiar primarele de pe Someș s-a arătat gata să salveze națiunea română de pericolul pus în scenă de numitul Alexa Visarion!.. Norocul a venit din partea a doi academicieni surzi, Constantin Daicoviciu, mulți ani rectorul Universității Babeș-Bolyai și Octavian Fodor, rectorul Universității de Medicină din Cluj... Aceștia, vechi cunoscători ai geografiei, istoriei, anatomiei, fiziologiei și psihologiei feței nevăzute a lunii, s-au trezit vorbind ca surzii printre înțelepții filosofi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
arhitect, scenograf de film, prof. univ. dr. Cristina Beligăr jurnalist Transilvania Reporter Cristina Corciovescu critic de film, redactor Cinema Cristina Modreanu critic de teatru, fondatoarea revistei scena.ro, lector univ. dr. D. I. Suchianu critic de film D.R. Popescu romancier, dramaturg, academician, director al Editurii Academiei Române Dan Nemțeanu scenograf Dan Vasiliu teatrolog, prof. univ. dr. Dana Dogaru actriță de teatru și film Dana Duma critic de film, prof. univ. dr. Dinu Kivu critic teatral, redactor Contemporanul Dinu Săraru critic teatral, romancier Doina
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unei serii de legi parțiale, de inspirație franceză. În 1864, a fost promulgat, de către Alexandru Ioan Cuza, Codul Civil, a cărui punere în aplicare a avut loc la 1 decembrie 1865. La aniversarea a 60 de ani de Cod civil, Academicianul Andrei Rădulescu 30 arăta că alcătuitorii Codului nu s-au mărginit la o simplă traducere, cu mici modificări a codului civil francez, ci au utilizat și proiectul italian de Cod civil, legea belgiană din 1851 pentru regimul ipotecar, au folosit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să rezolve controversele, ținând seama de critici, de jurisprudență, de comentarii și au năzuit la o lucrare mai bună și mai la curent cu ideile timpului și ale țării noastre. Semnalând toate diferențele față de Codul francez care reprezentau un progres, Academicianul Andrei Rădulescu conchidea că " În foarte multe din aceste deosebiri, alcătuitorii codului au reușit astfel că, oricât de îndrăzneț ar părea, putem spune că, la 1865, Codul nostru civil era mai înaintat, în multe privințe, decât cel francez. În general
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
istorică constituie dovezi indubitabile ale milenarei culturi de pe Valea Indusului, actualmente aflată pe teritoriul pakistanez. În acest context, merită să fie amintită, cu recunoștință, aprecierea de o deosebită valoare arheologică și științifică a marelui om de cultură, diplomat, profesor universitar, academician Mircea Malița, potrivit căreia, "în Asia, pietrele vorbesc mai mult decât cele din Europa". 3. Relațiile româno-pakistaneze în perioada 1974-1984 Desemnarea noului ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Islamică Pakistan a fost determinată, în propunerea înaintată în ianuarie 1974 conducerii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
abordat aceast] tem] nu ofer] prea multe argumente astfel încât s] poat] fi f]cut] diferența dintre public și privat. Viața public] este într-adev]r atât de difuz] și pluralist] (pornind de la politicieni la preoți, de la bancheri la asistente medicale, de la academicieni la arhitecți, de la parlamente la asociații suburbane locale), încât poate p]rea c] au r]mas foarte puține elemente cu care s] fie comparat], altele în afar] de viață casnic]. Ideea c] morală tradițional] se refer] doar la planul familial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o soluție: totul prin mine! continuam să ne complacem în jocul acesta disponibil, mai turnam, mai sorbeam, uite, spunea cineva, Academia renaște, cum renaște dom'le, observa altcineva, nu vezi că tot din ăia de ieri... păi, de unde să iei academicieni ingenui, academicieni heruvimi? încercam să diversificăm subiectele, era o stratagemă deja bine pusă la punct, să nu ne fure cumva vreo obsesie și să cădem cu ea în marasm, numai asta nu, lentilele omului mă incitau, un început de sadism
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
totul prin mine! continuam să ne complacem în jocul acesta disponibil, mai turnam, mai sorbeam, uite, spunea cineva, Academia renaște, cum renaște dom'le, observa altcineva, nu vezi că tot din ăia de ieri... păi, de unde să iei academicieni ingenui, academicieni heruvimi? încercam să diversificăm subiectele, era o stratagemă deja bine pusă la punct, să nu ne fure cumva vreo obsesie și să cădem cu ea în marasm, numai asta nu, lentilele omului mă incitau, un început de sadism își făcea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
grumazul țării și care nici astăzi nu vor să și le scoată? Să nu așteptăm ca răspunsul la această amară întrebare să vină din partea recentului vizitator al Washingtonului. 16 aprilie Vedem la tv, în comentariul excelent nicotinic al Găbiței, că academicianul Mărinică Sorescu își fericește în Săptămîna Patimilor fanii c-o expoziție de pictură, pe undeva, pe la casa Armatei sau pe la Foișorul de Foc sau pe la Piața Matache, mă rog, nu are importanță (oricum, nu la Dalles). Mai vedem, la aceleași
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
context mizerabil, trecerea printre noi, senină, discretă și nobilă, a Reginei Ana! 30 octombrie În 7 martie 1951, sesie specială la Academie, ca urmare a ofertei făcute de sculptorul Brâncuși, prin care acesta donează statului român întreaga-i operă. Tovarășii academicieni: G. Călinescu, I. Iordan, C. Petrescu, Al. Rosetti, A. Toma, G. Oprescu, V. Eftimiu, Al. Graur ș.a., în virtutea proaspetei teze "Teoria leninistă a reflectării și arta", cu toată intervenția argumentată a lui Ion Jalea în favoarea marelui sculptor, mai viind la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu se creadă că dezinvoltura lui "arțăgoasă" avea doar dominantă resentimentară, dimpotrivă, tot ce lua turnură aparent rebarbativă nu era decît harul lui inconfundabil de histrion fermecător. Chiar și răutăți care-l aveau în colimator, printre alții, și pe un academician de talie europeană ca Oprescu arătau în ochii noștri amuzat-măriți drept numere burlesc-picante, în stare a electriza atmosfera. Așa cum o făcuse și în vremea Criterionului, ca șef al unei generații ce-i număra pe Eliade, Sebastian, Botta, Noica, Vulcănescu. Am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]