7,836 matches
-
1Caracteristici fizice O caracteristică importantă este relația pe care adolescentul o stabilește cu propriul corp În transformare. Corpul este suportul privilegiat al personalității și, În aceste condiții, asistăm la excese În privința vestimentației, coafurii, machiajului. Look-ul este o modalitate de afirmare, de impunere a personalității, ca o carapace sub care se ascund multe neliniști și temeri. Mulți adolescenți ating În această perioadă parametrii maturizării fizice și, virtual, aproape toți Își Încheie puseul pubertar. Băieții continuă să crească. Totuși, structura biologică a
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
școlii și nu numai. Dar dezordinile și violențele sunt semnalate mai ales la liceu din cauză că băieții (Într-o proporție mai mică și fetele se află la vârsta confruntărilor fizice: a te masura cu tine și cu ceilalti face parte din afirmarea identității sexuale masculine, o formă de socializare adonistică prin luptă, apararea teritoriului, corpul fiind acum instrumentul, ținta și miza . Indiferent de denumire, teoreticienii sunt de acord cu faptul că grupul de prieteni permite adolescenților tranziția de la interacțiuni sociale Între membrii
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
a lor; pe de altă parte, trebuie remarcat că eficiența lor se poate explica și prin aceea ca ele au fost inițiate și au funcționat În școli preocupate să democratizeze viața școlară și să ofere și alte alternative de valorizare/afirmare a elevilor decât cele bazate pe performanța academică. De aceea, ne exprimăm opinia că baza intervenției În cazul conduitelor agresive o reprezintă democratizarea educației, cu toate schimbările pe care le presupune un asfel de proces.
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
dat de progresele cercetărilor istorice din România, așa cum aceasta din urmă era mai puțin preocupată până la un timp de istoria Transilvaniei. El considera că prin studiile lui Nicolae Iorga s-a realizat apropierea dintre istoriografiile naționale, fapt ce a îngăduit afirmarea în Transilvania a noii școli istorice 69. Lapedatu insista asupra alcătuirii programului de viitor al istoricilor români de peste munți și a realizării lui în cadrul unor instituții speciale pentru progresul studiilor istorice românești, cum este Institutul de Istorie Națională de la Cluj
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
18 Ibidem, p. 413-414. 68 toate cele ale sale ,,Luceafărul”. El care a numit Academia metaforic ,,republică culturală“, vedea de acolo clar rostul și rolul istoricului: ,, În epoca noastră așa de agitată și frământată de lupte aprige între popoare pentru afirmarea și susținerea drepturilor lor naționale, istoricii sunt cei chemați să se înșiruie în fruntea luptătorilor”19. Alexandru Lapedatu privind cedarea Transilvaniei de Nord Ungariei horthyste ca o situație vremelnică, ceea ce s-a și confirmat, a susținut în teritoriul rămas conferințe
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în drepturi a organismelor constituționale, respectiv a corpurilor legiuitoare, pentru normalizarea vieții publice 60. Implicarea lui Alexandru Lapedatu în demersurile pe linia pregătirii poziției României la viitoarea conferință de pace, începute încă în iarna anului 1941, dovedește dorința sa de afirmare a dreptății naționale, de a recupera teritoriile înstrăinate în anul 1940. Ca expert la Conferința de Pace de la Paris din anii 1919/1920, se poate spune că Alexandru Lapedatu era la curent cu pregătirea ,,dosarului“ pentru noua conferință ce urma
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
La nivelul gimnaziului rural, planurile de învățământ asigură „Educația tehnologică“, în cuprinsul a 1-2 ore pe săptămână în trunchiul de bază, plus o oră pentru o disciplină opțională. Sunt astfel condiții pentru realizarea unei pregătiri la „nivel profesional de bază“. Afirmarea în viață profesională a absolvenților presupune, în condițiile date, formarea unor deprinderi bazate pe rutină, care se desfășoară prin operațiuni simple. Cu toate acestea, asemenea deprinderi sunt deosebit de importante atât pentru viața de familie, cât și pentru dezvoltarea comunității rurale
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
își vor duce existența. Esențială rămâne aplicarea curriculum-ului opțional în mod corespunzător condițiilor în care agricultura constituie baza existenței locuitorilor satelor. Abdicarea de la această realitate, duce la adevărate aberații, activități fără sens și cheltuieli irosite fără un folos pentru afirmarea rosturilor școlare (N. Cerchez, 2001). c. Calificarea propriu-zisă poate fi obținută, potrivit „Clasificarii ocupațiilor“, după vârsta de 14 (15) ani, în cadrul unor structuri de învățământ postobligatorii. Acestea sunt: - școala de arte și meserii (SAM); - liceul tehnologic, cu specializările corespunzătoare pentru
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
f. Corpul modulului conține situații de învățare. El este sistematizat în unități de curs/unități modulare. Uneori structura conținutului modulului urmează anume competențe, care constituie un obiectiv determinat și vizează o serie de criterii de performanță, definitorii pentru nivelul de afirmare a competențelor. Alteori, structura conținutului are în vedere obiective direct formulate, iar performanțele vizează listele de sarcini de lucru, probleme, întrebări, subiecte de analiză, aplicații, teme de reflecție etc. Situațiile de învățare precizează, pe lângă conținutul structurat după criteriile descrise, sinteze
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
unei atitudini înaintate, a spiritului de convingere în succes, a conștiinței valorii muncii bazate pe solidaritate și cooperare. Activitatea individuală de pregătire a elevilor în procesul didactic pare a fi forma ideală. Ea este, într-adevăr, în domeniile în care afirmarea valorii are la bază individualitatea, așa cum este în artă, sport etc. Neîndoielnic că învățătura este obligatoriu individuală, deoarece nimeni nu poate asimila cunoștințe, nu poate dobândi deprinderi decât prin efort propriu. Dar nu despre acest tip de învățare este vorba
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
datele furnizate de metodele tradiționale. 5. Aplicarea proiectului didactic elaborat Activitatea de proiectare didactică are un moment de vârf: aplicarea proiectului în activitatea cu elevii, la clasă. În acest moment se realizează încununarea întregului efort depus de profesor, constituind apogeul afirmării lui profesionale. Succesul deplin în aplicarea proiectului didactic la lecție este condiționat de următoarele norme elementare(după N. Cerchez, Proiectarea): • întreaga activitate didactică trebuie corelată de contextul realităților în care se găsesc elevii, clasa, școala etc; prin urmare reușita la
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și-a format deprinderile necesare pentru obținerea unor rezultate optime, proiectarea didactică devine o povară care împietează eforturile pentru o muncă instructiv-educativă vie eficientă; - în primii ani de activitate la catedră proiectarea didactică trebuie să devină o dimensiune permanentă a afirmării profesionale; atunci când profesorul abordează o disciplină nouă, un modul nou, un ciclu curricular nou etc este absolut necesară preocuparea pentru proiectarea didactică; de asemenea, instruirea practică trebuie să se bazeze permanent pe proiecte didactice riguros elaborate și temeinic exersate. PROIECT
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
dat de progresele cercetărilor istorice din România, așa cum aceasta din urmă era mai puțin preocupată până la un timp de istoria Transilvaniei. El considera că prin studiile lui Nicolae Iorga s-a realizat apropierea dintre istoriografiile naționale, fapt ce a îngăduit afirmarea în Transilvania a noii școli istorice 69. Lapedatu insista asupra alcătuirii programului de viitor al istoricilor români de peste munți și a realizării lui în cadrul unor instituții speciale pentru progresul studiilor istorice românești, cum este Institutul de Istorie Națională de la Cluj
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
18 Ibidem, p. 413-414. 68 toate cele ale sale ,,Luceafărul”. El care a numit Academia metaforic ,,republică culturală“, vedea de acolo clar rostul și rolul istoricului: ,, În epoca noastră așa de agitată și frământată de lupte aprige între popoare pentru afirmarea și susținerea drepturilor lor naționale, istoricii sunt cei chemați să se înșiruie în fruntea luptătorilor”19. Alexandru Lapedatu privind cedarea Transilvaniei de Nord Ungariei horthyste ca o situație vremelnică, ceea ce s-a și confirmat, a susținut în teritoriul rămas conferințe
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în drepturi a organismelor constituționale, respectiv a corpurilor legiuitoare, pentru normalizarea vieții publice 60. Implicarea lui Alexandru Lapedatu în demersurile pe linia pregătirii poziției României la viitoarea conferință de pace, începute încă în iarna anului 1941, dovedește dorința sa de afirmare a dreptății naționale, de a recupera teritoriile înstrăinate în anul 1940. Ca expert la Conferința de Pace de la Paris din anii 1919/1920, se poate spune că Alexandru Lapedatu era la curent cu pregătirea ,,dosarului“ pentru noua conferință ce urma
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Rezultat firesc al cerințelor unei societăți în care tendințele de înnoire trebuia, să se împletească cu preocupările pentru trecut, istoriografia pașoptistă ne apare, înainte de toate, ca produsul unui efort colectiv, în care s-au contopit diferitele inițiative și acțiuni individuale. Afirmarea ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de importanța cunoașterii acestuia, cărturarii vremii se plasează pe poziții asemănătoare, identice chiar uneori, contribuția concretă a fiecăruia dintre ei la dezvoltarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
elocvenței sale, fiind apreciat de marii diplomați ai Europei întruniți în congres. 28 CAPITOLUL III Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească din perioada interbelică În dezvoltarea istoriografiei, perioada celor două războaie mondiale constituie o etapă aparte, de puternică afirmare pe plan național și internațional. Ea continuă în bună parte unele tendințe afirmate anterior. Transformările care s-au petrecut însă după 1900 la nivelul întregii societăți românești, desăvârșirea statului național unitar au asigurat condiții superioare de manifestare a vieții culturale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
urmau să fie suportate de Rusia. Traseul trupelor ruse a fost fixat în detaliu, urmând ca Bucureștiul să fie ocolit. Pentru a menține raporturile cu autoritățile române urmau să fie numiți comisari. Convenția a reprezentat un moment important pe calea afirmării de sine stătătoare a României. În același timp s-au luat măsuri de organizare de apărarea a României. A fost decretată mobilizarea armatei și a gărzii civile. Forțele armate române numărau în total 120 000 de oameni, din care 58
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Kogălniceanu, scriitorul, că „Poarta otomană a împiedicat dezvoltarea României, a refuzat să se înțeleagă cu noi și a respins cererile noastre „cele mai drepte”arată că patriotismul trebuie să îndemne pe „reprezentanții națiunii” să voteze această convenție, care e o afirmare a statului nostru și o descătușare de suzeranitate turcească. Era o necesitate logică - sublinia autorul în continuare - ca la 1877, poporul român să rupă aceste ultime fire de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
turci, au provocat în Rusia, dorința de a interveni în conflict în calitate de protectoare a creștinilor din Balcani. Imperiul Otoman s-a mai confruntat cu o răscoală antiotomană în Bulgaria în 1876, cu războiul sârbo muntenegreano-otoman dar și revoluția junilor turci. Afirmarea naționalităților în Balcani a făcut impracticabilă orice reformă venită de la Constantinopol. În Rusia, naționalismul panslav a câștigat și a impus războiul ca soluție a crizei. Anii 18751876-1877 sunt marcați de luările de contact între Curțile din Viena și Snakt Petersburg
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
națională. 80 Independența pentru care au luptat înaintașii noștri și pe care Mihai Eminescu o numea „Acel prinț care dormea cu sceptrul și coroana alături” și-a recăpătat adevărata semnificație în perioada următoare. Ea a constituit un moment de maximă afirmare a națiunii române. Acțiunea militară a avut ca suport un puternic efort material al diferitelor categorii sociale, concretizat în subscripții benevole și ofrande, ea fiind însuflețită și imortalizată de cei mai de seamă cărturari ai vremii. Trebuie să subliniem în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
atmosfera vieții de familie, îi închideau și calea spre o viață comodă și relativ parazitară. El ar fi putut, desigur, să o aleagă pe cea de prețuitor și protector al artelor. De această cale l-a îndepărtat, mai întâi, dorința afirmării printr-o activitate creatoare independentă și, apoi, începând cu anii Primului Război Mondial, un sentiment acut al tragismului vieții, care nu putea fi armonizat cu acea existență senină ce i se potrivește unui mecena. Wittgenstein a fost astfel împins spre rupturi radicale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
deja dobândite. Ne instruia astfel în maniera scepticului clasic; va trebui să ne eliberăm de orice generalizări, să încercăm să fim onești și să dăm socoteală fără prejudecăți de complexitatea și specificitatea experienței noastre. Din acest punct de vedere, atât afirmarea, cât și negarea unei poziții filozofice sunt, în egală măsură, condamnate eșecului.“ Toulmin adăuga: „El nu voia să convingă pe nimeni de adevărul sau falsitatea a ceea ce spunea. Wittgenstein voia mai degrabă să-l pună pe cel care îl asculta
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fundamentală care se face în Tractatus între sens și adevăr. Înțelegem propoziția când înțelegem ceea ce se spune prin ea. „A spune ceva“ și „a avea sens“ sunt atribute echivalente ale unei expresii a limbajului. Același sens poate fi exprimat prin afirmarea sau negarea anumitor expresii. Orice propoziție descrie o anumită stare de lucruri. Ea este adevărată ori de câte ori starea de lucruri pe care o descrie există, este reală. Deoarece propoziția este o expresie care are sens și negarea ei va fi o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a teoriei funcțiilor de adevăr și a ideii că limbajul este o imagine a realității.“58a Întrebarea este însă tocmai cum e posibilă o asemenea sinteză. Nu am întâlnit și nici nu pot oferi un răspuns bun la această întrebare. Afirmarea sau negarea caracterului descriptiv al propozițiilor elementare conduce în egală măsură la dileme. S-a subliniat adesea că Tractatus-ul reprezintă o lucrare greu de înțeles. În lumina considerațiilor de mai sus ne putem întreba însă dacă înțelegerea lui satisfăcătoare este
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]