9,447 matches
-
DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?!, de Virgil Ursu, publicat în Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016. - Sunt eu, prea zilnicul muritor de rând, Cu apă arsă-n opinci de oțel, Cu spatele rupt și sânge pe el, Cu lacrimi amare dar soare în gând Cu inima franța și suflet zăcând, Și-s față curată crescută cu zel, Deschideți, vă rog! Un munte de gânduri, pășind, o-nfioară, Iar gândul e clipă ce zboară și ea... Așteaptă s-apară dar nu apărea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
carne și apa și foc blestemat, Îi dă să mănânce apoi să se-adape, ... Citește mai mult - Sunt eu, prea zilnicul muritor de rând,Cu apă arsă-n opinci de oțel, Cu spatele rupt și sânge pe el,Cu lacrimi amare dar soare în gândCu inima franța și suflet zăcând,Și-s față curată crescută cu zel,Deschideți, vă rog!Un munte de gânduri, pășind, o-nfioară, Iar gândul e clipă ce zboară și ea...Așteaptă s-apară dar nu apăreaUn om
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
porți năvalnic prin codri și-apoi iară Mă întorci în mine, mă pierzi, mă regasești... Și iar adormi cu mine-n nopți de PRIMĂVARĂ Și-n dimineți de TOAMNĂ plină mă trezești. Mai lasă-mă, iubito, ca pâinea-i prea amară, Mai vreau să fiu copil, tu să copilărești! Ah, să nu fii tristă, nu tu esti vinovată Că timpul, uite, zboară, zboară prea ușor, Prin ține năzuința-mi stă înaripata Și-aș vrea, pentru tine, să-ntorc timpul din zbor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
mă trezești!Mă porți năvalnic prin codri și-apoi iarăMă întorci în mine, mă pierzi, mă regasești...Și iar adormi cu mine-n nopți de PRIMĂVARĂȘi-n dimineți de TOAMNĂ plină mă trezești.Mai lasă-mă, iubito, ca pâinea-i prea amară,Mai vreau să fiu copil, tu să copilărești!Ah, să nu fii tristă, nu tu esti vinovatăCă timpul, uite, zboară, zboară prea ușor,Prin ține năzuința-mi stă înaripatăși-aș vrea, pentru tine, să-ntorc timpul din zbor!Te-oi regăsi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
nu-mi e bine, că pașii mei prin ierburi se ascund de gândul ce abia se mai abține să-și strige ploaia și că mă scufund în ape de-ntuneric ce persistă să-mi scrie valuri c-un condei de-amar. Când râd prăpăstii știi că nu există în mine-aprins de liniști niciun far, că lotcile-mi se leagănă întruna a rătăciri, cu închistări cu tot și că-ntr-un colț de cer îmi plânge luna. Câd râd abisuri știi că
ÎN HOHOT de AURA POPA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380513_a_381842]
-
în ochi noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe risipei date azi sub ochiul timpului clipind spre iarnă dor amurgurile de prea plin aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii azi să rămân în ramul toamnei aș vrea lupoaică albă până în clipă acea definitivă când lumina se întoarnă în “nous” când mă închid în lumină Referință Bibliografică: Lupoaică albă risipei date / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380528_a_381857]
-
durerea să rabd cum trupul îmi curge-n ea urmele ce le-am lăsat se destramă încet în uitare trec pași și nu ne aud înțepeniți undeva la o barieră sub aripa perenelor amintiri pășim înapoi se desface inima-n amare primăveri înșelătoare liniștite ape își poartă tumultu-n adâncuri coborâm pe un drum întunecat și totuși în suflet răsună fântâni nesecate dorințe totul încape aici înăuntru, lasă-mă să-mi scald tristețea în tristețea ta la capătul amurgului să răsărim într-
ŞI TOTUŞI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380535_a_381864]
-
trecut căutători disperați până să iubim dincolo de sânge ți-aud respirația cum se pliază peste ritmul inimii mele în depărtare și atunci, mă golesc de mine să fiu în întregime imaginea ta tu râzi mă săruți ai gust de cafea amară băută în dimineți populate de prezența constantă a neființei iubirii noastre Referință Bibliografică: Atunci... mă golesc de mine / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1981, Anul VI, 03 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Agafia Drăgan : Toate
ATUNCI... MĂ GOLESC DE MINE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380536_a_381865]
-
Acasa > Versuri > Iubire > EU TOT MAI CRED Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Când noaptea-și dilată-n mine insomnia, Amar îți caut privirea pierdută, Mâna-n mâna cu tăcerea și mânia, Ascult tristețea cum plânge tăcută. Păduri întunecate se aprind în gânduri, Seninul se lasă pe brațe de fum, Tălăzuie doru-n umbra din adâncuri, Din amintiri flămândă pasu-ți adun. Și-
EU TOT MAI CRED de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380539_a_381868]
-
Seara-ncet în trup coboară, Tremur de iluzii frânte, Plâns de păsări să mă cânte. Pe sub aripi de furtună, Timpul țărâna-mi adună. Obosit gândul s-apleacă, Sfarmă clipa să nu treacă, Peste vis, peste hotar, Steie chiar și cu amar. În veșmânt de neagră iarbă, Să mă duc nu-mi este grabă, Unde vântul nu m-ajunge Și nici luna nu m-o plânge. Curgea-voi... să curg atunci Prin izvoare pe sub lunci, Pe sub fir de verde iarbă, Nimeni de-
DOINA VÂNTULUI DE SEARĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380538_a_381867]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ATÂTA DOAR O ELEGIE Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017 Toate Articolele Autorului noaptea-și dilată insomnia lângă o cafea amară și-o țigară cu tălpile boțite de ploaie aleargă pe ziduri haină de iubire am să o așez la geamul unde nu plouă ca să pot trăi ca și cum nu m-aș sufoca cu tâmpla lipită de fiecare năzuire peste care ți-
ATÂTA DOAR O ELEGIE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380549_a_381878]
-
adânci uitând uitarea printre stânci; vorbind de scoici și de amiezi ne-ar prinde iarna cu zăpezi și-am da nisipului porunci, și-ar prinde viață tot ce vezi. Rătăcitor în prag de seară mi-e dor de sarea ei amară și-aș rupe grabnic între dinți aripi de îngeri și de sfinți, aș duce iarna-n primăvară și împlinirea în dorinți. 18 ianuarie 2016, București Referință Bibliografică: FATA CU ÎNGERI / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul
FATA CU ÎNGERI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380585_a_381914]
-
ce musai trebuie să aibă chipuri si trupuri de femeie. Partea a doua a volumului oferă poetului dar și cititorului spațiul de preumblare din anotimpurile firii, în anotimpurile iubirii spre anotimpurile devenirii. Adeseori zăpezile din martie sunt obositoare, alteori anotimpurile amare, vara devine prea fierbinte pentru a coace „pâinea cea de toate zilele”. În luna lui Brumar „Fantezii autumnale”, „mi se face de poezie”, ( „Nervi de brumar”).iar în timp ce „îngerii stau liniștiti la o șeptică” Brumarul e sentimental („Brumar sentimental”). E
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
samavolnic și calea Înfăptuirii Marii Uniri. Pe la 1905, Părintele P. Gheorghian trage clopotul de ridicare la lupta de eliberare națională: „Suna-va ceasul dezrobirii mâine/ Și lanțul va cădea în praf însângerat,/ Și vei cunoaște-atunci, tu bietule române/ Ce-atât amar de vreme ai stat îngenunchiat!” Revoluția bolșevică atee sponsorizată de imperiul habsburgic creștin chipurile, a împrăștiat în sângerosul an 1917, un haos diabolic fără precedent în Europa de Răsărit și nu numai... Anarhia roșie atinsese o culme a demenței, a
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
pentru tot ce însemna teatru, artă, frumos, lua creionul și din fugă, din câteva linii sau câteva rânduri, dă viață: o caricatură, un articol, o schiță”, Violeta Arghirescu, p. 51. Vezi Victor Ion Popa, autoportret caricatural înfățișând cu o ironie amară chinurile îndurate în ultimele săptămâni de viață, pagina 133 din Album, lucrare regăsită și în Victor Ion Popa, Scrieri despre Teatru, Ediție îngrijită de Vicu Mîndra și Sorin Popa, Editura Meridiane București, 1969, pacientul cu tot felul de seringi în
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
chipuri si trupuri de femeie. Partea a doua a volumului ce poartă titlul „Echinocțiu fragil”, oferă poetului dar și cititorului spațiul de preumblare din anotimpurile firii, în anotimpurile iubirii spre anotimpurile devenirii. Adeseori zăpezile din martie sunt obositoare, alteori anotimpurile amare, vara devine prea fierbinte pentru a coace „pâinea cea de toate zilele”. În luna lui Brumar „Fantezii autumnale”, „mi se face de poezie”, ( „Nervi de brumar”), iar în timp ce „îngerii stau liniștiti la o șeptică” Brumarul e sentimental („Brumar sentimental”). E
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
apăsătoare, între timp veni și Angela cu Ionuț, nicicare neîndrăznind să zică ceva și așteptând reacția Laurei, care căzuse parcă într-o stare de prostrație, nevrând să accepte că, totuși, ei i s-au întâmplat. Sufletu-i plângea cu lacrimi amare. Nu se putea desprinde de trecut, o urmărea parcă dinadins, o înconjura ca o pânză de păianjen, obligând-o să aleagă în a o rupe ... Citește mai mult Laura rămase nemișcată, înmărmurită, nu-i venea a crede că toate acestea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
apăsătoare, între timp veni și Angela cu Ionuț, nicicare neîndrăznind să zică ceva și așteptând reacția Laurei, care căzuse parcă într-o stare de prostrație, nevrând să accepte că, totuși, ei i s-au întâmplat. Sufletu-i plângea cu lacrimi amare. Nu se putea desprinde de trecut, o urmărea parcă dinadins, o înconjura ca o pânză de păianjen, obligând-o să aleagă în a o rupe ... XXXI. D E S T I N E - EP.9 -, de Luchy Lucia , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
încercat (și chiar dacă au făcut-o, au regretat ulterior) să prezinte în fața lui Dumnezeu „autojustificarea” ori „auto-îndreptățirea lor” lor sau „dreptul” ori „libertatea” lor. Însă mulți alți oameni, mai cu seamă din ziua de azi, trăiesc în mod tragic și amar propria lor cădere, din pricina „invaziei concepțiilor și a dorințelor pătrunse de iubirea pentru păcat” pe care-l și justifică, conform cuvintelor Sfântului Maxim Mărturisitorul, care spune că „ei transformă slăbiciunile naturii umane în materie pentru răutate” , motiv pentru care „nu
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
alături Odat’ cu inima-mi să bați, La poarta veșnicelor vânturi, Ce mă ucid, de te-abați. Aș vrea să te ating o dată Să știu că n-am iubit, zadar, Frumosul chip curat de fată, Când privegheam în nopți de-amar. Mă-ntreb rănit, de ești himeră, Și-o lacrimă în colț de ochi Se scurge-ncet, cumva stingheră, Dintr-un adânc de dor străvechi. Referință Bibliografică: DOR STRĂVECHI / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2316, Anul VII, 04
DOR STRĂVECHI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379449_a_380778]
-
din 15 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului De-i iubire, de-i durere, Orice simț e doar părere: Inima-i nemulțumită, Dorința mi-e-neîmplinită. Și-n oglinzi de mă privesc Mă-ndoiesc de ce zăresc: Tinerețea-i doar uitare, Bătrânețea e chemare. Amară și pustie viață, Fară o blândă dimineață, Fară un amiaz de tihnă, Fară-o noapte de odihnă! Nu-i nimenea să mă răsfețe Și-n sărutări să mă desfete, Vara în crâng să mă iubească Și cu fior să mă
MONOLOG INTERIOR de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379460_a_380789]
-
și-n stacana cu vin! Monolog interior De-i iubire, de-i durere, Orice simt e doar părere, Inima-i nemulțumită, Dorința mi-e-neîmplinită. Și-n oglinzi de mă privesc Mă-ndoiesc de ce zăresc: Tinerețea- i doar uitare, Bătrânețea e chemare. Amară și pustie viața, Fără o blândă dimineață, Fără un amiaz de tihna, Fară-o noapte de odihnă! Nu-i nimenea să mă răsfețe Și-n sărutări să mă desfete, Vara în crâng să mă iubească Și cu fior să mă
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ULTIMUL VÂSLAȘ Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017 Toate Articolele Autorului Din ochi rostogolesc amare lacrimi Pe-ntinsul frământat al mării de pelin, Ce prăvălește peste mine valuri, Fără să-mi lase o clipă de alin. Prind coama alb-a munților de ape Și-ncerc tăria lor s-o domolesc, Cu mângâierea viselor din noapte
ULTIMUL VÂSLAȘ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379483_a_380812]
-
dulce-amar, Gândirea i-a făcut din nou hotar. Și gândul mării murmura în taină, În asfințit îmbracă altă haină, Se zbuciuma-n furtună și adună Durerea cerului,cu o cunună De luna și de stele se împodobește, În dulce și amar se amăgește. Ce-i inima,cănd gândul pune lacăt? Ce-i gând ,cănd inima îi pune capăt? Mi-e dulce și amar în drumul meu Și-l am alături doar pe Dumnezeu, Într-un buchet de-ai adună rubinul care
DULCE-AMAR de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379480_a_380809]
-
furtună și adună Durerea cerului,cu o cunună De luna și de stele se împodobește, În dulce și amar se amăgește. Ce-i inima,cănd gândul pune lacăt? Ce-i gând ,cănd inima îi pune capăt? Mi-e dulce și amar în drumul meu Și-l am alături doar pe Dumnezeu, Într-un buchet de-ai adună rubinul care plânge, În petale,într-un izvor ar curge Și s-ar varsă în mare și nimicit ar fi Albastrul rece de roșul
DULCE-AMAR de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379480_a_380809]