6,796 matches
-
bine prezentate de domnul Cezar Teclean. O astfel de problemă este aceea a fragmentării politice a lumii arabe și a pretențiilor hegemonice ale diferitelor state, Încercările de constituire a diferitelor uniuni și confederații au fost, toate, sortite eșecului, fără excepție ambițiile și pretențiile proprii, ca și resursele naturale și financiare, cât se poate de diferite, dovedinduse mai puternice decât sentimentul de solidaritate. Însă, în fața unei Europe care încearcă să se structureze mai coerent, problema unității arabe se va pune, indiscutabil, din ce în ce mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
pentru a se dezvolta și a prezenta candidați la alegerile europene în mai multe state membre. Deși a generat o atenție mediatică semnificativă în timpul campaniei electorale, Libertas nu a reușit să aibă decât un deputat în PE. Ținând cont de ambițiile formulate de către această formațiune politică de a se afirma ca un adevărat partid politic, eșecul a fost foarte puternic, cu atât mai mult cu cât liderul mișcării, Declan Ganley, nu a fost ales. Celălalt partid care a suscitat atenția media
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
procedurii electorale, obiectivele ambițioase de a elabora un cadru armonizat au fost revăzute. Procedura electorală uniformă a fost substituită de o serie de principii comune pe care statele membre să le respecte în organizarea scrutinului european. Diferențele rămân însă importante. Ambiții în vederea adoptării unei proceduri comune există însă în cadrul Parlamentului European. O astfel de propunere a fost formulată de deputatul britanic Andrew Duff34. Documentul prezentat Comisiei de afaceri constituționale din cadrul PE justifică necesitatea acestei reforme invocând: importanța funcției democratice a PE
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
caiii pe timp friguros”. Primul proiect de modernizare a transportului public local a fost lansat odată cu apariția Uzinei electrice a orașului. Astfel, în vara anului 1902, la propunerea inginerului Radu Porumbaru, au început discuțiile în privința înființării unei linii de tramvai. Ambițiile erau foarte mari, proiectul inițial vizând înființarea unei linii electrice. Totuși, din cauza capacităților energetice reduse, standardele au fost coborâte la nivelul tramvaiului „cailor putere” mânați cu biciul. Conform proiectului, linia principală trebuia să facă legătura între „Fabrica de hârtie Letea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
malul drept al Bistriței „cu piloți și plasă din nuiele și prund”; a fost mărită sala de tăiere a vitelor mari; a fost realizată împrejmuirea abatorului; au fost achiziționate trei opăritoare de porci. Discuțiile privind construirea abatorului sistematic al orașului - ambiția neîmplinită a tuturor primarilor Bacăului din perioada interbelică - au fost reluate în timpul mandatului de primar deținut de Ioan Grigoriu (1926-1928). Tatonările privind obținerea fondurilor necesare punerii în practică a acestui proiect au fost inițiate încă din noiembrie 1926. Aflând de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
societăți - autoritarism central și local, corupție, nepotism, slugărnicie, carierism, individualism ș.a. Lectura comparativă a datelor statistice ne-a oferit, prin urmare, premisele portretistice ale băcăuanului etnic român - un citadin hibrid, amestec între țăran și orășeanul de primă generație, fără mari ambiții profesionale, preferând, printre altele, mai mult confortul venitului asigurat de stat, decât bogăția ipotetică a unor afaceri riscante. Chiar și acolo unde au existat modele parentale de urmat, etnicul român a sfârșit prin a abandona tradiția. Cel mai bun exemplu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de comitetele democratice evreiești, cam în același timp cu Frontul Plugarilor, adică în luna martie a anului 1953. Deveniseră aceste organizații incomode pentru comuniști? Probabil, nu, de vreme ce fuseseră îmblânzite cu bombonele, gogoșele și momele la timpul potrivit. Credem că numai ambiția nemăsurată de a fi UNICI i-a îndemnat la ordonarea „auto-desființării” acestora. Pe ici, pe acolo, au fost câteva voci care au protestat împotriva dizolvării, dar nu le-a băgat nimeni în seamă decât, cel mult, Securitatea care avea urechi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
instala un număr mare de evrei, prioritățile erau, aproximativ în ordine, următoarele: sinagogă, cimitir, baie, spital și școală. În acea perioadă (1929-1930) venise rândul unei reparații capitale a băii propriei comunități din Huși. Desigur, cheltuielile au fost mari deoarece și ambițiile de perfecțiune ale ștabilor din conducerea epitropiei sau ai administrației comunității erau mari iar bani, după cum se va vedea, erau destui. Cât despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
În ceea ce privește stadiul în care se află Asociația crescătorilor de oi Karakul din comuna Zorleni, județul Tutova, avem onoare a vă raporta că s-au făcut cooptări de noi membri astfel că în prezent numărul crescătorilor din Asociație este de 52”. Ambițiile celor din Zorleni erau mari de vreme ce se scria în document că „...pentru a face asociația persoană juridică, s’au înaintat actele la Tribunalul Tutova unde se află în studiu la Avocatura Statului”. La acea dată ținându-se recensământul general agricol
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sovietice avansate” (de fapt niște tinichele de mult depășite moral și fizic). Atotputernicul și „vigurosul” partid muncitoresc începuse o demențială și păgubitoare „revoluție industrială” în speranța ajungerii din urmă măcar a unor state socialiste „surori”, ca să nu mai spuneam că ambițiile trâmbițate prin ziarele de partid gen Scânteia, mergeau mult mai departe, de-o pildă la depășirea statelor capitaliste din Vest! Dar, merită să cităm în continuare din scrisoarea d-lui Emanoil Busuioc pentru a vedea ce s-a mai întâmplat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fizic; în al doilea rând, lupta, desăvârșită de Isus, de a recâștiga această identitate în lumea decăzuta și, în al treilea rând, apocalipsa" (1990, p. 270). De asemenea, criticii sunt de acord că poemul a fost abandonat de Blake din pricina ambițiilor prea mari și prea dificil de duș la îndeplinire. Bloom atrage atenția asupra cadrului tautologic al eposului, opinând că Blake l-a abandonat pur și simplu fiindcă acesta "explică, prea bine și prea detaliat, cum anume lumea a ajuns în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de utopice precum frecventa viziune, prezentă de la Republica lui Platon pînă la Considérations sur le gouvernement de Pologne a lui Rousseau, a unei comunități politice mici formate din cetățeni patrioți, posibil înarmați, care trăiesc izolați de alte comunități politice, fără ambiții militare și comerciale externe, și a căror preocupare pentru perfecționarea nonviolentă este însoțită de un oarecare complex de superioritate și de neîncredere în străini, toate acestea unindu-i într-o societate iubitoare de libertate, de potențiali războinici emancipați de blestemul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
obsasul încălțării, zicând: «Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!»”. Smaranda Creangă se individualizează în special prin hărnicia și dragostea ei de mamă, un accent special dobândind dârzenia cu care își urmărește ambiția de a-l vedea pe Nică preot. Cu toate acestea, portretul ei se transformă într-un prototip a ceea ce este și va rămâne întotdeauna o mamă bună, devotată. Pentru tot ceea ce i-a transmis, scriitorul îi va rămâne pe veci
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
că tot ce este nou, nelămurit, suscită curiozitatea . „Captarea atenției” este o cale mult folosită în lecții. 3. Sistemul de realizare constă în dispoziția persoanelor de a-și fixa scopurile la un nivel superior față de nivelul de siguranță al reușitei (ambiția de a reuși). 4. Sistemul de afiliație este general și specific uman. Este alcătuit din: atracția față de cei pe care-i percepem ca fiindu-ne asemănători (afinitate); teama de izolare; nevoia de prestigiu. Oricare din aceste trebuințe de afiliere și
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
Singura întrebare care se ivește este ce și cum transmitem pentru că a nu comunica este un lucru imposibil. Răspunsul este incredibil de simplu cu toate că autori de lucrări în domeniu au scris sau pot scrie volume întregi cu răspunsuri care au ambiția de a fi cât mai complete. Comunicarea umană are ca țel prioritar producerea unei acțiuni. Dacă simplificăm până la esențial, vom rămâne numai cu cuvântul ACȚIUNE. Dincolo de exemple comune care se pot da, de genul: Întocmește situația financiară până mâine" sau
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mi-ai spus-o tu mie asta la vreme?"), în Mara asistăm la o construcție complicată a personajelor care reușește uneori sau eșuează altădată, într-o desfășurare amplă a datelor moștenite, puse în condițiile unor vieți determinate de opțiuni identitare, ambiții sociale și acumulări materiale etc. Peste toate aceste studii omenești pe care le schițează proza lui Slavici domină fraza, dintr-un articol apărut în 1904, pe care Steliana Brădescu o găsește fundamentală pentru felul autorului de a concepe scrisul: Producția
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
folosite. Cercetătorul formulează, din poziția unui împătimit al lecturii, o mulțime de întrebări legate de universul operei lui Slavici. Face aceasta din convingerea fermă că el e, în egală măsură, "specialist al lecturii" și "amator al ei". Nu e oare ambiția oricărui sistem critic aceea de a reface, de a fortifica, de a adânci emoția, plăcerea textului, unicitatea lui?! Această atitudine închide în sine răspunsul la cea dintâi și mai importantă întrebare a criticului din această primă parte: "De ce o nouă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nouă curiozitate, au incitat la un nou tip de cercetare. Pentru concilierea, combinarea și, poate, și pentru corectarea uneia prin cealaltă, a plasticității poetice a lui Bachelard și a rigorii analitice a lui Lévi-Strauss, a restituirii metodice a construcției logice, ambiția a străbătut un drum lung pînă a găsit o formulă definitivă. Aceasta poate părea excesivă, dar nu poate fi ținută sub tăcere... Nu trebuie apreciată decît ca o declarație de intenție. Nici Gaston Bachelard, nici Claude Lévi-Strauss nu s-au
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Pinay era interesat mai ales de cunoștințele pozitive, fiind preocupat să aibă, cum scria Montaigne, mai degrabă o minte ordonată decît una plină". Toate acestea erau spuse pentru a nu se aștepta din partea noului președinte al Consiliului planuri vaste sau ambiții extraordinare. Politica nu este, după spusa lui Pinay, ceea ce fac politicienii profesioniști: "Știu, a spus el, potrivit biografului său, că politica nu e marele meu atu. Prin aceasta eu semăn cu mulți francezi. Politica este ceea ce alimentează discuțiile din trenuri
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de ascensiune socială, păstrînd legăturile cu provincia, cariera sa politică a trecut cu o regularitate exemplară prin toate etapele acelui cursus honorum al statului republican. Ascensiunea sa la putere nu s-a făcut în grabă, nu a cunoscut manifestările unei ambiții intempestive, a respectat cu strictețe instituțiile existente. Pe de altă parte, nu degeaba biografii președintelui insistă atît de mult asupra simplității, asupra familiarității preferințelor și obiceiurilor sale: Pinay fumează pipă, îi place să meargă la pescuit, preferă apartamentul său de pe
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mentalități. E suficient să urmărim destinul postum al legendei napoleoniene, pentru a vedea în Napoleon în cel al romanticilor, al pașoptiștilor și al scriitorilor tineri de la sfîrșitul secolului una dintre imaginile privilegiate, în jurul căreia se cristalizează, prin diversitate și contradicții, ambițiile, elanurile, fantasmele și certitudinile fiecărei generații. Valorile încarnate de personajul Pinay, valori ce continuă legenda lui Raymond Poincaré și a Iui Gaston Doumergue simboluri ale muncii, ale economisirii, ale precauției și ale independenței individuale sînt valori pe care le propăvăduia
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
altă parte, sînt miasmele bolilor, înghesuiala oamenilor, mulțimea care te încarcerează. Pe de o parte, de asemenea, avem încetineala și regularitatea gesturilor ancestrale, atitudinile demne, liniștea certitudinilor imemoriale; pe de altă parte, avem agitația sterilă, ținuta neglijentă, spaima provocată de ambițiile nicicînd împlinite. "Oamenii nu sînt făcuți pentru a trăi înghesuiți în furnicare, afirmă Rousseau. Cu cît se adună mai mulți cu atît se corup mai tare. Orașele sînt prăpăstiile în care cade speța omenească." Orașul mare, pe care la vremea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
temeau de mișcare, de schimbare, de tot ce putea perturba fericita continuitate a destinului lor. Dacă doamna Wolman acceptă să nu-i facă pe țărani să-și "schimbe poziția", nu numai pentru a-i păzi de "chinurile și de neliniștile" ambiției, pentru a nu-i face să cedeze tentației fatalede a pleca la oraș, o face și pentru a nu introduce într-o ordine ce se vrea imuabilă prin echilibrul și prin armonia sa factori de ruptură, destructivi, de disoluție. Starea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ori se recurge la intuiție. În anumite situații speciale, străfulgerările intuiției sînt, bineînțeles, puternice. În ciuda acestor promisiuni, există un risc major, mereu prezent, de care n-au scăpat acele binecunoscute tentative din domeniul esteticului și al vieții formelor, a căror ambiție era aceeași: scrutarea dezordonată a timpului și a spațiului, falsele paralelisme, asimilările contestabile și generalizările arbitrare 87... În cazul construcțiilor speculative de amploare, celui care nu este atras de acestea sau care își recunoaște incompetența nu-i sînt interzise alte
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Bronislaw Baczko, Lumini și utopii. Probleme de cercetat, "Annales", martie-aprilie 1971, p. 355 sg. 67. John Atkins, Amintiri din viitor, 1960-3750, Denoel, Paris, 1958. 68. Madame de Stael, în Despre Germania, evocă, în legătură cu visul Vîrstei de aur, "tristețea pierderii și ambiția regăsirii". V. UNITATEA 69. Jules Michelet, Opere complete, Paul Viallaneix ed., Rammarion, Paris, 1957, vol. XVI. 70. Vezi Politica lui Auguste Comte, texte alese și prezentate de Pierre Arnaud, Paris, Colin, 1925 și, mai ales, Despre puterea spiritului, prezentat și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]