4,999 matches
-
În atelierul lor de broderie. În luna noiembrie se culeg toate măslinele. În acea perioadă am fost și eu și le-am ajutat câteva zile la cules. E frumos și plăcut să culegi măsline. În curte au și un paraclis „Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul”. Se fac slujbe la sărbătorile Sf. Ioan. Atât. Se spune că la curtea lui Irod era o slujnică, Salomeea, care a luat capul sfântului și l-a ascuns. După o perioadă de timp s-a descoperit
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
La scrisoarea Dvs. din 8 iunie 1971, vă fac cunoscut că sunt Întru totul interesat În privința documentelor muzicale găsite . Vă rog să-mi comunicați dacă pot veni la Fălticeni spre a le consulta și, totodată, a investiga alte căi de aflare a vieții muzicale din trecutul orașului. Îmi propun a veni la 27 iunie (duminică) În caz că termin sesiunea examenului de stat. Vă rog să-mi comunicați dacă pot găsi eventual o cameră la hotel În caz că trebuie să zăbovesc mai mult de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vieții, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani. Art. 305 Neglijența în păstrarea informațiilor (1) Neglijența care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce conține informații secrete de stat, precum și neglijența care a prilejuit altei persoane aflarea unei asemenea informații, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă. (2) Dacă faptele prevăzute în art. 303 alin. (1) și art. 304 au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc la
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
infracțiune ale cărei limite speciale se majorează cu o treime. Art. 274 Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (1) Sustragerea, distrugerea, reținerea, ascunderea ori alterarea de mijloace materiale de probă sau de înscrisuri, în scopul de a împiedica aflarea adevărului într-o procedură judiciară, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează împiedicarea, în orice alt mod, ca un înscris necesar soluționării unei cauze, emis de către un organ judiciar sau adresat acestuia
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
să mai plâng, dar știam că, în ora revederii, în momentul de supremă fericire, vom plânge toți lacrimi înghițite și necurse în acele zile de griji, de durere, de revoltă, dar nu de deznădejde. Credința nu-mi șovăise decât la aflarea știrii de[spre] prăbușirea Rusiei, care putea să ne târască cu ea, clipe cu care nici o agonie nu se poate compara. Ne întrebam atunci numai: oare la anul fi-vom la Florica cu toți și cu bine? Acum nu ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu până la 2 puncte din 10; cea mai puțin eficientă s-a dovedit a fi învățarea asistată de calculator, deși în literatura de specialitate aceasta este considerată o îmbunătățire majoră în educație. Așadar, stagiul de formare a contribuit și la aflarea unor noi descoperiri în domeniul didacticii. Un alt aspect care mi s-a părut demn de luat în seamă a fost faptul că profesorii britanici utilizează în procesul de predare tehnici și conținuturi din domeniul altor științe, precum neurolingvistica sau
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona Maria Dorneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92835]
-
toate astea pentru Marinescu. L-am ridicat în slăvi ca pe cel mai mare inginer, ca pe cel mai bun organizator, l-am trecut ca autor principal al studiului întocmit de mine recent cred că știi despre ce e vorba: aflarea drumului critic în lucrările de revizie -, doar-doar voi scăpa de el. Oricum, director nu ajunge; sînt alții cu dosar mai bun... Tac și-mi văd de drum alături de Don Șef. Zice că l-a ridicat în slăvi pe Marinescu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nu așa însă ideile speculative ale celor noi. Acestea erau pentru el erezii păgânești. El zicea că învățăturile a nici unei științe pozitive nu dau omului dreptul și pretextul de a se îndoi de biblie. El nu afla nici o ruptură între aflările * celor noi, de care auzea și el, și-ntre cartea cărților, dar o găsea între biblie și-ntre ceea ce mulți din oameni se sileau, după el, a găsi în aceste esperiențe. Aceste fundamente a caracterului său sufletesc erau acuma, la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai răsăriți sau mai corect spus, față de care cei din consiliul meu de bază aveau anumite afinități elective. În cuvinte simple le-am explicat că ni se pregătește ceva cumplit. Cei din zona magaziei au confirmat agitați spusele mele. La aflarea veștii, toată lumea se arătă extrem de speriată și începu să se văicărească, majoritatea dând dovadă de un tipic fatalism mioritic. De peste tot prinseră să se audă smiorcăieli de genul: "Vai de capu' nostru, șefu'!", " Suntem termenați, Șefu'!", " Așa a fost să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
20-29; Munteanu, Jurnal, III, 79-99; Dimisianu, Lecturi, 171-175; Moraru, Textul, 107-111; Alex. Ștefănescu, Jocurile dragostei, RL, 1991, 38; Alex. Ștefănescu, Fără iluzii, RL, 1992, 3; N. Manolescu, A mai dispărut un poet, RL, 1992, 28; Florența Albu, La dispariția și aflarea poetului Dan Deșliu, VR, 1992, 8-9; Gh. Grigurcu, La despărțirea de Dan Deșliu, CNT, 1992, 40; Adrian Popescu, Deșliu sau Ieșirea din cerc, ST, 1992, 10; Aurel Rău, „Singur cu tine”, ST, 1992, 10; Constantin, Complicitatea, 106-110; Cristea, A scrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
formarea viitorului adult. Angajarea copiilor în “aventura cunoașterii” prin participarea activă la rezolvarea problemelor în situații complexe supuse analizei, dezbaterii, într-o atmosferă de lucru în grup, flexibilă, democratică reprezintă cheia succesului. Responsabilizarea copiilor în găsirea de soluții originale, în aflarea răspunsurilor constituie "rețeta” ca la sfârșitul activității fiecare copil să fie mulțumit și motivat să se angajeze în noi sarcini de învățare.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Maria GĂINESCU, Florentina GENERALU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93134]
-
de Prima Unitate. Oamenii se așezară să se odihnească și să-și mănânce rațiile. În timp ce luau masa, soldații ridicară privirile, Întrebându-se care o fi fost motivul fumului care se Înălța. Caii pășteau iarba, În timp ce, peste câmpie, răsunau râsete. La aflarea aceleiași informații, Unitatea a Treia se opri, În mod firesc, odihnindu-și oamenii și caii la Kanahagiwara. Imediat În urma ei, Unitatea a Patra Își struni, la rândul său, caii, pentru a aștepta ca unitatea din față să-și reia Înaintarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
în trecut. În Răzbunare ratată. Noaptea papagalilor (1982), carte în care sunt incluse două microromane, U. pune în pagină anchetele întreprinse de un căpitan de miliție pentru elucidarea unor crime și descoperirea asasinilor. Prozatorul știe să dozeze elementele ce permit aflarea adevărului, întreține abil suspansul și oferă un deznodământ într-o oarecare măsură neașteptat. Povestirile din Firul de iarbă (1983) sunt narațiuni scurte, țesute în jurul unor episoade aparent anodine și lipsite de intrigă. Personajele, fără nume (un el, o ea, băiatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
Scheler, M. Florian. E. Kübler-Ross se ocupă de problemele persoanelor aflate în situații-limită (suferințe cronice, boli incurabile) și descrie cinci stadii de evoluție clinică: denegația sau refuzul acceptării perspectivei morții în urma depistării unei boli incurabile; mânia, starea de agitație la aflarea situației respective; târguiala cu medicul sau cu sine însuși: „poate nu-i așa! poate-i o greșeală! poate că s-a înșelat medicul! poate că mai există o soluție!”; deprimarea legată de deznodământul fatal; acceptarea situației ca o „împăcare cu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cinci faze obligatorii. Ea s-a referit la bolnavii cronici incurabili (leucemii, cancere) sau la persoanele care, având afecțiuni oculare grave, ajung să-și piardă vederea. Cele cinci faze descrise de E. Kübler-Ross sunt următoarele: a) faza de șoc la aflarea adevărului referitor la afecțiune; în acest caz, se produce o reacție automată de refuz, blocaj, negare; b) faza în care persoana caută un vinovat, cauza care a produs acest fapt; c) faza de tatonări, de negocieri (poate „se va putea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în această privință îl reprezintă studiul psihologiei bolnavului (P. Le Gendre, M. Balint, A. Păunescu-Podeanu). O contribuție remarcabilă în analiza acestei probleme este cea a lui E. Kübler-Ross. Aceasta a studiat psihologia bolnavului și modificările sale, începând din momentul șocului aflării diagnosticului până în faza terminală a bolii. Este cazul afecțiunilor grave, invalidante, sau al bolilor cronice incurabile, cu sfârșit letal. Excluzând atitudinea clinică veche, care proteja moralul bolnavului de șocul aflării realității bolii sale, ascuzându-i adevărul referitor la cauza bolii și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
studiat psihologia bolnavului și modificările sale, începând din momentul șocului aflării diagnosticului până în faza terminală a bolii. Este cazul afecțiunilor grave, invalidante, sau al bolilor cronice incurabile, cu sfârșit letal. Excluzând atitudinea clinică veche, care proteja moralul bolnavului de șocul aflării realității bolii sale, ascuzându-i adevărul referitor la cauza bolii și pronosticul fatal, E. Kübler-Ross caută ca, prin metode psihoterapeutice adecvate, să redea echilibrul psihic și să restabilească starea de sănătate mintală a bolnavilor cu afecțiuni cronice incurabile și sfârșit letal
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihic și să restabilească starea de sănătate mintală a bolnavilor cu afecțiuni cronice incurabile și sfârșit letal. Studiind psihologia bolnavilor cronici incurabili, indiferent de natura afecțiunii acestora, E. Kübler-Ross evidențiază existența a cinci stadii prin care trec aceștia din momentul aflării diagnosticului: faza de negare, în care diagnosticul stabilit este refuzat ca nefiind cel real; faza de frică, în care anxietatea invadează bolnavul, în legătură cu diagnosticul și pronosticul bolii; faza de tocmeală, în care bolnavul încearcă diferite formule de rezolvare colaterală a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga 109 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, p. 90. 110 Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, p. 73. 73 70 “să - l scape de Titulescu“112. La aflarea veștii despre moartea lui Titulescu, la 18 martie 1941, regele nota următoarele :“ S-a dus și el, s-a stins astfel o lungă și glorioasă perioadă a politicii noastre internaționale. Un om incontestabil deștept, un mare talent, dar prea din
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
inquiry in some ways involves a concept of past”. Istoria ca metodă este confundată, în primul rând, cu trecutul umanității. Toți autorii care au fost preocupați de rigoarea unei definiții a istoriei au ajuns la concluzia că istoria „nu este aflarea distanței de la Pământ la Soare”, care reprezintă sarcina „gândirii de gradul întâi” sau a astronomiei în acest caz; a descoperi cum procedăm pentru a afla această distanță este sarcina „gândirii de gradul al doilea” (Collingwood). Paul Veyne introduce conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în eroare pe cei naivi. [...] în ceea ce privește cu sovromurile, aici avem ocazia pentru prima dată să spunem lucrurilor pe nume, că restituirea părții sovietice reprezintă numai partea adusă efectiv din economia Uniunii Sovietice [...]”. Nu știm care a fost reacția populației la aflarea unor asemenea vești, dar Legația SUA de la București observa că, prin discursul lui Chivu Stoica, se încerca să se răspundă la două suspiciuni: „Românul obișnuit este convins că țara sa este mulsă de URSS. Țăranul este furios pentru că el crede
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trimite pe front protejații lor; barem de lucrătorii înscriși în Partidul Comunist nici nu putem să ne atingem. în interior am prea mulți ofițeri, iar pe front au ajuns plutoanele comandate de subofițeri și companiile de către ofițeri de rezervă subalterni”. Aflarea stării de spirit a soldaților de rând este posibilă prin apelul la amintirile gradelor inferioare. Constantin Toescu, locotenent de pionieri, se afla la Reșița în momentul loviturii de stat de la 23 august 1944. Comanda o companie detașată la lucrări industriale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a șocat semnificația vorbelor în sine, și anume faptul că își vor petrece următorii cinci ani din viață - tinerețea - în astfel de condiții deplorabile. Deși inițial li s-a spus că vor pleca pentru cel puțin șase săptămâni să lucreze, aflarea crudei realități le-a îngrozit. Reacția imediată a fost încercarea deportaților de a-și explica astfel de absurdități. Pentru a face față realității și pentru a supraviețui, femeile au trebuit să găsească o explicație rațională nu doar pentru faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aceste situații, deportații, femei și bărbați, se ajutau deseori unii pe alții, mai ales când munca era în echipă și rezultatele erau măsurate ca atare. Cu toate acestea, deportații nu erau întotdeauna astfel. Deși mulți bărbați își exprimau uimirea la aflarea veștii că femeile erau nevoite să muncească în mine sau în construcții, unii bărbați, poate din cauza foamei sau preocupați fiind de propria lor supraviețuire, nu își ofereau ajutorul femeilor atunci când acestea aveau nevoie. Frau W. povestește: Când una dintre noi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dintre deportați au fost însă forțați să îndure 2-5 ani de muncă grea, întorcându-se în România - sau fiind duși direct în Germania de Vest sau Ungaria - între 1947 și 1951. Pentru cei care au supraviețuit până la sfârșit, reacția la aflarea veștii că vor fi eliberați a fost neîncrederea, de vreme ce gărzile îi amăgiseră de nenumărate ori că vor pleca acasă. într-adevăr, nici chiar pregătirile de plecare nu i-au liniștit, dimpotrivă, au creat mai multă teamă, așa cum s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]