6,939 matches
-
la locul de injurie vasculară, urmată de creșterea numărului de CMN (celule musculare netede); Virchoff (1856) formulează ideea unui răspuns inflamator neadecvat al vasului la acțiunea unui factor iritativ local de mică intensitate. Ross (1973) emite teoria răspunsului la injurie (agresiune). Din punct de vedere fiziopatologic, se poate afirma că ATS, boală a arterelor elastice și musculare de calibru mare și mediu, prezintă un mare contrast între bruschețea instalării semnelor clinice și ritmul lent de progresie a leziunilor vasculare. Se poate
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
2), joacă rol predominant. Mobilitatea dinților (fig. 4.3) evoluează lent. Pulpa dentară își modifică structura deoarece vasele și fibrele nervoase sunt slab irigate prin obliterarea progresivă a foramenului apical. Diminuarea vascularizației și degenerescența fibro-calcaroasă pulpară scad rezistența pulpară la agresiunile ulterioare. Orice iritație pulpară provoaca formarea unei dentine terțiare amorfe. Este vorba de o dentina anormală, patologică, cel mai frecvent tolerată fără semne clinice. Dentina devine progresiv sediul unei degenerescențe scleroase, hipercalcifierea ei având drept consecință retracția tubilor dentari. Smalțul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
M. Sale Regelui. Se știe că, în urma sosirii M. Sale Regelui, țara era amenințată de invazie din partea Porții. Generalul Ioan Ghica era pe atunci ministru de război al M. Sale. În această calitate el organiza apărarea țării, gata a întîmpina agresiunea posibilă a oștirilor Porții. Numit mai târziu agent diplomatic al țării la Viena, a fost cel dendîi căruia Maiestatea Sa Împăratul Austriei i-au făcut primirea cu ceremonialul obicinuit persoanelor investite c-un caracter diplomatic oficial. Ca delegat în Congresul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sa În fața Curții cu Jurați la procesul complotului studențesc Împotriva guvernului „În România nu există antisemitism nativ, scop În sine, din ură de rasă sau ură de religie. În România există numai un antisemitism reactiv, de legitimă apărare Împotriva unei agresiuni din exterior În complicitate cu trădare din interior”. Așa se explică faptul că În Întreaga sa activitate științifică, didactică și filosofică, nu apare nici o referire cu caracter discriminatoriu, sau În spiritul urii de rasă care i se impută astăzi cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
decât să arunce culturi de bacterii care să grăbească fermentația și putrefacția resturilor pământești ale ființei umane. Cel de al doilea aspect subscrie În fapt primului și poate fi considerat ca un atentat la echilibrul biotic al ecosistemului terestru prin agresiune chimică, dacă avem În vedere faptul că 80% din ceea ce omul folosește În viața sa cotidiană aparține industriei chimice, a cărei efecte asupra mediului sunt extrem de nefaste, mai ales când se adaugă smogului industrial și de trafic. Situația a devenit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Dincolo de știință! Desigur, progresele științifice au cuprins În egală măsură macrocosmosul, deci lumea Înconjurătoare animată sau inanimată, dar și microcosmosul ființei viețuitoare și Îndeosebi a omului. Cunoașterea perfectă a structurii organismului uman (anatomia), dar și funcționarea lui (fiziologia), raporturile cu agresiunea externă fizică, chimică sau biologică (patologia), tratamentul unor boli (terapeutica), modalitățile de prezervare ale organismului față de agresiunea externă (igiena), au făcut ca durata medie de viață să depășească 70 ani, plecând de la 25-30 ani cât era În antichitate și apropiindu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dar și microcosmosul ființei viețuitoare și Îndeosebi a omului. Cunoașterea perfectă a structurii organismului uman (anatomia), dar și funcționarea lui (fiziologia), raporturile cu agresiunea externă fizică, chimică sau biologică (patologia), tratamentul unor boli (terapeutica), modalitățile de prezervare ale organismului față de agresiunea externă (igiena), au făcut ca durata medie de viață să depășească 70 ani, plecând de la 25-30 ani cât era În antichitate și apropiindu-se treptat de ceea ce este asigurat prin codul genetic (140 ani). Vreau să fac precizarea că știința
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
investigațiile și tratamentul să reflecte pe cât posibil viața socio-școlară a copilului. Sub aspectul vârstei autorii decelează trei etape În care copilul se comportă diferit. Prima etapă, sub vârsta de 4 ani, când copilul percepe investigațiile și procedurile medicale ca adevărate agresiuni, context În care personalul medical apare ca agresor, iar părinții sunt percepuți ca suport și refugiu. Între 4 și 7 ani când copilul Începe să Înțeleagă și chiar colaborează, mai ales datorită curiozității sale extrem de active, bineînțeles Însă tot sub
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
selecționarea prin concurs a cadrelor didactice are rolul de a distinge Între cei buni și cei slabi, În felul acesta constituindu-se Într-un factor de progres social, iar dacă ierarhizarea este corectă societatea Își apără șansele de progres Împotriva agresiunii subiectivității». Sunt În egală măsură dezavuate promovările gratuite pe criterii subiective ca fiind contraproductive, din păcate situații frecvent Întâlnite În perioada postdecembristă, ceea ce a condus la o pletoră de profesori și instituții de Învățământ superior, mai degrabă orientate spre criterii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
amenințau direct sau indirect existența populației civile, ci la indivizii care reușeau să depășească asemenea evenimente. Pentru că, dincolo de patologia carențială pe care o alimentație necorespunzătoare o provoacă, acest tip de alimentație poate asocia o slăbire marcată a rezistenței organismului În fața agresiunii, mai ales de natură infecțioasă, ceea ce și explică mortalitatea crescută a acelor timpuri care se datora aproape exclusiv infecțiilor. Schimbarea stilului de alimentație la majoritatea populației Începând cu secolul al XX-lea, deși În fapt pare să acopere exigențele științifice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
satisfăcătoare privind nevoile sale fundamentale și menținerea În siguranță a integrității sale. Astfel stressul se poate constitui Într-un adevărat ghid În căutarea oportunităților favorabile ființei viețuitoare, dar și pentru contracararea unor efecte nocive cum ar fi: variații de temperatură, agresiuni externe, pericole, foame, sete etc. În acest context stressul, dimpreună cu reacția la stress, va tinde de fiecare dată, În baza legii entropiei, să restabilească echilibrul organismului În toate componentele sale, cu alte cuvinte În a realiza acea homeostazie de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
intensitate cu impactul agentului stressor, este limitată În timp și se epuizează rapid. 2. stadiul de rezistență, corespunde reacției prelungite la acțiunea agentului stressor, implică, de asemenea, componenta hormonală și metabolică, În care organismul se mobilizează pentru a contracara efectele agresiunii mai ales atunci când acțiunea acestuia se prelungește În timp. Pe lângă acțiunea de contracarare a efectului produs de agentul stressor organismul Încearcă intrarea În normalitatea existenței sale. 3. stadiul de epuizare, corespunde etapei În care rezervele hormonale și metabolice ale organismului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
reacție a organismului a fost depășită, realizând situația critică În care moartea devine iminentă. Deși la modul general reacția de adaptare este aceeași la orice formă de stress, există variații individuale care țin de capacitatea organismului de a răspunde la agresiune, viteza de reacție, starea de sănătate a organismului, aspecte ce țin În principal de structura genetică și În consecință de profilul psihosomatic al individului. Ultimele pot avea o importanță covârșitoare În modul de reacție la stress și se regăsesc În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
două tipuri (cognitivă și afectivă). Funcție de reacția comportamentală la stress se descriu două tipuri mari de răspunsuri: tipul A - caracteristic sangvinilor și colericilor la care răspunsul este rapid, zgomotos, neașteptat, imprevizibil, constând În iritabilitate, toleranță extrem de redusă la frustrare, ostilitate, agresiune, pentru că și În condiții normale acești indivizi sunt nerăbdători, agitați, ambițioși, au un dezvoltat spirit al competiției, sunt În alertă continuă, În criză de timp și chiar agresivi. Acest tip de comportament este extrem de sensibil la stress, de unde și vulnerabilitatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
homeostazie a mediului intern care ar avea menirea să protejeze organismul de acțiunea factorilor perturbatori. În 1872 Charles Darwin consideră frica ca stare emotivă caracteristică deopotrivă animalului și omului, ce ține de domeniul instinctual ca reacție emoțională rapidă la o agresiune externă, urmată de un act emoțional la fel de rapid tradus prin fugă, atunci când este posibil, sau luptă disperată pentru menținerea integrității organismului atunci când fuga nu este posibilă. Există și o consacrare folclorică a acestui tip de act emoțional surprinsă În expresia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca fundament al procesului de apărare a organismului. În 1934 Paul Mary Reilly descrie, pentru prima dată, reacția de adaptare postagresivă pe care o definește ca pe un sindrom de iritare, sau ca pe o reacție a organismului la o agresiune exterioară. Corolarul acestor preocupări, cu extensie atât de largă În rândul cercetătorilor, avea să-l constituie teoria lui Hans Selye cunoscută sub numele de sindromul general de adaptare, definit ca o reacție stereotipă (mereu aceeași) din partea organismului uman la orice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
exterioară. Corolarul acestor preocupări, cu extensie atât de largă În rândul cercetătorilor, avea să-l constituie teoria lui Hans Selye cunoscută sub numele de sindromul general de adaptare, definit ca o reacție stereotipă (mereu aceeași) din partea organismului uman la orice agresiune ambientală, fizică, chimică, biologică sau psihică. Din acest punct de vedere stressul ar putea fi definit ca orice situație care solicită mecanismul de adaptare a organismului, indiferent sub ce formă. Fără Îndoială că răspunsul la stress, adică comportamentul individului În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sa etică, este educația, mai ales prin componenta sa instructivă, pentru că, nu-i așa? „instrucția educă iar educația moralizează”. Legat de aceasta reamintim faptul că o educație sănătoasă nu poate fi concepută În afara familiei, școlii și bisericii (vezi Violența Între agresiune și abuz sau voința inhibitorie ca remediu prin educație). Rămâne mediul social care, Începând cu Jean Jaques Rouseau, a fost considerat ca sursă a răului și corupător al frumosului edenic. Aici Însă, vorbind desigur la modul utopic, frumosul s-ar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
metabolismului devine predominantă, capacitatea de regenerare a celulelor și de reînoire a structurilor anatomice se reduce treptat. De aici scăderea rezistenței organismului și a capacității sale de reglare și adaptare la mediu. Consecința va fi desigur o vulnerabilitate marcată la agresiunea externă și o lentoare biopsihosocială din ce În ce mai evidentă, pe măsură ce anii se adună. Încercând o definiție a bătrâneții Rădulescu (Sociologia sănătății și a bolii) o consideră ca pe o perioadă de profundă degradare și involuție a principalelor funcții ale organismului uman printre
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de endonucleaze care acționând asupra cromatinei va conduce la fragmentarea ADNului cromatinian, moment in care Începe moartea celulară. În afara homeostaziei celulare În care apoptoza este implicată (opunându-se proliferării) apoptoza este percepută și ca un mecanism de apărare Împotriva unei agresiuni externe. Cel mai elocvent exemplu este celula inflamatorie care se sacrifică odată cu agresorul. De asemenea, celula contaminată bacterian sau viral care primește semnalul sinucigaș, prin sacrificiu se opune extensiei agresiunii realizând așa zisul fenomen al morții pentru supravețuire. Limfocitul pare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
este percepută și ca un mecanism de apărare Împotriva unei agresiuni externe. Cel mai elocvent exemplu este celula inflamatorie care se sacrifică odată cu agresorul. De asemenea, celula contaminată bacterian sau viral care primește semnalul sinucigaș, prin sacrificiu se opune extensiei agresiunii realizând așa zisul fenomen al morții pentru supravețuire. Limfocitul pare să fie celula centrală capabilă să emită semnale biochimice care vor fi receptate de celula ce conține markeri specifici. Modalitatea de percepție a ordinului de sinucidere va fi, În consecință
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
clădire „Kursalon” din centrul Vienei, unde celebrul și nemuritorul Johann Strauss Își susținea În mod obișnuit concertele, spectacol oferit de organizatori și Încheiat cu un fastuos dineu de gală În același maiestuos decor. Publicat În Medica Academica, 2011. Violența Între agresiune și abuz (voința inhibitorie ca remediu prin educație) „Iubirea este o capodoperă de finalitate divină, iar conflictele, o sfidare a legii divine”. Nicolae C. Paulescu Violența a fost și rămâne În lumea noastră o realitate pe care o percepem zi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acestui act. De aici și delimitarea „groso modo” conform căreia violența ar putea fi definită ca o „formă de manifestare relațională Între două sau mai multe persoane care conduc invariabil la vătămare fizică, psihică și emoțională”. Presupune În fapt o agresiune produsă printr-o acțiune violentă cu urmări directe sau indirecte. Dincolo de violența izolată cotidiană am putea spune există o violență generalizată al cărui corolar este starea de război pe care Grigore T. Popa o definea ca fiind „violența organizată și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai degrabă ca abuz și tratate ca atare. Că abuzul poate conduce la violență cu consecințele ei? Este adevărat, dar asta nu Înseamnă că este violență. Cel mult poate constitui anticamera violenței, mai ales atunci când este urmată de escaladarea spre agresiune fizică cu vătămare corporală, singura care poate fi probată anatomopatologic. În acest context se vorbește astăzi despre forme diferite de violență, fiecare cu specificul și cu impactul ei, unele dintre ele forțate după părerea mea (ca cele din observația de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Ce-ar fi să mai adăugăm la această listă și violența naturii? și atunci vinovatul nu ar fi altul decât Dumnezeu sau după caz Alah, Budha sau oricine doriți dumneavoastră, ceea ce desigur este o exagerare evidentă. În abordarea abuzului și agresiunii, cu corolarul lor violența, de cele mai multe ori se comite greșala că nu se iau În considerare cauzele și substratul acestor manifestări, totul limitându-se la efectele pe care le produc. Acest mod de abordare În ultimă instanță nu Înseamnă decât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]