9,188 matches
-
-l mai înșel?... Nu voi! Așa, frumoasă... îi voi cădea la picioare Și pentru-nșelăciune eu voi ruga iertare! De va ierta, atuncea te iert și eu... De nu... [CAVALERUL] Tu vei cuprinde locul ce ție se căzu, M-ei alunga * pe mine, învinsul *... și, regină, Vei cunun-a ta frunte cu aur și lumină?... [REGINA] Ah! cât de mic ți-e gândul și inima... Nimic, Căci din a ta cădere nu pot să te ridic - Nu, niciodată-ți spun eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mei s-or stinge, S-a stinge sufletu-n durere, S-a rumpe inima-n tăcere, Al morții zbor mă va atinge. COR DE BĂRBAȚI Nici o femeie pământească În codri vechi n-o să-l zărească; A zânei vraje, măiestrie, Le-alungă numele-ți, Marie! BACI BĂTRÎN (bas) Ei au știut pe-un copilandru Să-l împle cu durere, Să-ntunece curatu-i suflet Fără de mângâiere. Să bănuiasc-a lui iubire Pe ei cine-i-nvață Și inima lui s-o rănească Cu crud
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mei s-or stinge, S-a stinge sufletu-n durere, S-a rumpe inima-n tăcere, Suflarea morții m-a atinge. COR DE BĂRBAȚI Femeie-aieve n-o să cheme Și de măiestre n-aibă teamă, {EminescuOpVIII 396} Ademeniri și viclenie Le-alungă numele-ți, Marie! BACI BĂTRÎN (bas) Pe-un copilandru ei știură Să-l împle cu durere Și sufletu-i curat să-l împle Cu chin și cu durere. A se-ndoi de-a lui iubire Cine pe ei i-nvață
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ochii mei s-or stinge, S-a stinge sufletu-n durere, S-a rupe inima-n tăcere, Suflarea morții mă v-atinge. COR DE BĂRBAȚI Nici o femeie pământească În codri vechi n-o să-l zărească. Măiestre zâne, vrăji pustie, Le alungă numele-ți, Marie! BACI BĂTRÎN (bas) Știură ei pe-un copilandru Să-l împle cu durere, Să-ntunece curatu-i suflet Fără de mângâiere. Să bănuiască-a lui iubire Pe ei cine-i învață Și inima să i-o rănească Ce crud
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tărie - Nu prea râde de-o nătângă dar pioasă erezie - Cum că ținta cea mai mare, cel mai scump odor al sorții E să te posed pe tine, fie chiar cu prețul morții. LAIS De-ți știam eu nebunia... CHALKIDIAS Alungai de lângă tine Pe-ndrăznețul care cearcă a ta cale a aține. Bine-ai fi făcut PSAMIS El spune ce se cade singur chiar. CHALKIDIAS Nu cu tine stau de vorbă, ticălosule avar! LAIS Însă... CHALKIDIAS Nu voi tânguire și nici
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mine, Dar acum în răsfățare, în trufie și în bine Eu m-am tolănit. O dulce trândăvie moleșită Lîngezi a mea gândire pân-la starea fericită De tâmpire. Iar încolo, la solemnele ospețe Mă-mbătai din vase de-aur ca s-alung a mea tristețe; Mă culcai pe-un pat de fildeș ce-l trimise Orientul, {EminescuOpVIII 454} Beat de-amor și fericire am putut în tot momentul Să-ngenunchi cum îngenunche persianul la lumină, Înaintea frumuseții cărei Grecia se-nchină. Iar din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
încunjura atâta, ci vorbește-odată clar. CHALKIDIAS O voiești? Ei fie dară. Te urăsc. LAIS Pe mine? Însă Pentru ce? CHALKIDIAS Aveam dorința să revărs durerea strânsă Care inima-mi apasă, scânteind ca o furtună Când pe ceruri nouri negri se alungă și s-adună. Numai dorul libertății m-a gonit din țara mea Unde orice rădăcină mie o piedică-mi părea. Floarea soarelui e astfel, e legată de pământ, Pe când capul ei se-ndreaptă după soare, fără vânt. Existența ce-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
energia ce le rămăsese, bătură curând după aceea oastea împărătească trimisă împrotivă-le și se menținură cu atâta noroc în țările mai sus numite încît guvernul romeic (roman răsăritean), atacat puțin după aceasta de cruciații latini în capitala sa proprie și alungat în Asia, se văzu silit să contenească din luptă și să-i lase pe rebelii biruitori în buna lor voie și liberi, în ținuturile și țările {EminescuOpXIV 95} ce și le câștigaseră. Astfel, pe la capătul sutei a douăsprezecea și la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cardinal roman de arhiepiscop al Bulgariei care să fie sfințit de mâna papei chiar; dar el relevă totodată decursul rău al lucrului, de vreme ce cei doi episcopi romano-catolici, trimiși de acel papă împreună c-un subdiacon, au fost cu toate acestea alungați din țară și înlocuiți prin preoți greci. În amintirea vie a acestei ușurințe bulgaro-romîne și tocmai de aceasta predispus a fi cu pază și neîncrezută băgare de samă, Innocențiu III se zbătea contra împuternicirii cerute a unui cardinal pentru încheierea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rînduri-rînduri din Asia spre apus, spre a combate răscoala, și prin asta dădură răgaz grecilor din Niceea si Trapezunt de-a se dozvolta și întări. Numai la Arcadiopol izbutiră latinii, puțin după asta, să biruie pe răzvrătiți și să-i alunge din oraș. Astfel răscoala, mică în Didymotichos, dar [î]culminînd mare la Adrianopol, câștigase o însemnată întindere și-o grozavă seriozitate. La știrea ei și a ajutorului militar dat de regele român rebelilor din Didymotichos și Adrianopol, Balduin trimise o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puternica citadelă, în care se refugiaseră soția lui Bonifaciu cu o parte a garnizoanei. La știrea aceasta Bonifaciu hotărî să dea ajutor capitalei sale și alergă cu trupele într-acolo, dar pe drum află că orașul se mântuise însuși și alungase garnizoana română și apoi judecă aspru pe locuitorii ce aruncaseră ochi galiși sau erau aliați într-ascuns cu inamicul, osîndindu-i parte la moarte prin securea călăului, parte la exil, parte la confiscarea averilor. Nefericitul împărat Isaac Angelos III, carele încăpuse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ceruse ajutor în contra latinilor. Dar avu un rival periculos pentru tronul bizantin în noul despot din Epir, Theodor Comnen, care răpi la sine Thessalia, Dalmația, Macedonia, mare parte a Bulgariei și Traciei, și încorporă cu teritoriul său orașul Adrianopole, după ce alungase garnizoana pusă de Vatatzes. Acest despot îndrăzneț se cutezase până sub zidurile Constantinopolei și, fiindcă spre acest sfârșit se aliase cu bulgaro-romînii, spaima și irezoluțiunea domneau în înaltele cercuri guvernamentale ale latinilor, îngrămădiți din toate părțile. Rivalitatea dintre cei doi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împresurați și fugi mișelește din câmp, lăsând în urmă tot materialul de război și de asediu împreună cu caii, lucrul se schimbă așa încît ciobanii și porcarii români, cărora le lipsiseră și arme și cai, se prefăcură acuma în năvălitori și, alungând pe romeii puși pe fugă, recuceriră lesne orașul Serrae. Aprins de mânie, împăratul probozi rău pe cei doi strategi mișei și pe ostașii lor, poruncindu-le să năvălească din nou, dar și acest atac nu izbuti la nimic. {EminescuOpXIV 125
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceștia încheiaseră în contra lui o alianță cu sălbaticele oarde de cumani, carii în urmă pătrunseră prin inima Macedoniei cu sabie și cu foc. Cu atât mai favorabilă deveni situația pentru cumintele și activul regent Ioan Ducas Vatatzes, care izbuti să alunge pe romîno-bulgari din partea Traciei ocupate de ei, să cucerească Macedonia și Tessalia toată și să silească la supunere pe familia domnitoare din Epir. Soarta a voit ca să nu-și așeze cu succes coroana împărătească a Bizanțului pe frunte nici Vatatzes
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încercă în zădar să fugă din palat trebui să-și espieze pedeapsa, pentru siguranță, în aspra temniță de la Blacherna. Sfentislav fu cuprins de mare mânie pentru tratarea aspră a cumnatului său. Fie din cauza aceasta, fie din răzbunare pentru că regele sârbesc alungase pe soția sa legiuită, fiica lui Terteres și soră cu regele bulgar, luând în căsătorie pe fiica împăratului, fie din dispreț pentru slaba împărăție bizantină, destul că Sfentislav dete frâu ambiției și setei sale de răzbunare, trecu la anul 1305
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a sorții și de schimbăciosul noroc al războiului, pe cari acuma bizantinii le simțeau amar. Pentru a apăra Adrianopolul împreună cu ținutul acestui oraș, împăratul Mihail rândui o înrolare de trupe mai cu samă dintre soldații încercați în războaie cari fuseseră alungați de la hotarele Persiei, cari sosiră într-o stare foarte neîngrijită și săracă, pentru. a cărora înarmare, îmbrăcăminte și hrană n-au fost îndeajuns mijloacele bănești, îndealtmintrelea însemnate, pe cari le-a împrumutat din visterie. Deci, făcând un mare sacrificiu, el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
câțiva ani și luă în locu-i în căsătorie pe fiica craiului Wukașin. Când acest din urmă răpi domnitorului legitim Uroș V și viața și țara, Vlad hotărî să răzbune moartea fostului său ginere. Trecu Dunărea, ajută cumnatului său vitreg să alunge garnizoana ungurească din Vidin și să scuture supremația ungurească, o uneltire care-i succese pe deplin, iar cei cinci minoriți ce-i găsi acolo și cari, întemeiați pe protecția regelui Ludovic, făceau cu zel propagandă catolică, îi dete pe mâna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuceririle osmane din Europa. Cei doi frați și rivali ai lui, Isa și Mahomed, cuceriră pe sama lor posesiunile turcești din Asia și își aleseră rezidențe, unul Brussa, celălalt Amasia; apoi se oștiră necontenit unul asupra altuia, căutând a se alunga din domnie unul pre altul; Mohamed, cel mai tânăr dintre frații pretendenți, dar mai viteaz la război, mai dibaci și mai norocit, bătu de trei ori pe îndărătnicul Isa care, cu tot ajutorul ce-i dădea Suleiman, dispăru curând de pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
băgă de samă, în urma pustiitoarelor năvăliri ale mongolilor și tătarilor. Acești din urmă - e drept - că nu putură pătrunde cu foc și sabie până în Tracia, dar din Moldova, unde se așezase sub Tzakas, fiul lui Nogaî, au fost scoși și alungați de hanul mongolilor Toktai. Atacați de repețite ori, parte bătuți și îngrămădiți de regii Poloniei și ai Ungariei, cari prinsese la putere și curaj, tatarii se retraseră la urma urmelor la matca așezării lor, lângă Don și în Crîm. În
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
uzurpatori ierarhici cu ajutorul preponderanței ungurești și polone. Episcopii mincinoși, Iosif și Meletie, neavând nici unul din ei rânduire nici împuternicire, în bătaia de joc a tuturor legilor bisericești și tradițiilor canonice își arogară în mod arbitrar puterea bisericească din această țară, alungară pe mitropolitul legiuit din dieceza sa, prin fel de fel de apucături știură să se furișeze și să câștige aprobarea și supunerea clerului și poporului și încolo nici nu-i durea capul nici de patriarh, nici de sinodul lui, ba
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din cerul fantaziei la o realitate sensibilă, atuncea el rămâne pe treapta cea tristă a unui simplu mecanism care ajută într-adevăr ca să pui întregul în mișcare (utilitate), fără însă ca-n (el) mecanism însuși să locuiască sufletul cel formator. Alungat de puterea vremei din paradisul primei simțiri pline de inspirațiune și fără de-a-și fi înlocuit pierderea acestei lumi prin câștigarea unei a doua, a lumei conștiute, el balansează între puterea naturei și puterea spiritului. Numai forma vieței a rămas
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-aceea toate modurile individuale de-a concepe și de-a se esprima, cari ni se prezintă la actorii cei mari ca inspirațiuni și erupțiuni ai geniului său, se vor răstoarce în imitatori numai într-o simplă manieră, care ne alungă de pe terenul poetic. Trăsura de durere care face din o actriță mare o copie a Niobei, pentru că vine din sufletul cel mai adânc și se așază asupra feței mișcate ca un nour întunecos, într-o imitătoare [se preface] într-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui spirit superior sânt atât de hotărâtoare încît cel nechemat nu se poate ridica asupra cercului lui natural, nici poate să ia refugiu la o stăruire asupra unei închipuiri prejudecate sau prin o hărățire asupra dreptului, pentru că libertatea expresiunii îl alungă din șănțuirea îndărătniciei și câștigă învingere inteligenței. Ce fructe însă ar ieși din o asemenea tratare a opurilor clasice ale lui Shakespeare, Calderon, Lessing, Gothe, Schiller și alții! Dacă undeva numai mâna dirigentă a unui om la înălțimea cunoștințelor științifice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai de logică, pentru că tratează cunoștințele ca cunoștințe în genere, abstracție făcând de la cuprinsul lor: el zice numai că contrazicerea le nimicește și le ridică (aufheben). Dar putem întrebuința acest principiu și în mod pozitiv, adică nu numai pentru a alunga neadevăr sau eroare (întru cât acestea se întemeiază pe contradicție), ci totodată și pentru a cunoaște adevărul. Căci daca judecata e analitică, fie negativă fie afirmativă, atunci adevărul ei trebuie să se cunoască de-a pururea după principiul contradicțiunii. Căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
eliberăm de el tot cu atâta tărie și intensitate cu care am păcătuit. „Cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]