11,041 matches
-
aplicare, Legea nr.293/28.06.2004 completată prin O.G. nr.47/28.06.2006. Activități de asistență psihologică: > program de consiliere : * la cererea persoanelor private de libertate * în situații de criză (refuz de hrană, izolare, * idei suicidare, conduite agresive) * în vederea cunoașterii subiecților * consiliere preși post testare HIV/SIDA > evaluări psihologice * în perioada de carantină toți noii depuși în * penitenciar; * pentru întocmirea documentelor oficiale * (caracterizări, planuri de evaluare); Programe de asistență psihologică: > asistență psihologică a persoanelor private de libertate aflate
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
păruse cam murdar, acum, însă, părea soios de-a binelea. Umplea cămăruța cu prezența lui de urs și cu mirosul lui. Se uită mohorât la George. Acesta din urmă nu căuta să-și ascundă emoția. Dimpotrivă, încerca o vagă plăcere agresivă în a se lăsa pradă ei. Se rezemă de perete și își duse o mână la gât. Apoi își trecu mâna peste ochi și spuse cu o voce tremurătoare: — Ei bine, bună ziua. — Bună ziua, ce mai faci? Avea o voce curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Nu, mai bine mă duc la Diane. Vai de ea dacă nu-i acasă!“ Zet trecu pe lângă o tufă de călini și se pomeni fată-n față cu o vulpe. Cățelul îl lătrase pe George fără să aibă vreo intenție agresivă. Îl urmărise tot drumul de la garaj, adulmecându-i manșetele pantalonilor. George mirosea întotdeauna altfel decât ceilalți oameni, dar astăzi Zet îi detecta un miros nou, mai puternic și cam grețos. Era un miros de animal, totuși lui Zet nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a vibrațiilor l-ar putea deștepta pe cel adormit. Intră în baie și contemplă mica scenă exotică, familiară, întrucât în trecut, în vremurile lui mai bune, își oferise și el plăcerea apelor în intimitate. Robinetele își revărsau cu o violență agresivă jeturile groase, iar apa din fundul căzii, menținută la un nivel constant, era acoperită de mici vârtejuri de abur pufos. Plăcile de ceramică străluceau și în încăpere plutea o ceață caldă, care se lăsase ca un văl subțire peste ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
absolut toți ceilalți, nu numai eu. Deci n-ar trebui să acord atâta importanță cuvintelor arțăgoase și ostile pe care mi le spune când vin la el și îl întrerup. Fără îndoială, am fost foarte lipsit de tact și foarte agresiv. Or se știe cât de mult ține John Robert la demnitatea lui. Nu-i de mirare că m-a tratat cu asprime. De fapt, ăsta-i un semn că mă apreciază și că-i pasă de felul în care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în ce fel ar putea Rozanov să-i facă vreun rău dar, oricum, prefera să nu riște. Niciodată până atunci nu fusese obiectivul urii cuiva, și se simțea cutremurat. Nu se îndoia că John Robert nutrea față de el o rea-voință agresivă. Așadar, întreaga zi de miercuri și cea mai mare parte din ziua de joi nu ieși din casă, iar când se întuneca, trăgea cu grijă draperiile grele, căptușite, și nu aprindea decât o singură lampă, ferită, în spatele casei. Miercuri noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Hattie o fecioară nevinovată, asaltată de niște cheflii? Oare Diane îl adusese pe George la Hattie? Nu cumva Hattie însăși îl invitase pe George? Să-l fi cunoscut de câtăva vreme pe George? Poate că ăsta era motivul răcelii ei agresive față de Tom. Simțindu-și mintea dospind sub acțiunea unor asemenea fermenți, Tom încercă zadarnic să adoarmă în noaptea de miercuri. Joi dimineața telefonă la Papuc. Cineva, Tom avu impresia că Pearl, răspunse: „Da?“ și după ce el răspunse: „Aici e Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
localitate, am trecut pe lângă o crescătorie de gâște, unde am văzut o imensitate de păsări, toate albe, stând liniștite afară pe niște platouri imense, după care, urcând printre copaci spre sătuc, am avut de suportat o mulțime de muște sâcâitoare, agresive chiar într-o porțiune de pădurice umedă, cu multe buruieni și bălării. Vineri, 24 august: Montesquiou-Maubourguet: 41 km Aseară am mai stat la discuții cu gazda, d.na Ana Deveulin, abia întoarsă de la sărbătoarea surorii ei. O femeie dezinvoltă și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
anumite maniere. Orice manieră de a răspunde a consilierului PR trebuie să conțină neapărat: bună dispoziție, deschidere, calm și siguranță. Nu se admit, în nici un caz, din partea conducerii sistemului sau a consilierului PR o atitudine ostilă sau de nervozitate, sau agresivă, față de un anumit om de presă. Purtîndu-ne într-un asemenea mod ne vom atrage și antipatia celor care ne simpatizează. Atitudinea conducerii sistemului și a consilierului PR trebuie să fie una caldă, pozitivă, față de orice om de presă, indiferent de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
putea urmări cu privirea pe unul sau pe altul din sală. Atmosfera care trebuie creată într-o conferință de presă trebuie să fie una de dominanță a membrilor din conducerea sistemului asupra oamenilor de presă prezenți, dar nu o dominanță agresivă, ci una normală izvorîtă din firescul situației. Este bine să se creeze o asemenea atmosferă, pentru că aceasta are rolul de a diminua incisivitatea oamenilor de presă, impunîndu-le inconștient acestora un anumit respect față de interlocutori. O sală de conferințe trebuie să
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
enumerate anterior și mai mult, e un sistem cu resurse, e un sistem care produce. Din punct de vedere al percepției individului, avem două mari categorii de putere: puterea care respinge și puterea care atrage. Puterea care respinge este cea agresivă, cea intangibilă, cea care domină, pe cînd puterea care trage este cea blîn-dă, cea care recompensează, cea care ocrotește. Sigur, prin putere se obține un anumit control, dar sistemele mari trebuie astfel să-și construiască imaginea de putere încît ele
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
personalitățile olimpice, precum Ivan Pațaichin nasc o melodie a tribunelor). Istoria sportului se apropie de fenomenul social, dramele agresivității (1972, la München, - 1985, la Heysel) sunt exemple spectaculoase ale dispozițiilor sociopolitice necesare, întrucât mirajul sportului influențează tineretul dispus pentru acțiuni agresive. Se transferă legea conflictului sportiv între indivizi spre conflictul sportiv între națiunile planetei, adică mișcarea individuală sportivă, devenită lege socială sportivă, se repetă. O marcă socială specifică relației sport, religie, putere depinde de timpul sportiv: -fie timpul de interval biologic
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
unor măsuri eficiente pentru prevenirea și stoparea huliganismului. Fără îndoială, volens nolens se trăiește într-o lume complicată generatoare de agresiuni și violență ce ne creează stări de insecuritate, teamă, angoasă, sportivii devin vulnerabili și victime ori autori ai actelor agresive și violente. Ce se cere? -autocunoaștere și cunoașterea celor din jur, -autoevaluare a potențialului agresiv și evaluare a potențialului agresiv al celor din jur, -evitarea situațiile conflictuale, a mediilor generatoare de agresivitate și violență, -dezvoltarea capacității de rezistență la stres
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
o lume complicată generatoare de agresiuni și violență ce ne creează stări de insecuritate, teamă, angoasă, sportivii devin vulnerabili și victime ori autori ai actelor agresive și violente. Ce se cere? -autocunoaștere și cunoașterea celor din jur, -autoevaluare a potențialului agresiv și evaluare a potențialului agresiv al celor din jur, -evitarea situațiile conflictuale, a mediilor generatoare de agresivitate și violență, -dezvoltarea capacității de rezistență la stres, -combaterea actelor de agresiune și violență, -rezolvarea conflictelor în mediile apropiate (familie, școală, loc de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
agresiuni și violență ce ne creează stări de insecuritate, teamă, angoasă, sportivii devin vulnerabili și victime ori autori ai actelor agresive și violente. Ce se cere? -autocunoaștere și cunoașterea celor din jur, -autoevaluare a potențialului agresiv și evaluare a potențialului agresiv al celor din jur, -evitarea situațiile conflictuale, a mediilor generatoare de agresivitate și violență, -dezvoltarea capacității de rezistență la stres, -combaterea actelor de agresiune și violență, -rezolvarea conflictelor în mediile apropiate (familie, școală, loc de muncă). -consolidarea grilelor de analiză
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
situațiile conflictuale, a mediilor generatoare de agresivitate și violență, -dezvoltarea capacității de rezistență la stres, -combaterea actelor de agresiune și violență, -rezolvarea conflictelor în mediile apropiate (familie, școală, loc de muncă). -consolidarea grilelor de analiză critică a situațiilor, -evitarea imaginilor agresive și violente transmise prin mass-media, internet, -preocupări generatoare de satisfacții - profesionale, hobbyuri - lectură, vizionări de spectacole, colecționări, excursii, sport etc. -rezolvarea conflictelor interioare, -toleranță cu victimele violenței. CONSTANTELE SOCIALE ALE SPORTULUI Cuvinte cheie: 1. coduri sportive de recunoaștere și identificare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
al XVIII-lea ca etapă de referință a deschiderii totale a muzeului către public, un act angajator al democratizării culturale. Din nefericire, unele instituții autointitulate "muzeu" riscă să se identifice doar la nivelul activităților economico-finaciare derivate și a divertismentului, promovînd agresiv prin intermediul campaniilor publicitare un slogan fără acoperire: "participare culturală". Prima parte a secolului XX se confrunta cu fenomenul cedării de către artiștii contemporani a unor impresionante colecții în favoarea muzeelor, în scopul expunerii temporare sau permanente, fenomen caracterizat de Vander Gucht (1998
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în tendința manifestată de muzeografia europeană și care prevăd o activitate de revitalizare a satelor din toate zonele etnografice, prin conservarea și restaurarea in situ a obiectivelor. În fața valului de schimbări economice și sociale, a remodelării urbanistice de cele mai multe ori agresive a zonelor rurale, cu consecințe ireversibile, apariția noilor zone comerciale și dezvoltarea celor industriale, devine necesară nu numai prezența muzeului în aer liber, ci extinderea acestuia ca păstrător al monumentelor de arhitectură, al tuturor aspectelor specifice civilizației populare. Mai mult
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
era un elev conștiincios, sociabil și respectuos. Privirea lui blândă a început să se schimbe, însă, câte puțin în fiecare zi. Chipul lui avea o altă mască în fiecare zi. Sub acea mască se ascundea dependența...Andrei devenise alcoolic. Devenise agresiv, vorbea urât cu colegii de clasă și uneori îi lovea pentru că refuzau să-i dea banii de buzunar. Încetul cu încetul părinții au observat că le lipsesc bani și chiar obiecte de valoare. În timp ce colegii de clasă consumau în pauză
Alege înțelept, alege sănătatea!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Șuhan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1913]
-
nu în calcul în planurile sale. Nu ține cont că și ceilalți, la rândul lor, au propriile lor nevoi. Fiind centrat doar asupra sa, simte că orice atingere a propriilor interese îi provoacă emoții intense pe care apoi le exteriorizează agresiv. Din această cauză are și o tendință de autograndoare. Se definește ca fiind un om „foarte sensibil”, „foarte special”. Trăiește cu intensitate sentimente de gelozie, invidie și rivalitate. Cu alte cuvinte, își neagă propria capacitate de a fi el însăși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai bine față de acesta. De obicei, este rezistent la atitudinile și comportamentele celorlalți. Se încăpățânează și, uneori, poate fi „imatur” în comportamentul său. În realitate, trăiește o stare de frică, mai ales atunci când are de a face cu autoritatea. Comportamentul agresiv, în diferitele sale forme, este o modalitate de apărare la care apelează cu convingere. Obișnuiește să „tărăgăneze” lucrurile pe care le are de îndeplinit, preferă un comportament mâhnit, se lamentează că nu este înțeles și opune rezistență față de indicațiile celorlalți
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
b) să fie discret, dar să dea dovadă și de fermitate, mai ales în a-l ajuta să facă distincția dintre dubiile intelectuale și dubiile credinței; c) să nu îl umilească pe tânărul din fața sa prin a recurge la atenționări agresive, ci să folosească motive convingătoare care să ajute și să susțină schimbarea; d) să ofere cu luciditate și fermitate sfaturi potrivite cu situația specifică a tânărului penitent, precum și sprijin și sentiment de siguranță, în special celor care arată instabilitate. Un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
același timp în corelație negativă cu agresiunea și abuzul (Miller et al., 1988 cit. în Omdahl și O'Donnell,1999). Cadrele medicale capabile de răspunsuri empatice vor fi deci mai dispuse a prezenta o atitudine altruistă, prosocială, fără a fi agresivi. Există însă și o parte întunecată a implicării empatice pe măsură ce specialistul pătrunde cu înțelegere și implicare în universul interior al unei persoane tulburate sau traumatizate. Unele dintre experiențele și emoțiile pacientului pot fi distorsionate pe măsură ce sunt asimilate de către interlocutor și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în care copii, tineri sau femei însărcinate au suportat patologii serioase sau au decedat în suferință. Interacțiunea cu pacienții nu afecteză doar prin cazuistica gravă, ci și prin atitudinea oamenilor și a rudelor acestora. 49% dintre cadre vorbesc despre pacienți agresivi, revendicativi, care aduc acuzații. Ele susțin că noile campanii media denigrează seriviciile medicale și pe cei care le prestează, încurajând o atitudine ostilă din partea pacienților și a aparținătorilor. În legătură cu această realitate se află o altă sursă de stres menționată: așteptările
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
crize sufletești. O insatisfacție din acumulări existențiale, regăsită la creatori din toate timpurile, se manifestă și în versurile artistului contemporan, pentru care totul este fără de folos, / o încercare zadarnică de înțelegere /a neînțelegerii. Gânduri, reflecții, revelații, sentimente trezite de cotidianul - agresiv adesea - abordat familiar, ironic, sunt scânteia care declanșează demersul liric al lui N. Herișanu, și care compun o hartă a preocupărilor sale interioare, presupuse fragmente decupate dintr-un lung monolog meditație asupra secvențelor alcătuind, ca un puzzle, realitatea, și, pe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]