5,016 matches
-
luminile aprinse În apartamentul doamnei Pavel, mă abătui pe la ea. Mă bucurai; avea În vizită pe nepoată, Marga Popescu, tînăra profesoară de altădată. Era acum În vîrstă, dar o anume știință a vieții o ajuta să Întîrzie ivirea semnelor de amurg. Pleca În Franța. Venise să ne anunțe plecarea. - Cum așa? o Întrebai. - La invitația unor cunoscuți de la fosta Bibliotecă Franceză din oraș. Mai ții minte? - Da. - Mi-a fost foarte greu pînă să obțin aprobarea. - Nu mi-ai spus niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Nici spațiul, nici timpul, nici alte opreliști nu vor mai exista. În mișcarea mîinii cu care mă Înlănțui, nasturele, singurul de la gît, se deschise, lăsînd vederii lucirea albă a pielii către sîni. Te iubesc!, Îmi spuse și-n clipa aceea amurgul de vară luci ca un mesager al altei lumi. Afară, În fundal, soarele cădea În asfințit, ea mă Îmbrățișa, ne rostgolirăm și noaptea căzu peste noi imperială, din străfundul a mii de ani. - Keti!, strigai disperat, implorînd-o, dar ea dispăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
fundal, soarele cădea În asfințit, ea mă Îmbrățișa, ne rostgolirăm și noaptea căzu peste noi imperială, din străfundul a mii de ani. - Keti!, strigai disperat, implorînd-o, dar ea dispăru În lumea din care venise. Se auzi trecerea timpului și În amurgul altei zile, atunci, altădată, cînd deschisei ușa camerei doamnei Pavel, o găsii Împletind, bombănind; cînd ridică ochii spre mine privirea Îi luci prietenoasă; sub ochelarii rotunzi, de baga, veselă de prezența credinciosului ei chiriaș: - CÎți ani au trecut de atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
martori și cine ne va mai crede peste o sută de ani? - Asta nu e nimic. S-ar putea să se Întîmple ceva mult mai grav. Da. Să nu poți să comunici nici atunci. Era gînditor, privea spre fereastră, În amurgul de-afară. Aprinsei lumina. - Ar fi Îngrozitor, spusei. Nu pot să cred... Tot va veni o zi... fie și peste o mie de ani. - Peste o mie de ani... - Nu-și termină vorbirea; Întorsei capul: dispăruse. Doamna Pavel ridică ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
trebuie. Dovadă că alteori îți revine ușor, ba chiar se prezintă singur." (p. 91) Pentru bătrîni, ziua are alt înțeles: dimineața e o adunare din oboseală, amiaza precarul sentiment că parcă totuși ești în ordine cu lumea, dar seara e amurg, iar noaptea frica să nu se sfîrșească ziua, fiindcă știu că intră în lumea prevestitoare a întunericului." (p. 113) Dar poate cea mai fină meditație e cea de la paginile 110-111, unde Dragomir descrie panta descendentă pe care interesul omului față de
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
cunoscut-o niciodată. Schimbarea de paradigmă de care vorbeam la început este împlinită. Cei doi sunt eroii care și-au modificat sinele, prin uniunea fabuloasă a sentimentului și renunțarea la individualitatea cea veche. Götterdämmerung Memoria, uitarea și forța unisonului Cu Amurgul zeilor, Wagner ne spune povestea timpului în care locuim. Firul leitmotivelor expuse linear de cele trei ursitoare reamintește toată muzica primelor trei opere ale Tetralogiei, liant între prezent și trecut. Caracterizarea melodică a lui Siegfried, expusă sumbru, permanent în tonalitate
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
construiesc acest ansamblu, capacitatea de adaptare la orice exigențe prin redarea impecabilă a stilului wagnerian și bucuria de a fi pe aceeași scenă cu unii dintre cei mai importanți artiști lirici ai momentului, alături de senzaționala și eroica orchestră Rundfunk Berlin. Amurgul zeilor este o poveste despre importanța memoriei atât prin intrigă, căci istoria timpului, ștergerea memoriei și episodul reamintirii sunt elementele generatoare de sens ale libretului, cât și prin redarea tehnic compozițională a acestor episoade, cu permanentele referiri muzicale la trecut
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
sunt elementele generatoare de sens ale libretului, cât și prin redarea tehnic compozițională a acestor episoade, cu permanentele referiri muzicale la trecut și noile leitmotive derivate declarat din cele deja asimilate în rezervorul afectiv al melomanului. Mai presus de aceasta, Amurgul zeilor din festivalul Enescu este o poveste despre importanța memoriei și prin efectul generat de toți artizanii acestui „Ring” în conștiințele celor prezenți în sala de concert. Nu vom putea uita forța unisonului wagnerian pe care l-am asimilat cu
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
heruve,/ Strânge-mi din coate coaje, păstrează-le-n batistă./ Și-abia apoi aruncă-ți cârpele de pe tine,/ Freacă-ți sânii și curul de carnea-mi putrezind./ E-n mine și un diavol, iubito și un sfânt./ De aceea în amurguri, ți-e-atât de drag și bine/ Să-ntingi ca-ntr-o tigaie murdară pofta-ți rea/ De-a-mi fi Marea Putoare și Maica Precista!". Acesta este chiar un poem de dragoste. O relație în care erotismul face casă bună cu mizeria
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
alcătuită din trei versuri. Exemplu: "Aș vrea să cânt, săm-brac în mândre rime Norocul rar ce-n cântec nu încape Că nu e vers pe lume să-l exprime”. ( Șt.O.Iosif- Terține) Catrenul -strofa alcătuită din patru versuri. Exemplu: "Amurg de iarnă, sumbru, de metal, Câmpia albă- un imens rotundVâslind, un corb încet vine din fund, Tăind orizontul, diametral”. (G. Bacovia- Amurg de iarnă) Refrenul- cuvânt, vers sau grupare de versuri, repetate după fiecare strofă, spre a întări o anumită
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
e vers pe lume să-l exprime”. ( Șt.O.Iosif- Terține) Catrenul -strofa alcătuită din patru versuri. Exemplu: "Amurg de iarnă, sumbru, de metal, Câmpia albă- un imens rotundVâslind, un corb încet vine din fund, Tăind orizontul, diametral”. (G. Bacovia- Amurg de iarnă) Refrenul- cuvânt, vers sau grupare de versuri, repetate după fiecare strofă, spre a întări o anumită idee sau un anumit efect artistic. Exemplu:" Plâns de cobe pe la geamuri se opri, Și pe lume plumb de iarnă s-a
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
un glas în care răzbătea, ai fi zis, o patimă mistică: "Petrică suferă mult". Da, doamnă, știu", răspunsei și tăcerea se așternu din nou. Orașul strălucea. Casele lui vechi cu tencuieli medievale, în contrast cu albul orbitor al zăpezii, păreau incendiate în amurgul care se lăsa cu repeziciune. Marea biserică din piață, cu statuia ecvestră a regelui maghiar de odinioară mi se părură că sânt apariții ciudate, pe care le vedeam pentru întîia oară și melancolia mi se strecură în inimă, amestecată cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu se știe de ce, aveau trăsăturile adâncite, sumbre, sau mi se părea mie, cum le priveam cu un ochi străin? Desigur, fiindcă veselia Matildei nu alunga de pe chipul ei o strălucire pe stinse, dar fără bogăția de culori a unui amurg fastuos. Îmi aruncai privirea circular, să redescopăr subalternii marelui Vasile. Erau alții și nu avui nici o curiozitate să-i cunosc. În același timp, la vederea acestor ființe care obosiseră se pare, în ritualul vieții lor anonime, știam că dacă am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă invada. O fericire! Lumina care îmi obosise ochii reapăru sub pleoape, dar nu aceeași, o altă lumină, destinată nu privirii, ci ființei mele smulsă din temporal, o lumină a adâncurilor lumii față de care cea mare, a noastră, e un amurg cenușiu... Prelungii nedefinit clipa întoarcerii și a recunoașterii: "Ei! auzii o șoaptă îndepărtată, cine e?" Și mâinile străine se desfăcură de pe ochi și clipii cu o stranie dezamăgire: da, lumina reală era ștearsă și albicioasă, fără intensitate și fără fiorul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fiindcă respirai adânc, despovărat de o reală dar amorțită neliniște. Urcam de câteva minute și negura se împrăștia vizibil. Dansa în valuri, în salturi, dar se rarefia spectaculos. Avui un fior uitîndu-mă în urmă: întuneric total! Deodată zării soarele în amurg, tipsie de aur pe înălțimea cotei îndepărtate... Și tot atunci scaunele se opriră și în aceeași clipă și soarele fu acoperit... Rămăsei nemișcat, așteptând ca mecanismul care se oprise să-și reia mersul. Nu și-l reluă, deși minutele se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
copiii ei iubiți, pe care farmecul ei îi subjugă..." Îmi înfundai fața în troiene. Cred că ațipisem, mă trezii zgâlțâit. "Trezește-te, Victoraș, nu dormi, că nu e timp de dormit!" Foarte energică, Suzy, cu schiurile în spinare, înfrunta un amurg iarăși înroșit de a doua tentativă a soarelui de a asfinți... Pe creastă zării un individ nemișcat, cu picioarele desfăcute, care parcă ne aștepta... XI Nu parcă, chiar ne aștepta. Silueta lui arogantă, în felul cum își ținea picioarele, era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în această perioadă, adică pe când Surikov și-a «congelat» copilul, pe la mijlocul lui martie, cine știe de ce m-am simțit brusc mai bine și această stare a ținut vreo două săptămâni. Am început să ies din casă, cel mai adesea în amurg. Îmi plăcea amurgul de martie, când începea a gerui și când se aprindeau becurile cu gaz; mergeam uneori până departe. Odată, pe Șestilavocinaia, m-a ajuns din urmă și m-a depășit unul «dintre cei distinși», nu l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
adică pe când Surikov și-a «congelat» copilul, pe la mijlocul lui martie, cine știe de ce m-am simțit brusc mai bine și această stare a ținut vreo două săptămâni. Am început să ies din casă, cel mai adesea în amurg. Îmi plăcea amurgul de martie, când începea a gerui și când se aprindeau becurile cu gaz; mergeam uneori până departe. Odată, pe Șestilavocinaia, m-a ajuns din urmă și m-a depășit unul «dintre cei distinși», nu l-am văzut prea bine; ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
imposibil să-mi duc mai departe această viață care ia asemenea forme ciudate, jignitoare pentru mine. Această vedenie m-a înjosit. N-am puterea necesară ca să mă supun unei forțe terifiante ce ia forma unei tarantule. Și numai după ce, în amurg, am resimțit, în sfârșit, momentul definitiv de hotărâre deplină, m-am simțit mai ușurat. Acesta n-a fost decât primul moment; pentru celălalt moment am plecat la Pavlovsk, dar despre asta am dat deja explicații destule». VIItc "VII" « Aveam un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vorbi În țara noastră de o atitudine tranșantă a acestor categorii de specialiști. După o lungă perioadă de interdicție comunistă a sociologiei și psihologiei În peisajul cultural și științific românesc, se ajunge treptat ca În locul moralității tradiționale, să se instaleze amurgul moralității de după 1989, alimentat vizibil și copios de imoralitatea occidentală de sorginte americană sau olandeză. Și atunci ne Întoarcem din nou la familie, atât de bogată În rostul ei pentru devenirea și Împlinirea destinului biologic și social al omului, În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Contimporanul îi vor tipări poemele acestei dintâi vârste lirice, reluate în volumul Restriști din 1923. O simplă cercetare a sumarului cărții e de natură să indice registrul tematic și atitudinea lirică dominantă: Tristeți, Neliniști, Sfârșiri, Preumblări bolnave, Primăvară tristă, Elegie, Amurguri, Restriști, Desfrunziri, Toamnă târzie, Parcuri vechi, Despărțiri, Încă o toamnă etc. Dacă poemul de debut (nereluat în volum) putea trimite la tablourile de puternică plasticitate din provincia stagnantă a lui B. Fundoianu („Ferestrele cernite și streșinile roase / prin care curge
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
aorta, Iată: noaptea intră în odaie cu toată stima... La fel, „pastelul” comportă stilizări conforme noului univers imaginar, printr-o ostentativă transcriere în cod modernist: Drum dinam bandajat excepțional Casele se îmbrățișează în visul de var Tinctură de iod acest amurg cu rădăcini și amnar, Cât miresmele se împart ca afiș electoral. Sau lirica elegiacă - pentru a mai da un singur exemplu -, care găsește noi echivalențe vechii ambianțe romantico-simboliste, într-un text precum Profil tăiat în lacrimă, unde funcționează iarăși tehnica
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
știute ale imaginii (și deci ordinea impusă de logica realului), face să interfereze planul percepției directe cu imaginarul, aproximează o stare de spirit prin mișcarea aparent arbitrară a sintaxei textuale. Când scrie, de pildă, în Pneu: „Parc săpat în inel, amurg / Surâsul îl porți ca pe un alpenstock, / Strigătele urcă la cer ca apa în țevi, // Vântul face reverențe până la trei/ zeci și șapte, cuvintele ies ca soldații din garnizoană” - poetul vizează, succesiv, ordonarea plastică, geometrică a imaginilor naturale (în primul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
vers), pentru ca silaba zeci, trecută în versul următor, să se prelungească în finalul aceleiași unități, în garnizoană. O extindere a analizei ar scoate la iveală și alte subterane relații de natură pur textuală, situabile pe mai multe axe. De exemplu: amurg / alpenstock / apa; amurg / surâsul / strigătele / urcă; cer / țevi / trei; la cer / face reverențe / trei-; ca pe / alpenstock; Parc / inel etc. etc. Întreaga poezie e plină de asemenea mărci autoreferențiale sau de motivare analogică a semnificantului. Încât finalul „Imn cristalizat în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
zeci, trecută în versul următor, să se prelungească în finalul aceleiași unități, în garnizoană. O extindere a analizei ar scoate la iveală și alte subterane relații de natură pur textuală, situabile pe mai multe axe. De exemplu: amurg / alpenstock / apa; amurg / surâsul / strigătele / urcă; cer / țevi / trei; la cer / face reverențe / trei-; ca pe / alpenstock; Parc / inel etc. etc. Întreaga poezie e plină de asemenea mărci autoreferențiale sau de motivare analogică a semnificantului. Încât finalul „Imn cristalizat în azbest, început de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]