33,912 matches
-
pe moțiunea de cenzură. De asemenea, ar putea fi o dezbatere între cei trei viitori finaliști de la alegerile prezidențiale. Se poate desfășura pe un teren neutru, nu neapărat la mine în studio. Ar putea avea loc la ambasada sau la Academie”. Vezi și: Ponta se întâlnește cu Papă Francisc și cu noul premier al Italiei, Matteo Renzi Întrebat câți parlamentari mai are PPDD, Dan Diaconescu ne-a spus: „28 de parlamentari. Traseismul este cea mai mare boală a politicienilor. Tocmai de
DD lansează prin DC News o propunere pentru Antonescu și Ponta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31994_a_33319]
-
din Kitej-Grad, Casa de Pariuri literare, București, 2012. Casa de Pariuri literare” scoate uneori din pălăria fără fund a underground-ului literar câte un iepure foarte simpatic - în cazul de față un „șoricel”. Mihai Bădică a mai publicat prin tiuk! și „Academia Cațavencu”, din prezentarea editorială originală, autobiografică, de la începutul volumului, înțelegem că omul e un debutant pur-sânge, care nu s-a luat el însuși în seamă pentru mult timp și nici nu a fost luat în seamă, care „bravează marginal”, spune
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
devotată total cultului acestuia. Un alt studiu interesant referitor la români al istoricului este și Cucerirea unui tron. Napoleon al III lea și Carol I al României 1, pe care l-a prezentat într-o conferință ținută la Paris, la Academia Celui de-al Treilea Imperiu. Pornind de la memoriile boierului Ion Bălăceanu, Ghislain de Diesbach demonstrează în studiul său că acesta și nu I.C. Brătianu a făcut demersurile decisive și a obținut acordul lui Napoleon al-III-lea și al celorlalți șefi de
Ghislain de Diesbach – Un debut la Paris. Amintiri 1957-1966 by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3231_a_4556]
-
și în timpul acestuia dacă redacția încuviințează. Cu cele mai afectuoase mesagii, G. Călinescu [P.S.] Sărutări de mâine d[oam]nei Beniuc * [București], 15 decembrie 1956 Iubite tov[arășe] Beniuc, D[omnu]l Șaraga a întâmpinat peste tot la noi la Academie și la tov[arășul] Pas7 o înțelegere a situației sale și ceea ce am scris în referat despre familia Șaraga este cu totul în spiritul adevărului, iar nu o amabilitate. Pentru rezolvarea chestiunei sale este nevoie de U[niunea] S[criitorilor
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
împotrivirea ministrului, care nu știe ce are cu Teleagă, că-i foarte supărat pe el. Complimente la toți, sărutări de mână finuței, iar ție o prietenească îmbrățișare. G. Rotică P.S. Să nu mă lași să aștept prea mult răspunsul tău. * Academia Republicii Socialiste România Institutul de Istoria Artei Calea Victoriei, nr. 196 București, 24 februarie 1969 Dragă domnule Crainic, Am citit cu plăcere scrisoarea dumitale și aprecierile pe care le faci asupra nivelului intelectual al Institutului meu. Aș vrea o obiecție: aceasta
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
de Acad[emia]Rom[ână]. Ți-aș fi deosebit de recunoscător dacă ai putea să-l aduci cu mata, cu titlul de împrumut, dacă cumva d[omnul] Ștefan n-are vreun exemplar pentru mine. Am făcut o descoperire însemnată de care Academia 11 va profita. * Grumăzești, T[âr]g[u]Neamț 3 august 1924 Dragă amice, Mulțămesc pentru gentila d[umi]tale carte poștală, precum și pentru amabilitatea de a-mi păstra medaliile lăsate de Zapletal 12 . Țin foarte mult să le am
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
Codicele Voronețean. Este tipărită de Acad[emia]Rom[ână], la Cernăuți, în anul 1885, și am numaidecât nevoie de această carte pentru o săptămână sau 10 zile. Dacă ai putea să-mi faci rost de un exemplar, fie chiar al Academiei, aș fi deosebitde recunoscător. Mă angajez, natural, a-l restitui intact și în curând. O bună și prietenească strângere de mână, Karadja Note Originalele celor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Incunabul- Exemplar
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
fotografice”. 9. Nicolae Dobrescu - Istoria bisericii române din Oltenia în timpul ocupațiunii austriece (1716-1739), cu 220 acte și fragmente inedite culese din arhivele din Viena.București, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, S-sor Ioan St. Rasidescu, 1906, 385 pagini. șEdițiunea Academiei Româneț. 10. Ion al lui G. Sbiera - Codicele Voronețean. Cu un vocabular și studiu asupra lui. Cu două tabele și 4 planșe. Cernăuți, Edițiunea Academiei Române, 1885, VI + 354 pagini. 11. Constantin I. Karadja - Despre Lucrul Apostolesc al lui Coresi de la
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
la Pitești, cu ocazia unei sărbătoriri ale mele. Pe acel D. Udrescu 5 nu l-am cunoscut, dar mi-a spus regretatul Codin că, împreună, amândoi, au scris o monografie a M[ănăsti]rii Curtea de Argeș, pe care am trimis-o Academiei pentru premiere și tipărire. Nu au avut succesul dorit, dar intenția este meritorie. O mai fi trăind Udrescu? Cred că a rămas mult material de la el!? Cartea lui D. Mihalache 6, folcloristul zonei noastre, n-o cunosc, s-ar putea
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
tipărire. Nu au avut succesul dorit, dar intenția este meritorie. O mai fi trăind Udrescu? Cred că a rămas mult material de la el!? Cartea lui D. Mihalache 6, folcloristul zonei noastre, n-o cunosc, s-ar putea s-o aibă Academia. Mă voi interesa de ea, trebuie s-o descoperim. Nu știam că Focărescu din Mioveni a fost poet! Îmi pare bine că te ocupi de Muscel și Argeș, e o regiune, cum ai demonstrat în teză7, cu vechi tradiții și
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
mea aceleași urări de ani mulți și fericiți. 1987 cu sănătate și noroc, cu realizări frumoase și rodnice, în continuare. M-am bucurat că ești cooptat în comitetul de redacție al Revistei de folclor, în noua serie. Dobre fiind la Academie, cunoscut ca etnograf, cu un cuvânt greu la Editură, sper ca revista să-și asigure o existență de durată și în bune condiții. Azi am primit de la Pitești, de la fostul meu student, d[omnul] Ion Cruceană, materiale necunoscute mie despre
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
favorabilă și competentă. Introducerea mea, din care ați făcut citate bine alese și ați găsit-o științifică și justă, este evidențiată în mod special. Pentru toate aceste atenții primește, te rog, mulțumirile mele devotate și recunoscătoare. Ieri am primit de la Academie o adresă, semnată de prof. dr. Zoe Bușulenga, președinta Comisiei de folclor, de curând (decembrie 1986) înființată. M-a surprins absența d[umi]tale printre membrii citați. Eu le răspund chiar azi că sunt de acord să fiu membru al
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
ce au urmat războiului civil în Catalonia rurală. Ibu Publishing propune un autor ieșit din comun, François Cheng, poet și filosof, caligraf și traducător, născut în China în 1929 și naturalizat francez în 1971, iar din 2001, devenit membru al Academiei franceze. Veșnicia ne așteaptă (trad. Cristina Radu) construiește prin povestea din timpul dinastiei Ming mitul iubiriipasiune, cu interdicții și coduri ce amintesc de Tristan și Isolda. Așadar, tendințele de anul trecut se păstrează și se nuanțează: crește interesul față de Orient
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
Se știe cât de dificilă este ortografia franceză. În câteva rânduri, Academia a propus schimbări menite a o simplifica. Toate au fost respinse. Ortografia a rămas cum a fost. Cotidianul „Le Monde” din 7 noiembrie ne informează că un sondaj recent de specialitate a constatat că 62% dintre cele aproape o mie
„Atât de dificilă, încât nu trebuie schimbată“ () [Corola-journal/Journalistic/3046_a_4371]
-
Legionară. Mari conștiințe românești. București, Editura Fundației Culturale „Buna Vestire”, 2000 (Ovidiu Papadima). 5. Eugen Barbu a condus revista „Luceafărul” în perioada 1963-1968. 6. Adrian Fochi - Miorița. Tipologie. Circulație. Geneză. Texte. Cu un studiu introductiv de Pavel Apostol. [București], Editura Academiei Populare Române, [1964], 1107 pagini. 7. Ion Dodu Bălan (n. 1929), istoric și critic literar. Făcea parte din redacția revistei „Luceafărul”. 8. Dinu Săraru (n. 1932), prozator, cronicar teatral și jurnalist. Era membru în redacția revistei „Luceafărul”. 9. René Wellek
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
bijuteriile de „diplomație” casantă: „am dormit pe un câmp plin de hippy, unde între altele am scos dintr-un râu, unde căzuse, pe un amic de-al meu, canadian și beat” (p. 63) sau, mai încolo, „de cum am picat la Academie, am avut (împreună cu ceilalți colegi care au venit mai toți) plăcuta ocazie de a mă certa cu circa două treimi din personalul importantei noastre instituții pentru banalul motiv al schimbării unei camere cu alta” (p. 106). Sunt și destule momente
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
Marius Miheț Daniel Vighi, Istoria din cutia de pantofi, București, Editura Cartea Românească, 2013, 176 pag. În anii șaptezeci din secolul trecut, o bibliotecară poliglotă de la Biblioteca Academiei din Timișoara începe o muncă pe cont propriu de selecție a memoriei unui oraș ce-și pierdea cu rapiditate identitatea. Îndeletnicirea aducea cu strângerea documentelor de sub ruine. Timișoara imperială de altădată era tot mai aproape de apocalipsele viziunii comuniste. Unde anume
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
Ana Antonescu, Editura Trei, 2013, 656 pag. Coincidență rară Joël Dicker este noua vedetă a literaturii europene: romanul său Adevărul despre cazul Harry Quebert, scris la 26 de ani, a fost distins în 2012 cu Marele premiu pentru roman al Academiei Franceze și Premiul Goncourt al liceenilor, iar la sfârșitul anului ocupa locul întâi în topul celor mai bune romane realizat de Lire. La Târgul de la Frankfurt, cartea a pus pe jar pe editori, iar drepturile de traducere au fost adjudecate
Adevărul despre „cazul Joël Dicker“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3278_a_4603]
-
insolvențelor, adică marți. Mai mult, potrivit știripesurse.ro, el avea calitatea de martor în dosarul respectiv. Polițiștii au cerut înregistrările de pe camerele de supraveghere video. George Dumitru a fost avocatul care a reprezentat oamenii lui Dan Adamescu la preluarea brandului "Academia Cațavencu". El a murit, după ce s-a aruncat în fața metroului la stația Piața Universității, luni, la ora 14:40. Cu 45 de minute înainte a apărut informația cu privire la reținerea celor patru judecători de la Secția a VII-a Civilă a Tribunalului
Avocatul lui Adamescu era martor în dosarul de corupție by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/29740_a_31065]
-
cu semnalarea făcută de Dimitrie Cantemir în Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor și continuă și astăzi, fără însă a se fi făcut vreo lumină în tot acest mister care se încăpățânează să însoțească obiceiurile noastre de Crăciun. Inconsistența hermeneuticii face ca Dicționarul Academiei să se mulțumească cu o cuminte consemnare enumerativă, arătând sub voce la ler că lexemul este „Numele unui personaj mitic ce apare în colinde, basme, ghicitori, zicători, sub formele Ler, Lar, Lei, Ler-împărat (mai rar, în Transilvania), Lar-păcurar, ...Lerui-domn, Leroi
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
Despre simbolistul Petică scrie: „Totul se volatilizează și după citirea volumului nu vezi decât un amestec de culori, de stele pale și de flori însângerate, cu care o muză străină împodobește căpătâiul unui muribund“. Om harnic și meticulos, bibliotecar la Academie, editează în premieră, în 1905, poezii ale lui Eminescu, nereluate în volumul din 1883, din cele depuse de Maiorescu în custodia lui Ion Bianu la Academie, și împotriva publicării postume a cărora se ridică Ibrăileanu. Nu-i lipsea vocația filologică
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
care o muză străină împodobește căpătâiul unui muribund“. Om harnic și meticulos, bibliotecar la Academie, editează în premieră, în 1905, poezii ale lui Eminescu, nereluate în volumul din 1883, din cele depuse de Maiorescu în custodia lui Ion Bianu la Academie, și împotriva publicării postume a cărora se ridică Ibrăileanu. Nu-i lipsea vocația filologică. Știa bine germana și maghiara, ca mai toți criticii ardeleni de după el. O descriere emoționantă a satelor din Mărginimea Sibiului și un portret sarcastic al lui
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
observații critice. [Volumul] 2. [București], Editura Eminescu, 1973, p. 104-107 și 172-179. 2. Al. Piru - Istoria literaturii române de la început până azi. București, Editura Univers, 1981, 583 pagini. 3. Istoria literaturii române - Studii - Coordonator științific Zoe Dumitrescu- Bușulenga. București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979, 327 pagini. 4. Marin Bucur (1929-1994), istoric și critic literar, eseist și prozator. A fost cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 5. G. Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediția
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
pe poziții de importanță medie. Cu un rol decisiv în asigurarea unui control de tip stalinist asupra culturii românești, Leonte Răutu a fost și el marginalizat definitiv în 1981, după o perioadă destul de lungă (1974-1981) când a fost rector al Academiei de partid ”Ștefan Gheorghiu”. Marginalizați au fost și Petre Borilă, Paul Niculescu-Mizil (acesta fără a-și pierde statutul de privilegiat al ”clasei politice” comunista, dar mai ales, Virgil Trofin și Ion Iliescu. Ce urmăresc noii baroni Se poate considera că
Nicolae Ceaușescu s-a luptat cu baronii. Traian Băsescu doar a modernizat o temă veche by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/29826_a_31151]
-
cu oprire la Biserica 'Așezămintele Brâncovenești Domnița Bălașa', strada Palatul Justiției, strada Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, strada Operetei, bulevardul Națiunile Unite, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la Universitatea București (în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea 'Sfântul Sava' și 'Academia Domnească', rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu și susținute material de către familia domnitorului martir), bulevardul Ion C. Brătianu, iar apoi procesiunea se va încheia la Biserica ' Sfântul Gheorghe — Nou' (în jurul orelor 17.00). Acolo, racla cu moaștele Sfântului
Procesiune de Sfinții Constantin și Elena. Vezi cum a fost în 1934 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29840_a_31165]