78,666 matches
-
oi,Vasî? Cu Vasîli al lui Mitriță, oi, Rari ... Pe la 1970 Vasile Tonu a trecut la cele veșnice și cu o minte lucidă până în ultima clipă. Petrache Cioabă Bărbat de un metru șaptezeci, ce purta o cămașă lungă de culoare albă, ițari deasemenea albi și un brâu peste cămașă cu care era încins, încălțat cu opinci, purta pălărie și plete albe ce îi atingeau umerii. Casa lui era cu fața spre apus, acoperită cu paie. În dreapta casei se aflau două bordeie
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Vasîli al lui Mitriță, oi, Rari ... Pe la 1970 Vasile Tonu a trecut la cele veșnice și cu o minte lucidă până în ultima clipă. Petrache Cioabă Bărbat de un metru șaptezeci, ce purta o cămașă lungă de culoare albă, ițari deasemenea albi și un brâu peste cămașă cu care era încins, încălțat cu opinci, purta pălărie și plete albe ce îi atingeau umerii. Casa lui era cu fața spre apus, acoperită cu paie. În dreapta casei se aflau două bordeie mici cu câte
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o minte lucidă până în ultima clipă. Petrache Cioabă Bărbat de un metru șaptezeci, ce purta o cămașă lungă de culoare albă, ițari deasemenea albi și un brâu peste cămașă cu care era încins, încălțat cu opinci, purta pălărie și plete albe ce îi atingeau umerii. Casa lui era cu fața spre apus, acoperită cu paie. În dreapta casei se aflau două bordeie mici cu câte o fereastră fiecare bordei și cu ușa direct de afară. În aceste două bordeie, trăiau două surori
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
niciodată. Dar Niță nu s-a dus la babă să-i ceară iertare, ba, când a murit baba, el i-a vopsit sicriul, i l-a căptușit cu pânză, i-a dat pânză și pentru a o acoperi, baițul, pânza albă și toate le avea de la Niță. Acesta a dus și de sicriu la groapă. Zavastia Ea era din se trăgea din neamul lui Silion. Era o femeie scurtă de statură cu fața negricioasă, isteață și ageră la minte. Era harnică
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
au trecut și cum toți oamenii îmbătrânesc, a îmbătrânit și ea. Între timp, în satul ce astăzi dăinuie pe cele două coline, uitat de lume, și-a făcut apariția ca din senin o babă voinică, înaltă, cu fața senină și albă, nici prea grasă, nici prea slabă și bătea pe la porțile oamenilor pentru a-și găsi găzduire. Spunea că nu are pe nimeni și că nu are unde să stea. Cât e satul de mare nu a găsit marțianca găzduire, cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
bulbucați, de-ți lăsa impresia că-i ies din cap și niște urechi mari ca de elefant, cu buza de jos mare, da´ mare, nu glumă. Mâinile lui erau grase, de parcă ar fi fost umflate. Casa lui era cu tablă albă, cu fața la apus, casă mare cu un corp ieșit în exterior, care era cerdacul casei, de mărimea unei camere. Era un om rău. Multă lume a plâns din cauza lui și mulți l-au blestemat, dar a venit timpul când a trebuit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Petrache a fost nevoit să muncească de mic. Anii s-au scurs și Petrache a ajuns și el mare și a pus ochii pe o fetișcană frumoasă, cu părul lung și blond, fin ca mătasea, ochii albaștri ca seninul, fața albă, trupul elegant, harnică și gospodină. I-a tot dat el târcoale, dar fata avea și ea părinți, că doar nu era a nimănui. Cât despre Petrache, el era de statură mijlocie, fața de culoare șatenă spre brunet, ochii negri ca
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
tot dat el târcoale, dar fata avea și ea părinți, că doar nu era a nimănui. Cât despre Petrache, el era de statură mijlocie, fața de culoare șatenă spre brunet, ochii negri ca ca la un șarpe, păr negru, dinții albi ca laptele, la trup era nici prea gras, nici prea slab, era cum îi stă unui flăcău mai bine. Și fata și flăcăul erau de aceeași vârstă. S-a hotărât Petrache să meargă cu oameni, să ceară fata gospodarului. Zis
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
coacerea spicelor de grâu. Bărbații și femeile se pregăteau pentru secerișul grâului. Toată suflarea satului, cu mic cu mare, se muta pe câmp cât era ziulica de mare. De la un capăt la altul al ogorului se puteau vedea niște mogâldețe albe prăfuite pe un fond galben, auriu, uneori mișcându-se, alteori părând statice, toate în funcție de distanța de la care erau văzute. Când te apropiai de acele ființe umane încovoiate de șale, observai cum tăiau spicele de grâu cu securea și le făceau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
avea și motorul o roată pe care era atașată aceeași curea cu care motorul purta batoza. Din când în când, mecanicul arunca câte un pumn de țărână pe cele două roți, mult timp m-am întrebat de ce murdărea acele roți albe din metal lustruit și acea minunăție de curea, că nu văzusem o curea așa de groasă, așa de lată și așa de lungă până atunci, dar după ce batozele au fost trecute în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
menținerea populării acestei părți a Podișului Central Moldovenesc s-a desfășurat mai greu. La aceasta au contribuit, în primul rând, tătarii și armatele turcești. Se știe, de pildă,că încă de la 1484 armatele turcești au ocupat Cetatea Chilia și Cetatea Albă (Akerman), iar la 1544, odată cu ocuparea Brăilei și cu transformarea acesteia în raia, pericolul otoman pentru Moldova a devenit cu atât mai grav, cu cât și tătarii, stabiliți ulterior în Bugeac, au devenit aliații turcilor. Pierderea de către moldoveni și ruși
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Andreea, dar uite ce băiat drăguț este În mașina roșie, și se tot uită la noi. La care noi...câte persoane sunt acum la ferestrele vagoanelor... Dacă eu Îți spun că se uită la noi...chicotește Andreea. Cel În tricou alb? Da arată bine...spusese mama, mai mult ca să-i facă plăcere fiicei sale. Da, cel cu tricou alb și cu un tată, cam grizonat, nu crezi? Noi avem avantajul vopsitului, draga mea, altfel cred că eu sunt mai grizonată decât
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
noi...câte persoane sunt acum la ferestrele vagoanelor... Dacă eu Îți spun că se uită la noi...chicotește Andreea. Cel În tricou alb? Da arată bine...spusese mama, mai mult ca să-i facă plăcere fiicei sale. Da, cel cu tricou alb și cu un tată, cam grizonat, nu crezi? Noi avem avantajul vopsitului, draga mea, altfel cred că eu sunt mai grizonată decât el. Da, dar tot frumoasă ești și grizonată, dar dacă mă uit mai bine, să te vopsești În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mea, altfel cred că eu sunt mai grizonată decât el. Da, dar tot frumoasă ești și grizonată, dar dacă mă uit mai bine, să te vopsești În continuare că-ți stă foarte bine. Uite-mi face semn cu mâna, tricoul alb.... râd amândouă. Eu ce să fac? Întrebase Andreea . Aproximativ...la fel spusese mama, râzând de data aceasta de Încurcătura fiicei sale. Vrei să fii admirată, descurcă-te. Vezi că ți-a strigat ceva. Ce-ai spus? nu Înțeleg e zgomot
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mă Întreb de multe ori ce m-aș fi făcut eu fără tine, adăugase mama cu o undă de nostalgie În voce. Știi la ce mă gândesc acum? Ar fi Într-adevăr minunat să locuim În același hotel cu...tricoul alb și cu tatăl lui cel grizonat...râsese Andreea. Ce prostii Îți mai trec prin minte, fată dragă, ce-ai vrea tu, pentru tine, nu este rău, dar pentru mine chiar nu Înseamnă nimic. Am plecat În concediu cu fiica mea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
cu mine, zisese mama amuzată de fanteziile fiicei sale. N-am putea lua un taxi? Cu atâtea bagaje... Întrebase Andreea. Hai să ne mulțumim cu troleul sau cu un autobuz mai rapid. Cu diferența de bani Îți cumpăr un tricou...alb, dacă găsesc, adăugase mama zâmbind insinuant. Iar mâine la 4,oo dimineață gândea Andreea, În semiîntuneric vor fi ...două tricouri albe așteptând...răsăritul. Ha, ha, chiar devine interesantă vacanța asta. Recunoștea În sinea ei că depusese ceva efort ca să nu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
să ne mulțumim cu troleul sau cu un autobuz mai rapid. Cu diferența de bani Îți cumpăr un tricou...alb, dacă găsesc, adăugase mama zâmbind insinuant. Iar mâine la 4,oo dimineață gândea Andreea, În semiîntuneric vor fi ...două tricouri albe așteptând...răsăritul. Ha, ha, chiar devine interesantă vacanța asta. Recunoștea În sinea ei că depusese ceva efort ca să nu fie monotonă. Andreea, privea curioasă unde putea să fie stația de autobuz căutată de mama sa. Ce ne facem dacă ni
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
fiica dornică să vadă cât mai repede figuri noi, cu cine vor sta la masă, ce noi cunoștințe vor face. În holul de la parter, nu mică le fusese mirarea când la numai câțiva metrii În fața lor, zăriseră baiatul cu tricou alb, de la barieră, Însoțit de tatăl său. Uite, uite...tricoul alb! el este, n-am nici cea mai mică Îndoială...vezi? Spusese Andreea, gata să izbucnească În râs. Te rog, Andrea! Stai calmă...să vedem mai Întâi dacă te recunoaște el
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
cine vor sta la masă, ce noi cunoștințe vor face. În holul de la parter, nu mică le fusese mirarea când la numai câțiva metrii În fața lor, zăriseră baiatul cu tricou alb, de la barieră, Însoțit de tatăl său. Uite, uite...tricoul alb! el este, n-am nici cea mai mică Îndoială...vezi? Spusese Andreea, gata să izbucnească În râs. Te rog, Andrea! Stai calmă...să vedem mai Întâi dacă te recunoaște el și ce are de zis. Hai să nu ne dăm
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
iar tu...parcă te ascunzi. Draga mea, este important să știi cui vrei să-i atragi atenția asupra ta. Dacă vrei să atragi toate privirile...te dai În spectacol, este urât. Știi bine că nu asta vreau...doar pe tricoul alb... vreau să-l văd cum arată de aproape, zise Andreea zâmbind semnificativ către mama. O tânără cu uniforma alb-negru, le ceruse cartelele de masă și le arătase unde urma să stea toata perioada concediului lor. Ce bine că este la
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
nu sunt pretențioasă, dar dacă au prăjit ceapa...mie chiar mi-a căzut greu. Să ceri și pentru mine la fel, nici mie nu mi-a plăcut, prefer de regim. Cu toate eforturile Andreei de a se Întâlni cu “tricoul alb”, acest lucru nu se Întâmplase, din simplul motiv, că odată ieșiți de la masă, fiul și tatăl au urcat În mașină și au plecat spre Constanța, unde tatăl avea un amic căruia ia promis că-l va vizita În concediu. Deși
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
În cap pe plajă. O Întrebase iarăși pe mama sa; Chiar vrei să mergem dimineață pe plajă? Sigur, ai promis...trebuie să te ții de cuvânt. Poate sunt pe undeva prin oraș... adăugase mama intuind Îngrijorarea fiicei sale cu privire la...tricoul alb. Vom merge așa cum am stabilit, vei Învăța să-ți păstrezi cuvântul dat, dar și să-ți temperezi anumite ieșiri cam necontrolate. Este adevărat că sunt multe tinere...mai multe fete decât băieți...dar ce să-i faci, anomalia vieții...te-
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
pe cealaltă parte și nu se Îndura să se scoale. Nu mai mergem...mi-e somn... Și mie ...dar de mers...vom merge, hai sus că nu avem timp, spusese mama În timp ce Începuse deja să se Îmbrace cu un trening alb cu dugi albastre și pantofi ușori de vară fără tocuri, numai buni de mers pe nisipul de pe plajă. Cu greu se hotărâse și Andreea să facă același lucru. Îmbrăcase la repezeală treningul roșu și și pusese o băsmăluță tot roșie
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
abia răsuflând arătă mamei cu mâna Întinsă; Uite! Uite! Mașina aceea roșie ... vezi? este aici... Nu poți fi sigură că este el, mergem mai departe sugerase mama, Încetinind alergarea. Totuși portiera se deschisese și din mașină ieșise băiatul cu tricoul alb de la barieră. Încerca să-i atragă atenția fetei că el Își ținuse promisiunea. Hei ! Scufița Roșie ! Unde alergi așa? Silviu Bărbulescu se apropiase de Andreea și de mama acesteia, salutând stângaci și spunând: Silviu mă cheamă. Ce repede ai fugit
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Întrebase Andreea. Aici dar...am fost În prima serie. Noi mergem acum, ne vedem pe plajă? Sigur...vă așteptăm, mai spusese Silviu zâmbind. Se depărtase câțiva pași dar, se Întorsese și le mai privise odată. Cum ți se pare tricoul alb? o Întrebase Andreea pe Teia. Ca aspect este bine, nu? Desigur dar, tu știi că nu numai aspectul contează. Te Îndemn la puțină prudență, ca apoi să nu ai de suferit. Dacă ceva nu-mi place la el, am să
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]