4,386 matches
-
poate roti, putînd să apară în planuri diferite. Datorită lungimii relativ mici a catenelor laterale, ele se pot aranja de o parte și de alta a lanțului proteic, astfel că lanțul proteic nu este ramificat. Datorită numărului relativ mic de aminoacizi care intră în structura proteinelor, teoretic ar trebui să se formeze proteine cu masa moleculară în jur de 4200. Însă în realitate masele moleculare ale proteinelor au valori de peste 10,000 ceea ce a dus la concluzia că cel puțin o
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
în structura proteinelor, teoretic ar trebui să se formeze proteine cu masa moleculară în jur de 4200. Însă în realitate masele moleculare ale proteinelor au valori de peste 10,000 ceea ce a dus la concluzia că cel puțin o parte de aminoacizi se repetă de mai multe ori în cadrul unei molecule. Ipoteza că proteinele sunt formate din lanțuri lineare de aminoacizi a fost fomulată pentru prima dată în anul 1902, la a 74-a reuniune a Societății Oamenilor de Stiință din Germania
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
realitate masele moleculare ale proteinelor au valori de peste 10,000 ceea ce a dus la concluzia că cel puțin o parte de aminoacizi se repetă de mai multe ori în cadrul unei molecule. Ipoteza că proteinele sunt formate din lanțuri lineare de aminoacizi a fost fomulată pentru prima dată în anul 1902, la a 74-a reuniune a Societății Oamenilor de Stiință din Germania, ținută în orașul Karlsbad, de către Franz Hofmeister (ținînd cont de reacția biuretului) și Emil Fischer (care aduce clarificări asupra
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
proteică lungă. Cu timpul au apărut diverse ipoteze: Alte ipoteze au fost lansate de cătreEmil Abderhalden (modelul dicetopiperazinic),sau Troesengaard în anul 1942 (modelul pirol/piperidină). Toate aceste modele au fost infirmate de Frederick Sanger care reușește să identifice secvența aminoacizilor din insulină, dar și de determinările cristalografice efectuate de Max Perutz și John Kendrew asupra mioglobinei și hemoglobinei. Structura secundară se referă la forma și la lungimea lanțurilor polipeptidice, proprietăți induse de legăturile de hidrogen. Cele mai întîlnite tipuri de
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
cum ar fi helixul 310 și helixul π sunt, din punct de vedere energetic, favorabile formării legăturilor de hidrogen, dar sunt rareori observat în proteinele naturale exceptînd părțile terminale ale helixului α în timpul formării scheletului proteic (de obicei centrul helixului). Aminoacizii au un comportament diferit vis-a-vis de posibilitatea formării structurii secundare. Prolina și glicina sunt cunoscuți ca așa numiții "helix breakers" (spărgători de helix), deoarece afectează configurația scheletului proteic; ambii aminoacizi au abilități conformaționale neobișnuite și de regulă se găsesc în
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
helixului α în timpul formării scheletului proteic (de obicei centrul helixului). Aminoacizii au un comportament diferit vis-a-vis de posibilitatea formării structurii secundare. Prolina și glicina sunt cunoscuți ca așa numiții "helix breakers" (spărgători de helix), deoarece afectează configurația scheletului proteic; ambii aminoacizi au abilități conformaționale neobișnuite și de regulă se găsesc în colțurile scheletului proteic. Aminoacizii care preferă să adopte conformația helixului proteic fac parte din așa numita serie MALEK (codurile formate din 1 literă a aminoacizilor: metionină, alanină, leucină, acid glutamic
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
diferit vis-a-vis de posibilitatea formării structurii secundare. Prolina și glicina sunt cunoscuți ca așa numiții "helix breakers" (spărgători de helix), deoarece afectează configurația scheletului proteic; ambii aminoacizi au abilități conformaționale neobișnuite și de regulă se găsesc în colțurile scheletului proteic. Aminoacizii care preferă să adopte conformația helixului proteic fac parte din așa numita serie MALEK (codurile formate din 1 literă a aminoacizilor: metionină, alanină, leucină, acid glutamic și lizina); prin contrast aminoacizii aromatici (triptofanul, tirosina și fenilalanina, dar și aminoacizii cu
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
afectează configurația scheletului proteic; ambii aminoacizi au abilități conformaționale neobișnuite și de regulă se găsesc în colțurile scheletului proteic. Aminoacizii care preferă să adopte conformația helixului proteic fac parte din așa numita serie MALEK (codurile formate din 1 literă a aminoacizilor: metionină, alanină, leucină, acid glutamic și lizina); prin contrast aminoacizii aromatici (triptofanul, tirosina și fenilalanina, dar și aminoacizii cu legare prin carbonul beta (izoleucina, valina și treonina, adoptă configurația β. Structura secundară cunoaște cîteva ipoteze privind formarea ei: Prin intermediul cristalografiei
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
și de regulă se găsesc în colțurile scheletului proteic. Aminoacizii care preferă să adopte conformația helixului proteic fac parte din așa numita serie MALEK (codurile formate din 1 literă a aminoacizilor: metionină, alanină, leucină, acid glutamic și lizina); prin contrast aminoacizii aromatici (triptofanul, tirosina și fenilalanina, dar și aminoacizii cu legare prin carbonul beta (izoleucina, valina și treonina, adoptă configurația β. Structura secundară cunoaște cîteva ipoteze privind formarea ei: Prin intermediul cristalografiei cu raze X s-a dovedit faptul că macromoleculele proteice
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
proteic. Aminoacizii care preferă să adopte conformația helixului proteic fac parte din așa numita serie MALEK (codurile formate din 1 literă a aminoacizilor: metionină, alanină, leucină, acid glutamic și lizina); prin contrast aminoacizii aromatici (triptofanul, tirosina și fenilalanina, dar și aminoacizii cu legare prin carbonul beta (izoleucina, valina și treonina, adoptă configurația β. Structura secundară cunoaște cîteva ipoteze privind formarea ei: Prin intermediul cristalografiei cu raze X s-a dovedit faptul că macromoleculele proteice au o conformație tridrimensională, realizată de obicei prin intermediul
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
stabilite de obicei între grupările aminice și cele carboxilice ionizate), legături de tip van der Waals (legături electrostatice slabe care se stabilesc între radicalii hidrofobi), legături fosfodiesterice (între 2 resturi de serină și acid fosforic), legături eterice (stabilite la nivelul aminoacizilor cu grupări hidroxilice). Structura cuaternară se referă la modul în care se unesc subunitățile proteice. Enzimele care catalizează asamblarea acestor subunități poartă denumirea de holoenzime, în care o parte poartă denumirea de subunități reglatoare și subunități catalitice.. Proteine care au
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
cinci baze nucleotide - blocuri de construcție a ADN-ului și a ARN-ului - printre mulțimea de compuși care au apărut atunci când energia a fost aplicată într-o combinație de gaze similară celei din atmosfera lui Titan. Horst a găsit și aminoacizi, care sunt cărămizile de construcție a proteinelor. Sarah Horst a spus că este prima oară când bazele nucleotide și aminoacizii sunt găsiți într-un asemenea experiment, fără ca apa în stare lichidă să fie prezentă. Simulările de laborator au dus la
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
atunci când energia a fost aplicată într-o combinație de gaze similară celei din atmosfera lui Titan. Horst a găsit și aminoacizi, care sunt cărămizile de construcție a proteinelor. Sarah Horst a spus că este prima oară când bazele nucleotide și aminoacizii sunt găsiți într-un asemenea experiment, fără ca apa în stare lichidă să fie prezentă. Simulările de laborator au dus la ideea că ar putea exista pe Titan destul material organic pentru a începe o evoluție chimică analogă cu cea de pe
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
semănată în august, devine adultă numai în primăvara următoare și poate fi recoltată în luna iunie, însă nu poate fi depozitată pentru o perioadă de timp îndelungată. În foile de ceapă există o enzimă, Alliinase și un aminocid cu sulf Aminoacid (Iso-Alliin) și Propanthial-S-Oxid care provoacă lăcrimarea la tăierea cepei. Plantele care se dezvoltă bine în cultură învecinată cu ceapa: În bucătărie este folosită ca și condiment. În medicină, împreună cu usturoiul, ajută la restabilirea și normalizarea circulației sanguine. Are o acțiune
Ceapă () [Corola-website/Science/303902_a_305231]
-
de masă p cunoscută cu exactitate. Tăria din masă a alcoolului este dată de 3.2. Fermentarea mustului, a mustului concentrat și a mustului concentrat rectificat 3.2.1. Aparatura și reactivii Acid tartric DIFCO - Bacto Yeast Nitrogen Base fără aminoacizi Drojdie uscată activă (Saccharomyces cerevisae). În cazul în care se cunoaște raportul izotopic al mustului, drojdia poate fi reactivată cu 15 minute înainte de a fi folosită într-o cantitate mică de apă călduță nedistilată, astfel încât raportul izotopic să fie similar
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
V) ml de apă din sursa de apă obișnuită cu același procent de izotopi ca pentru probele de must natural. Se adăugă drojdie uscată (1 g) (punctul 3.2.1) și 3 g de DIFCO - Bacto Yeast Nitrogen Base fără aminoacizi. Se omogenizează și se procedează ca mai sus. 3.2.2.3. Must concentrat rectificat Metoda este similară celei de la punctul 3.2.2.2, umplând până la 1 litru cu (1 000-V) ml de apă din sursa de apă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
deci fierul trebuie să existe în forma de oxidare +2 pentru a lega oxigenul. La om hemoglobina are o conformație de tetramer, numită hemoglobina A, formată din 2 lanțuri α și 2 lanțuri β, formate fiecare din 141, respectiv 146 aminoacizi. Hemoglobina A se numerotează α1β2, subunitățile fiind legate prin punți de sare, legături de hidrogen și interacții hidrofobe astfel: α1β1 α1β2. Ionii de Fe și Fe conțin respectiv 24 25 e (configurația electronică este [Ar]3d6 4s2, [Ar]3d5 4s2d
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
în organism se metabolizează pe cale oxidativă, prin hidroxilare, fără deschidere de ciclu. Compușii hidrixilați rezultați se conjugă cu acidul glucuronic, glicocolul, acidul sulfuric și acidul mercapturic. Conjugarea mercapturică are loc în proporție de 10-15%, când se produce o carență de aminoacizi, manifestată la nivelul cristalinului(cataractă). Eliminarea are loc pe cale renală sub formă de metaboliți și/sau conjugați. Naftalina este un toxic hemolizant - produce leucocitoză, anemii -, hepatotoxic, nefrotoxic, iar la nivel ocular generează cataractă. În caz de ingerare (copii) se produc
Naftalină () [Corola-website/Science/311084_a_312413]
-
histologice și roluri fiziologice diferite: Medulosuprarenala (miezul, măduva, medulla) reprezintă zona centrală a glandei și este inconjurată de zona corticală. Celulele cromafine (chromaffin cells), principala sursă de catecolamine, secretă hormonii: adrenalina (epinefrina) și noradrelina (norepinefrina). Acești hormoni hidrosolubili, derivați din aminoacidul tirozină acționează sinergic cu sistemul nervos simpatic. Ele sunt și principala sursă de dopamină. Zona corticală (coaja, cortexul, corticosuprarenala) reprezintă zona periferică a glandei ale cărei celule (aparțin de axa hipotalamică - pituitară - adrenală) sintetizează cortizolul (în condiții „normale” de viață
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
Mult mai periculoase, fiindcă cu efect mortal sunt celelalte, ca de exemplu "falloidinele" (între ele "faloidina", "falacidina" și "falisina"), "amanitinele α, β, γ, δ, ε" precum "aminopectidele", deținute de sorți tare otrăvitoare, mai departe "virotaxinele" care sunt compuse din șapte aminoacizi, peptide ciclice, toxice ce apar în "A. phalloides", "A.verna" și "A. virosa". În acțiunea lor, ele aseamănă faloidinei. Astfel conțin cele trei amanatide numite mai sus în material proaspăt aproximativ 20 până la 60 de miligrame falotoxine la 100 de
Amanita () [Corola-website/Science/310880_a_312209]
-
de legume (atenție la cele toxice pentru câini, de exemplu ceapa) cum ar fi roșii, salată, spanac, cartofi (fierți în coajă și pisați), morcovi (rași), țelină, pătrunjel, fasole verde și varză (nu foarte des). Pentru a completa sursa de proteine, aminoacizi și carbohidrați sunt foarte recomandabile organele de porc și vită (ficat, rinichi, plămâni), pastele făinoase, ouă (de preferat fierte), cereale, lapte, brânza și fructe (ocazional). Oasele reprezintă și ele o sursă favorabilă de calciu însă ele trebuie să fie de
Ciobănesc caucazian () [Corola-website/Science/309530_a_310859]
-
mărime moleculară sub 4,4 nanometri, printre care sunt ionii și microproteinele, vor traversa filtrul de la nivelul corpusculior renali, ajunși tubulii renali (tubulus) ai nefronului acest filtrat fiind numit „urină primară” ea conține unele substanțe importante pentru organism ca glucoză, aminoacizi și electroliți (substanțe minerale). Un om adult produce pe zi între 180 - 200 litri de urină primară. Această cantitate de urină primară va fi refiltrată la nivelul tubulilor renali proximali și distali (Tubuli, Henle) care formează bucle, aici vor fi
Urină () [Corola-website/Science/309730_a_311059]
-
este numele dat unei boli provocate de consumul îndelungat al unei specii de mazăre furajeră, și anume latirul ("Lathyrus sativus"). Boala, care se datorează ingerării "aminoacizilor latirogenici", se manifestă prin degradarea legăturilor scheletului și afectează în același timp sistemul nervos. Se cunoaște și sub denumirea de "paralizie spastică". În 1942, medicul Anghel Radovici, cooptat în Centrala Evreilor pentru probleme sanitare, a putut ameliora situația deportaților evrei
Latirism () [Corola-website/Science/310610_a_311939]
-
ore de la inhalare apare o tuse înecăcioasă chinuitoare, cianoză și edem pulmonar, asfixie, dar până în clipa morții intoxicatul nu-și pierde cunoștința. Dozele mari de fosgen produc moartea în secunde sau minute, moleculele de fosgen, care reacționează cu moleculele de aminoacizi din alveole, împiedicând schimbul normal de gaze din pulmon. Spre deosebire de iperită care acționează și prin piele, fosgenul acționează numai prin pulmon. În prezent fosgenul este utilizat la producerea halogenaților acidului carbonic, a maselor plastice ca poliuretanul, sau a insecticidelor. Datorită
Fosgen () [Corola-website/Science/310857_a_312186]
-
aproximativ 70 g de taurină distribuită în tot corpul, adică de 70 de ori mai multă taurină decât o cutie de băutură energizantă, care conține 1000 mg. Se poate remarca faptul că, deși taurina este adesea descrisă ca fiind un aminoacid (chiar și în literatura de specialitate), ea este, de fapt, un acid amino-sulfonic, deoarece îi lipsește grupul carboxil. Deși au fost identificate polipeptide de dimensiuni reduse care conțin taurină, nu s-a descris nici o aminoacil-ARNt-sintetază care să recunoască taurina și
Taurină () [Corola-website/Science/308860_a_310189]