11,096 matches
-
scadență cuprins între A și B, cumpărătorul exercită opțiunea, înregistrând o pierdere mai mică decât abandonul primei. 2. Cumpărarea unei opțiuni de vânzare. Fig. III.10 Cumpărare de put unde: A punctul mort (preț exercitare-prima); B preț de exercitare. Investitorul anticipează un curs în scădere și cumpără o opțiune de vânzare pentru a-și păstra șansa unui câștig nelimitat, cu o pierdere limitată la mărimea primei. Cumpărătorul câștigă când cursul curent este la stânga punctului mort (și evident mai mic decât prețul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
limitată la mărimea primei. Cumpărătorul câștigă când cursul curent este la stânga punctului mort (și evident mai mic decât prețul de exercitare). Între A și B se exercită opțiunea pentru a minimiza pierderea. 3. Vânzarea unei opțiuni de cumpărare. Vânzătorul opțiunii anticipează o stagnare a cursului, urmată de o tendință descrescătoare a acestuia. Decizia de executare a contractului aparține însă cumpărătorului. * Dacă cursul la scadență este mai mic decât prețul de exercitare, vânzătorul câștigă limitat (prima) și nu cedează titlurile. * Dacă cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de curs în care cumpărătorul de strangle execută contractul pentru a-și minimiza pierderea. Atât la strangle cât și la straddle, câștigul cumpărătorului este nelimitat și pierderea este limitată la suma primelor. 4. Butterfly în acest tip de tranzacții operatorul anticipează o fluctuație redusă a cursului și se constituie mai întâi în vânzător de straddle (operațiunea 1). Dacă la scadență cursul este între cele două praguri (p1 și p2), cumpărătorul de butterfly câștigă limitat, câștigul său fiind maxim când cursul este
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
primele plătite operațiunea (2)). Sintetic, strategia de cumpărare de butterfly poate fi exprimată astfel: cumpărare put la , vânzare put la pe, vânzare call la pe, cumpărare call la . 5. Condor. În aceleași ipoteze ca la strategia butterfly, cumpărătorul de condor anticipează o fluctuație redusă a cursului și se constituie mai întâi în vânzător de strangle (operațiunea (1)). Fig. III.20 Condor la cumpărare unde p1 și p2 sunt pragurile de rentabilitate. Strategia condor la cumpărare este tot o succesiune de două
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
martie 2003) 4.2. ANALIZA FUNDAMENTALĂ "Fundamentaliștii" caută răspunsul la întrebarea : "Ce să cumpere/vândă?", pornind de la principii și legități economice. Secvența lor de abordare cuprinde analiza companiei țintă, a sectorului respectiv și a contextului economic particular. Ei încearcă să anticipeze un posibil interes investițional (individual sau instituțional), care să antreneze o mișcare de preț al acțiunilor companiei vizate. Vorbind despre valoarea unei investiții în active financiare, prețul inițial de achiziție este irelevant.9 Tot ceea ce ține de trecut nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de vânzare atunci când scăderea cursului este egală cu amplitudinea maximă (din zona "capului") și curba cursului traversează "linia gâtului".27 Această configurație este indiciul unei scăderi mai puternice a cursului după depășirea "umărului drept", care este un prag de saturație. Anticipând configurația, se poate proceda la vânzare în punctul A. În acest sens trebuie reperat și punctul B (începutul "umărului drept") care poate fi mai sus decât C dar nu poate depăși punctul D (o "linie a gâtului" cu tendință).28
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
la Hoffmann sau la Gogol, ironicul se împletește inextricabil cu terifiantul. A doua povestire este centrată asupra bestialului, urmărind aventura unui profesor, traducător al Bibliei, la castelul unui conte misterios. Apariția totemică a unui urs înzestrat cu instincte sexuale antropomorfizate anticipează febra erotică a licantropiei care va scutura literatura horror în secolul al XX-lea și care va umple paginile de picturi descriptive coșmarești, à la John Fuseli. Dincolo de orice, este remarcabil talentul autorului de a conferi o certă aură de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este la fel de influent ca Poe. Dintre numeroasele sale nuvele, două merită cu prisosință amintite: Green Tea și Carmilla (ambele prezente în volumul intitulat, ca un obscur ecou paulinian din Întâia Epistolă către Corinteni, In a Glass Darkly, 1872). Green Tea anticipează tema jamesiană din The Turn of the Screw, fiind povestea unui anume Jennings, pe care o maimuță îl impinge la sinucidere. Nevroza personajului este pusă pe seama consumului excesiv de ceai verde, de unde și titlul nuvelei. Carmilla, pe de altă parte, anticipează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
anticipează tema jamesiană din The Turn of the Screw, fiind povestea unui anume Jennings, pe care o maimuță îl impinge la sinucidere. Nevroza personajului este pusă pe seama consumului excesiv de ceai verde, de unde și titlul nuvelei. Carmilla, pe de altă parte, anticipează tema stokeriană din romanul Dracula, aducând în prim-plan ideea lesbianismului vampiric 32. Relația în cauză se stabilește între naratoare, o anume Laura, care suferă atacurile lamiei încă de la șase ani, și o fată de aceeași vârstă, care se dovedește
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
trag cu degetele picioarelor încet, încet plapoma în jos... când o! întâmplare!... o, ceas rău!... plapoma [...] lunecă de pe mine și... deodată mă trezii gol, dezarmat și prăpădit în mijlocul întunericului, expus la toate fantomele". Trebuie reținută expresia sintetică "mijlocul întunericului", care anticipează titlul unei metafore simfonice a terorii în opera lui Joseph Conrad (ce-i drept, recontextualizată și diferit orientată). Terifiantul cunoaște un crescendo, cu acțiuni paralele, care augmentează spaima: În același timp văzui la fereastră în zarea lunei un ce alb
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
apare mai puțin spectaculos astăzi decât se înfățișa el cititorilor de acum un secol. Persistă însă în proza scurtă Duhul băilor (1909) un aer îmbibat de terifiant, întreținut atât de procedeul narativ ales (Rahmenerzählung), cât și de subiectul propriu-zis. Povestirea anticipează romanul de largă respirație epică Arhanghelii, care, potrivit lui Mircea Popa, "nu este numai cartea unei mine de aur, dar și monografia unui ținut și a unei ocupații: băieșitul" (1982: 108). Ne amintim că unul dintre principiile epice ale scriitorului era
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
viu de foc ce cotropea cetatea". Wilhelm Temerarul singur, profitând de îmbulzeala ultimului asalt, reușește să se refugieze și să se zăvorască într-un coridor subteran, acolo unde sălășluia vrăjitoarea cetății. Șobolanii pătrund în sala tronului, unde, într-o parodie anticipând, prin pronunțatele contururi distopice, Animal Farm, "un șobolan mai frumos și mai sprinten, cu chip mai arătos și cu uitătură mai semeață", devenit căpetenie ad hoc, proclamă cu emfază victoria. Informat că Wilhelm Temerarul a scăpat totuși, proaspătul zbir cere
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se putu vedea intrând în sala tronului, singur și șchiopătând, un șobolan mare și roșu, care semăna leit la chip cu Wilhelm Temerarul, Duce de Brabant". Terifiantul cu substrat (aparent) de poveste se sfârșește într-o parabolă cu nuanțe politice, anticipând, straniu, romanul Șobolanul, elaborat, în 1979, de Andrzej Zaniewski. De altfel, în articolul consacrat autorului în Dicționarul scriitorilor români, se deplânge "mobilizarea imaginației fantastice în slujba ilustrării alegorice a unor teze extraliterare" (1995-2003: I, 262). * * * A doua proză de teroare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sună nouă, lectorilor obsedați de intertextualitate, ca un refren bolovănos, dar expresiv la replica regelui din Partea a doua a piesei istorice Henry IV de Shakespeare: Neliniștit e capul care poartă coroana". Oricum, pasajul care urmează sublimează triumful criminal al gregarului, anticipând, după cum observă cu justețe Al. Piru (1970: I, 153), aglomerațiile epice din proza lui Negruzzi sau a lui Rebreanu: Dacă au agiunsu în șesul Bahluiului domniia, aproape de mănăstirea Balicăi locul era tot plin de oameni, nu să vedea șesul deșertu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
proza lui Costin îi poate oferi lectorului curios de astăzi plăcerea descoperirii unor nestemate descriptive, ascunse neglijent în ganga puțin ofertantă a evocării istorice. Cele câteva oaze de teroare scripturală descrise și analizate demonstrează vocația de scriitor a cronicarului și anticipează dezvoltarea epică a literaturii române. 2.2. Teroarea naturală Din perspectiva naratorului, proza care subîntinde această categorie estetică de nișă este, surprinzător sau nu, relativ puțin frecventată atât în literatura română, cât și în cea universală. Motivul rezidă, probabil, în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
așteptarea diligenței. Cadrul static și elementele descriptive reduse proporțional favorizează evocarea: viața lui Leiba Zibal, deși lungă, nu a fost una fericită. Tinerețea i-a fost marcată de violență inexplicabilă și gratuită, iar incidentul petrecut pe când era băiat de prăvălie anticipează, ca o stranie prolepsă narativă, drama din prezent: "Doi hamali coborâseră în beci un boloboc sub privigherea băiatului Zibal. O neînțelegere se ivi între dânșii la împărțeala câștigului. Unul dintre ei luă un crâmpei de lemn ce-l găsi la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în brațele nevăzute". Celestul exultă la împlinirea unui destin îndelung pregătit: "toți ochii de diamant ai cerului clipiră atunci de fericire". Faptul cel mai neobișnuit este că notațiile auctoriale din finalul propriu-zis al nuvelei, scrise în cheie metaforic-analitică, par să anticipeze aserțiunile, selectate dintr-un interviu, ale celebrului actor de origine maghiară, dar născut în România Bela Lugosi, potrivit cărora "Femeile iubesc teroarea. [...] Subconștientul lor tânjește după îmbrățișarea morții. Moartea, ultimul iubit triumfător" (Sullivan, 1986: 274). Sexualitatea obsesivă (în Frigul, melanjată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cămăruțe și cotloane încurcau drumul și întârziau pașii". În descrierea cvasi-balzaciană a interiorului, surprinde mai ales prezența unui veritabil muzeu, haut lieu al entomologiei, adăpostit cu generozitate de vintrele conacului. Sunt, aici, pagini de prozopoem al fascinantului repulsiv, enumerațiile substantivale anticipând superbele deliruri teratologice din proza lui Mircea Cărtărescu: " Pereții erau în întregime acoperiți de niște dulapuri mari, pline de gângănii mumificate. Lumina care pătrundea prin ferestrele largi făcea să strălucească în vitrine pulberea aripilor de fluturi, armura neagră a greierilor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
permite stabilirea unei relații cu mitul lui Faust, cu precizarea că, în cazul nuvelei românești, avem de a face cu o figură de maleficus otiosus: un vrăjitor obosit, plictisit de povara nemuririi, care dezvoltă puternice tendințe suicidare. Dar să nu anticipez. Este evident, încă de la debut, substratul de basm al nuvelei, căreia i se aplică un strat viguros de identificare descriptivă de sorginte realistă. Rezultatul este un tablou rural descris convingător, nu vidat de tușe ale fabulosului straniu: În preajma unei păduri
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
braț străin, îl imploră pe flăcău să-i ia viața. După lovitura înspăimântătoare a lui Stoicea, "[c]reierii vrăjitorului se sleiră pe pod". Deziluzionat, eroul se sinucide: "Stoicea se duse pe zăgaz și, cu capul înainte, spintecă adâncul străveziu". Nuvela anticipează, în chip excepțional, una dintre povestirile în ramă ale lui Hermann Hesse: Biografia indiană, anexată la romanul utopic Glasperlenspiel (1943), în care ni se prezintă evoluția unei persona imaginate de Joseph Knecht, Magister Ludi. Astfel, Dasa ajunge să realizeze inconsistența
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este, în fiecare caz, la fel de eterică și de imaterială" (1848: I, 348). Eroul va simți aceasta pe pielea lui, dacă ne permiteți jocul de cuvinte, la finalul experienței sale terifiante, atunci când elucidează, malgré soi, misterul dispariției Arankăi. Dar să nu anticipez și să pornesc da capo, adică de la titlu, care se dovedește mai înșelător decât s-ar bănui la prima vedere. Precum bine observă Doina Ruști, în credința populară autohtonă, "știma este un duh al pădurii, care poate lua orice înfățișare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
că nu Christina este factorul celei mai pronunțate terori epice, ci un personaj misterios, în fapt abia o prezență, de un regim ontologic incert, care apare ca martor tăcut al întâlnirii nocturne dintre vampir și Egor. Însă nu trebuie să anticipez: voi discuta în detaliu acest aspect atunci când voi analiza capitolul al zecelea al romanului eliadesc. Oricum, este suficient să precizez aici că vampirul poate fi nu numai un agent al distrucției și al corupției ontologice, ci și un inedit motor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
A doua grilă de lectură este mai puțin evidentă,95 dar nu mai puțin incitantă. Întregul roman poate fi interpretat ca o frescă a prăbușirii aristocrației în favoarea unei clase sociale în plină ascensiune: țărănimea. În acest sens, cartea lui Eliade anticipează în chip straniu un film produs, între alții, de Andy Warhol și regizat de Paul Morrisey: Blood for Dracula (sau, în unele versiuni, chiar Andy Warhol's Dracula, 1974). Și acolo aristocrația, reprezentată de Dracula (conte bolnav și decrepit, exilat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
contraparte obligatorie la pasajele înalte, pretențioase, din registrul vizionar, pe care sunt menite, pe de o parte, să le îndulcească și, pe de altă parte, paradoxal, să le potențeze. Terifiantul epic apare, la Cărtărescu, absolut spontan: nu pare a fi anticipat de nici o mișcare diegetică preliminară. În partea întâi a primului volum din Orbitor, clanul Badislavilor, iviți, grație unei viziuni onirice a naratorului, pe meleagurile din Balcani, "într-o Sciție delirantă", primește prețioase semințe de mac de la o șatră de țigani
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
gesturi mai greu de înțeles, fiindcă ele contravin valorilor toleranței și solidarității apărate de Islam. Distincția introdusă în secolul al XIV-lea de Semnani între timpul orizontal al mișcării astrelor și "timpul vertical" caracteristic sufletului, le-a permis musulmanilor să anticipeze rolul înțelegerii în cunoașterea fenomenelor istoric-umane, teoretizat mai târziu și de filosofii occidentali. Filosofia islamică a fost ferită de "mutații" ca cele pe care Occidentul le multiplică mereu. ("Catastrofele" menționate mai sus, asociate cu linearitatea timpului istoric, răspunzătoare pentru tezele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]