4,426 matches
-
totuși păstrează anumite retincențe față de adopție. Astfel, jumătate consideră că, este de preferat a adopta un copil decât a rămâne fără copii, dar a adopta un copil nu este la fel de preferabil ca a avea un copil biologic. Opiniile cu privire la părinții adoptatori au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
decât a rămâne fără copii, dar a adopta un copil nu este la fel de preferabil ca a avea un copil biologic. Opiniile cu privire la părinții adoptatori au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei pătrimi dintre respondenți au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, este la fel de ușor să iubești un copil adoptat precum un copil biologic. În același timp, un sfert dintre respondenți au considerat că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2002. Rezultatele obținute au înregistrat o ușoară creștere a proporției persoanelor care consideră adopția ca fiind un proces favorabil în general. Cu toate acestea sesizăm o creștere a gradului de ambivalență. Majoritatea respondenților și-au exprimat opinia pozitivă față de părinții adoptatori, considerându-i a fi norocoși. Nu la fel de pozitive au fost opiniile cu privire la motivația care-i determină să adopte. Astfel, două treimi dintre respondenți au apreciat că, părinții care adoptă copii de vârstă foarte mică, sunt stimulați de nevoi persoanele și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți biologici care au consimțit la adopție trăiesc experiența negativă a stigmatizării sociale. Trăirile părinților biologici Deși puține la număr, studiile de specialitate arată că, în general, consimțământul la adopție reprezintă o situație critică pentru majoritatea părinților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au perceput pe sine a fi mult mai acceptați din punct de vedere social. O altă sursă semnificativă a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
O altă sursă semnificativă a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
le vom prezenta în continuare au fost obținute în urma analizei datelor dintr-un studiu explorator, realizat în perioada aprilie-iulie 2008. Întrebări de cercetare. Acest studiu a fost menit să identifice Care este percepția socială asupra adopției ca proces, asupra părinților adoptatori și asupra copiilor adoptați? respectiv Care este percepția socială generală asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie? Scopul implicit pentru care am considerat important să obținem răspuns la aceste întrebări a fost acela de a identifica potențiala stigmatizare socială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptați? respectiv Care este percepția socială generală asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie? Scopul implicit pentru care am considerat important să obținem răspuns la aceste întrebări a fost acela de a identifica potențiala stigmatizare socială a adoptaților și adoptatorilor. Am considerat stigmatizarea, o sursă de constrângere socială care ar putea influența negativ formarea noii familii. Metoda folosită a fost ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 28 de întrebări închise, grupate în patru categorii: despre părinți și copii, despre adopție în general, despre părinții adoptatori și despre copiii adoptați. Descrierea eșantionului. Studiul s-a derulat pe un eșantion de tip snow-ball, format din 147 de subiecți, cu vârstă cuprinsă între 20 și 57 de ani, 49,8% necăsătoriți, văduvi sau divorțați, 34,2% căsătoriți cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care românii o acordă existenței legăturilor de sânge. Astfel, 73,5% dintre respondenți consideră că, pentru cuplurile infertile este de preferat inseminarea artificială adopției. Este aceeași opinie ambivalentă identificată în studiile anterior prezentate. 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori Opinia respondenților cu privire la părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
legăturilor de sânge. Astfel, 73,5% dintre respondenți consideră că, pentru cuplurile infertile este de preferat inseminarea artificială adopției. Este aceeași opinie ambivalentă identificată în studiile anterior prezentate. 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori Opinia respondenților cu privire la părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru cuplurile infertile este de preferat inseminarea artificială adopției. Este aceeași opinie ambivalentă identificată în studiile anterior prezentate. 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori Opinia respondenților cu privire la părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția socială asupra părinților adoptatori Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copilului adoptat precum părinții biologici 17,0 64,6 17,7 0,7 Părinții adoptatori pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum un copil biologic 36
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția socială asupra părinților adoptatori Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copilului adoptat precum părinții biologici 17,0 64,6 17,7 0,7 Părinții adoptatori pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum un copil biologic 36,1 58,5 5,4 0 O treime
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția socială asupra părinților adoptatori Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copilului adoptat precum părinții biologici 17,0 64,6 17,7 0,7 Părinții adoptatori pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum un copil biologic 36,1 58,5 5,4 0 O treime dintre respondenți (36,7%) consideră că, părinții adoptatori sunt dispuși să investească, chiar mai mult, în copilul adoptat decât părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
precum părinții biologici 17,0 64,6 17,7 0,7 Părinții adoptatori pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum un copil biologic 36,1 58,5 5,4 0 O treime dintre respondenți (36,7%) consideră că, părinții adoptatori sunt dispuși să investească, chiar mai mult, în copilul adoptat decât părinții biologici. Explicația investiției superioare într-un copil adoptat, o regăsim în studiile lui Miall 384. Potrivit acesteia, angajamentul de a adopta induce automat un răspuns emoțional puternic și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ambivalente. Majoritatea consideră că, acești copii obțin rezultate școlare la fel de bune precum copiii biologici (93,2%), se dezvoltă la fel de bine din punct de vedere fizic (94,6%), prezintă o dezvoltare afectivă la fel de bună (81%) și dezvoltă legături afective cu părinții adoptatori la fel de puternice precum ar crea cu părinții biologici (93,2%). Cu toate acestea, aproape jumătate consideră că, atunci când li se dezvăluie că au fost adoptați, copiii se simt mai puțin satisfăcuți de relația cu familia adoptivă. Tabelul 7.4 Percepția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
spre manifestarea unor comportamente neagreate social. 7.4 Concluzii Adopția, din perspectiva copilului aflat în dificultate, căruia i se oferă șansa de a crește și a fi îngrijit într-o familie, este văzută ca o măsură pozitivă, favorabilă. Din perspectiva adoptatorilor însă, adopția poate fi considerată ca fiind "second rate". Recunoscută fiind importanța acordată copilului pentru fericirea familiei, se admite adopția ca proces pozitiv, atunci când cuplul a eșuat în încercarea de a avea un copil biologic chiar și prin metode de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este perceput ca fiind similar modului de manifestare a parentalității biologice. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită precauție necesară în principal din cauza eșantionului de intenționalitate utilizat. Sinteza concluziilor Obiectivele declarate ale cercetării au vizat construirea profilurilor părinților adoptatori și ale copiilor adoptați în România, identificarea factorilor care contribuie la adaptarea în procesul de adopție a mamelor adoptatoare și evaluarea percepției sociale asupra procesului de adopție, asupra părinților adoptatori și a copiilor adoptați. Demersul de cercetare pentru atingerea acestor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
solicită precauție necesară în principal din cauza eșantionului de intenționalitate utilizat. Sinteza concluziilor Obiectivele declarate ale cercetării au vizat construirea profilurilor părinților adoptatori și ale copiilor adoptați în România, identificarea factorilor care contribuie la adaptarea în procesul de adopție a mamelor adoptatoare și evaluarea percepției sociale asupra procesului de adopție, asupra părinților adoptatori și a copiilor adoptați. Demersul de cercetare pentru atingerea acestor obiective a fost fundamentat teoretic de primele trei capitole care ne-au orientat și ne-au oferit un cadru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
concluziilor Obiectivele declarate ale cercetării au vizat construirea profilurilor părinților adoptatori și ale copiilor adoptați în România, identificarea factorilor care contribuie la adaptarea în procesul de adopție a mamelor adoptatoare și evaluarea percepției sociale asupra procesului de adopție, asupra părinților adoptatori și a copiilor adoptați. Demersul de cercetare pentru atingerea acestor obiective a fost fundamentat teoretic de primele trei capitole care ne-au orientat și ne-au oferit un cadru de raportare și comparație pentru rezultatele studiilor empirice întreprinse de noi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
categorie restrânsă de adoptatori care adoptă copii "cu nevoi speciale", adică cu vârstă peste trei ani, cu probleme de sănătate psiho-fizică, care au beneficiat de protecție în centre de plasament o perioadă mai lungă de timp, copii de etnie rromă. Adoptatorii în aceste situații sunt mai degrabă persoane cu un nivel educațional scăzut (școală profesională sau mai puțin), care nu prezintă probleme de sănătate care să le împiedice procrearea, căsătoriți cu copii și cu o experiență maritală îndelungată. Sunt importante de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru cercetările ulterioare. Din acest demers practicienii trebuie să rețină că, în condițiile în care, doresc extinderea și cuprinderea în ecuația adopției a copiilor "cu nevoi speciale", este necesar să-și construiască strategii de recrutare adecvate motivației și particularităților specifice adoptatorilor care acceptă copii din această categorie. În acest scop considerăm necesare studii realizate pe eșantioane reprezentative, la nivel național. Analizele cercetării noastre trebuie lecturate conștienți fiind de constrângerile întâmpinate în teren. Deși ne-am propus studierea exhaustivă a dosarelor înregistrate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ianuarie 2005 iunie 2008 în cele șase județe, nu am avut la dispoziție nicio metodă de control pentru a ne asigura că, ne-au fost oferite spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Pentru studierea adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție, am recurs la o triangulație metodologică: datele colectate prin ancheta pe bază de chestionar au fost completate și aprofundate prin intermediul interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar a vizat preponderent factori de stres, resurse și evaluări
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]