4,780 matches
-
1969). Revenit în RSS Moldovenească, lucrează ca șef de șantier la Trusturile “Spețstroimehanizația” (1969-1972) și “Chișiniovstroi” (1972-1977), inginer-șef și șef al Direcției Construcții nr.52 al Trustului “Jilstroi” din orașul Chișinău (februarie 1977 - aprilie 1981). Este încadrat apoi ca activist în cadrul Partidului Comunist al Moldovei, unde îndeplinește funcțiile de șef al secției industrie și transport la Comitetul raional Frunze al Partidului Comunist al Moldovei (aprilie 1981 - octombrie 1983) și apoi pe cea de instructor în secția construcții și gospodăria comunală
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
cea de instructor în secția construcții și gospodăria comunală a Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei (octombrie 1983 - noiembrie 1986). De asemenea, în perioada 1982—1993, este deputat în Consiliul raional și orășenesc Chișinău. În paralel, urmează cursurile de activist politic de la Școala superioară de partid din Kiev (1984-1986). Reîntors în Republica Moldova, este numit președinte al Comitetului Executiv al Sovietului raional Ciocana (1986-1991). După proclamarea independenței Republicii Moldova în anul 1991 a fost pretor al sectorului Ciocana din municipiul Chișinău (1991-1993
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
sunt datori s-o aducă la îndeplinire va fi aceea de curățire a terenului, prin care se înțelege: "exterminarea pe loc a tuturor evreilor aflați pe teritoriul rural; închiderea în ghetouri a evreilor de pe teritoriul urban; arestarea tuturor suspecților, a activiștilor de partid, a acelora care au ocupat funcțiuni de răspundere sub autoritatea sovietică și trimiterea lor sub pază la legiune"”. Comandantul legiunii de jandarmi Orhei, Constantin Popoiu a atras atenția jandarmilor săi că „trebuie să-i extermine pe evrei dela
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
tutore, Colin Stone. La 13 ani, în timpul unei vacanțe acesta află că nu Harry Bloom era adevăratul său tată biologic ci chiar Colin Stone. Tatăl său, Harry Bloom, a murit când Orlando avea numai patru ani și a fost un activist important al luptei antiapartheid din Africa de Sud. Harry a scris celebrul volum numit "Episod din Transvaal", a fost închis pentru convingeriile sale politice și a lucrat alături de Nelson Mandela. Mama sa, femeie de afaceri și scriitoare, i-a îndrumat pe Orlando
Orlando Bloom () [Corola-website/Science/302723_a_304052]
-
și în viitor. Cu resursele interne solicitate de războiul pe două fronturi, Germania a dus o politică de dezmembrare a Rusiei din interior, susținând financiar grupări revoluționare ca bolșevicii și Partidul Socialist Revoluționar (SR) și facțiunile separatiste, cum ar fi activiștii finlandezi cu înclinații germaniste. Germania a cheltuit 30-40 de milioane de mărci în aceste scopuri. Controlul asupra Finlandei ar fi permis Armatei Imperiale Germane să pătrundă în Rusia la Sankt Petersburg și să penetreze spre Peninsula Kola spre nord-est, zonă
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
și la lărgirea autonomiei Finlandei, restricționând influența rusească asupra chestiunilor interne finlandeze: guvernul provizoriu al Rusiei va determina doar politicile externă și militară ale Finlandei. În Parlament, legea a fost adoptată cu susținerea social-democraților, a Ligii Agrare, și a unor activiști de dreapta și nesocialiști dornici de suveranitate pentru Finlanda. Conservatorii se opuneau legii și unii dintre cei mai de dreapta deputați au demisionat din Parlament. La Petrograd, planul social-democraților avea susținerea lui Vladimir Lenin și a bolșevicilor, care în iulie
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
dizolvarea Parlamentului, și în absența unui guvern stabil sau a unei armate finlandeze, asemenea forțe au început să-și asume un caracter paramilitar. Gărzile Albe/Civile au fost organizate de potentați locali, intelectuali conservatori, industriași, mari proprietari de pământ și activiști, și au fost înarmate de germani. Gărzile Roșii/de Securitate au fost recrutate prin organizațiile locale de partid și de sindicate, și au fost înarmate de către ruși. Revoluția bolșevică a lui Vladimir Lenin din octombrie/noiembrie declanșată la 7 noiembrie
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
P" pentru "pansexuali" sau "poliamoroși" și un "O" pentru "omnisexuali". Includerea aliaților heterosexuali în acronimul LGBT a stârnit controverse, după ce mai mulți aliați au fost acuzați de folosirea cauzei LGBT pentru promovarea personală și câștigul de popularitate. De asemenea, diverși activiști LGBT au criticat viziunea heteronormativă a unor aliați heterosexuali. Ordinea literelor nu este standardizată; adiția literelor face ca acronimul să poată inversa inițialele "L" și "G", iar restul să aibă o altă ordine. De obicei, diferitele variante ale termenului nu
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
prin educație, alături de recunoașterea parteneriatelor domestice sau privilegiilor uniunii civile. Cu toate acestea, opoziția creștină îngreunează aceste procese. Unele țări, precum Haiti, Jamaica sau Trinidad și Tobago, sunt în stadiile timpurii ale drepturilor civile gay; sub amenințarea continuă a violenței, grupuri de activiști gay acționează aproape în secret pentru a securiza un nivel de bază al drepturilor civile, pentru a stopa violența din partea populației și a poliției, dar și pentru a contracara negativitatea promovată de Biserica Catolică și alte organizații. În America Latină, cultura
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
preot luteran Ján Kollár (1793-1852),care a avut o influență mare asupra literaturii a cel puțin două națiuni prin opera să poetica Slávy Dcera. Opera să este menită să reprezinte piatră de căpătai și un model pentru patrioții contemporani și activiștii naționaliști. A fost tradusă în diferite limbi atât Limbile slave și nu numai.
Mošovce () [Corola-website/Science/302827_a_304156]
-
fără precedent în mass media și în societate în general. Parada GayFest, care a primit autorizație de la primărie pe 30 mai, a avut loc pe 3 iunie, începând de la ora 18:00 și atrăgând aproximativ 800 de participanți. Au participat activiști LGBT din Suedia, Țările de Jos și Regatul Unit. Parada a inclus costume extravaganțe, muzica și baloane, plus tradiționalul steag de curcubeu, cu o lungime de 200 m, care este simbolul comunității LGBT și care face parte din fiecare parada
Bucharest Pride () [Corola-website/Science/302845_a_304174]
-
timp ca si parada gay, și din cauza asta nu s-au produs probleme între cele două tabere. Totuși, zeci de persoane au încercat violent să întrerupă parada gay, ciocnindu-se cu o prezență foarte puternica a Jandarmeriei, care a apărat activiștii LGBT. Manifestanții anti-gay au mărșăluit cu semne pe care scria "România nu va vrea" și au aruncat cu ouă în polițiști și în participanții paradei gay. 51 de manifestanți anti-gay au fost arestați și amendați de poliție pentru că au provocat
Bucharest Pride () [Corola-website/Science/302845_a_304174]
-
prizonier politic, ce îl va interoga și va ajunge la concluzia că mărturisirile sale de la poliție sunt cauza "deficiențelor" lui. După ce este eliberat din închisoare pentru bună purtare, este activ în organizarea secției SDP din Budapesta. Astfel, câțiva dintre foștii activiști ai Partidului Comunist din Ungaria îl contactează și îl roagă să îi ajute să se înscrie în Partidul Social-Democrat. Este, însă, în cele din urmă depistat de organele de securitate ale regimului lui Horthy și închis din nou pentru circa
János Kádár () [Corola-website/Science/303226_a_304555]
-
8477 de persoane) sau macedoneni, foști membri în forțele armate germane, cetățeni străini, rude ale refugiaților, simpatizanți ai lui Tito, persoane care colaboraseră în război cu inamicul, cadre militare, oficialități demise, rude ale contra-revoluționarilor și toți care i-au sprijinit, activiști politici și pentru drepturile cetățenești, foști oameni de afaceri cu legături în Occident, lideri ai grupării etnicilor germani. În noaptea de 17-18 iunie 1951, de Rusalii, a fost pusă în mișcare cea mai amplă acțiune de deportare din istoria contemporană
Deportările în Bărăgan () [Corola-website/Science/303291_a_304620]
-
Nixon a efectuat o nouă călătorie majoră în străinătate, de această dată în Africa. La întoarcere, a contribuit la promovarea Legii Drepturilor Civile din 1957. Legea, care inițial se dorea o reformă mai radicală, a fost slăbită în Senat, iar activiștii pentru drepturi civile au fost împărțiți între a încuraja și a descuraja promulgarea ei de către Eisenhower. Nixon l-a sfătuit pe președinte să promulge legea, ceea ce s-a și întâmplat. Eisenhower a mai suferit un mic atac cerebral în noiembrie
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
Nixon consideră funcția ca piedestal pentru o altă candidatură prezidențială, de opoziția extremei drepte din partid și de lipsa sa de interes pentru ocuparea funcției de guvernator al Californiei. Nixon spera ca o victorie să-i confirme statutul de principal activist republican din țară și că va asigura rămânerea sa în prim planul politicii naționale. El a fost însă învins de Brown cu peste cinci puncte procentuale, iar înfrângerea a fost considerată pe scară largă a fi sfârșitul carierei sale politice
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
Termenul "Watergate" a ajuns să cuprindă o serie de activități clandestine și adesea ilegale efectuate de unii membri ai administrației Nixon. Între aceste activități s-au numărat unele „”, și plasarea de microfoane în birourile adversarilor politici, precum și hărțuirea grupurilor de activiști și a figurilor politice. Activitățile au ieșit la lumină după ce cinci persoane au fost prinse intrând prin efracție în sediul Partidului Democrat din din Washington, D.C. la 17 iunie 1972. "The Washington Post" a preluat povestea; reporterii și s-au
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
de producție în care sunt angrenați muncitorii din uzine (naționalizate) și țăranii din cadrul cooperativelor agricole (aflate în proprietatea statului) se cere urmărit din unghiul ideologiei comuniste; și el reprezinta supratema miilor de pagini scrise în spiritul «indicațiilor de partid». Ideologii, activiștii și cenzorii regimului nu sunt interesați de viața muncitorului sau a țăranului, ci de încadrarea ei într-un sistem rigid, cu accent pus pe colectivitate, nu pe individualitate. Literatura autohtonă, ca și cea din Uniunea Sovietică, trebuia să sublinieze această
Nicolae Velea () [Corola-website/Science/302908_a_304237]
-
Sf. Sava" din capitală și la Școala Profesională de Arte Grafice. După serviciul militar (școala de subofițeri din Oradea) a lucrat la atelierele tipografice "Cartea Românească". În anul 1940 a fost instruit la Moscova, sub coordonarea lui Gheorghi Dimitrov, ca activist al Internaționalei Comuniste. După unele surse, după ocuparea României de către armata sovietică, primea instrucțiuni direct de la generalul Fedicikin, șeful agenturii sovietice din România după 1944, având ca obiectiv să se infiltreze și să "comunizeze" Siguranța, Jandarmeria și Serviciul Special de
Teohari Georgescu () [Corola-website/Science/304561_a_305890]
-
, născut "László Luka", (n. 8 iunie 1898, Catalina, Covasna - d. 27 iulie 1963, Aiud) a fost un activist și politician comunist român, originar din secuime, militant în ilegalitate, ulterior ministru de finanțe al României în perioada 5 noiembrie 1947 - 9 martie 1952. După ce a ocupat una din cele mai importante poziții în regimul comunist recent instalat, a sfârșit
Vasile Luca () [Corola-website/Science/304559_a_305888]
-
la Cernăuți. După ocuparea Bucovinei de Nord în 1940 de către URSS, a fost eliberat și a primit cetățenie sovietică. A reușit să scape de epurărilor staliniste cărora le-a căzut victimă o parte din conducerea Partidului Comunist din România, inclusiv activiștii maghiari Imre Aladár, Elek Köblös și alții cu care fusese în legătură. A devenit deputat în Sovietul Suprem al RSS Ucrainene (1940-1944) și viceprimar de Cernăuți, sprijinind în această calitate deportările de români și de persoane calificate drept ostile regimului
Vasile Luca () [Corola-website/Science/304559_a_305888]
-
a fost dusă în general prin diverse forme de discriminare (vezi secțiunile care urmează), aceste măsuri au fost uneori întărite și de un aparat opresiv al statului și guvernelor, care a folosit și măsuri violente. De exemplu, mulți intelectuali și activiști slovaci (ca Janko Kráľ care în 1848-49 a luptat împotriva revoluției maghiară anti-habsburgică) au fost întemnițați sau chiar condamnați la moarte în timpul revoluției de la 1848 din regiunile habsburgice. Școlile fondate de biserici aveau dreptul de a educa în limbile minoritare
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
Wolf și fratele regizorului de film Konrad Wolf. După ce Hitler și naziștii au ajuns la puterea în Germania, instituind un regim totalitar, familia Wolf s-a refugiat în același an, 1933, în Elveția apoi în Franța, din cauza statutului politic de activist comunist al scriitorului Friedrich Wolf. Friedrich Wolf a renunțat încă din 1913 la apartenența sa la cultul iudaic, iar soția sa, Else Dreiholz, (mama lui ) era germană creștină. Conform normele doctrinare ale iudaismului rabinic ortodox, Markus Wolf și fratele său
Markus Wolf () [Corola-website/Science/304565_a_305894]
-
Doilea Război Mondial de la Moscova în Munții Ural. În 1943 și-a început activitatea de redactor la "Deutscher Volkssender", post de radio în limba germană din Moscova. În 1945 s-a întors în Germania, făcând parte dintr-un grup de activiști comuniști supranumit „grupul Ulbricht” (condus de Walter Ulbricht). A lucrat sub pseudonimul "Michael Storm" la "Berliner Rundfunk", postul de radio înființat în sectorul sovietic al Berlinului, unde a rămas până în 1949. În anii 1945-1946, Wolf a fost acreditat ca reporter
Markus Wolf () [Corola-website/Science/304565_a_305894]
-
(n. Boris Grünberg, prenume Nikolski sau Nicolski, în "", n. 2 iunie 1915, Tiraspol - d. 16 aprilie 1992, București) a fost un activist comunist de origine evreiască și rusească, general, spion sovietic și șef al Securității regimului comunist din România. a avut funcțiile de subdirector general al Direcției Generale a Securității Poporului (1948-1953) și secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (1953-1961). Este cunoscut
Alexandru Nicolschi () [Corola-website/Science/304574_a_305903]