4,162 matches
-
devenind necesar și fără un „de ce”. Al patrulea efect constă în afirmarea omului radical de maximă tehnologizare și de secularizare insinuantă. Radicalismul său relevă un individualism posesiv, anarhic și anti-autoritar. Refuzul conceptului ontologic de persoană face ca prima caracteristică a antropologiei radicale să fie concepția omului ca individ și nu ca persoană. Potrivit acestei concepții, individul poate fi o cărămidă, o pisică, iar persoana aparține, într-un fel, lumii spiritului. De la această concepție a omului ca individ, derivă cultura individualismului unde
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sens se vorbește de o conștiință istorică care se inserează într-un țesut de temporalitate, între ieri și mâine. Ea este matură în măsura în care știe să transforme stimulii trecutului în proiecte și operații pentru viitor. În acest context istoric fundamental al antropologiei, „Omul simte că nu poate trăi fără să vadă de ce, fără să cunoască pentru cine. În realitate, el nu poate să trăiască fără să știe cine. Doar semnificația ultimă, care este răspunsul la de ce, decide valoarea esenței cu privire la cine este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
conștiinței și libertății în relația cu omul ca persoană, subliniindu-se faptul că realitatea conștiinței este unul din factorii care constituie personalitatea omului; în al doilea text, odată cu numărul 14 este evidențiată o doctrină amplă, De dignitate conscientiae, într-o antropologie personalistă bogată. Conștiința este considerată ca inima omului unde Dumnezeu îl așteaptă și decide asupra propriei soarte sub privirea lui Dumnezeu. Din această conștiință personală transcendentală și fundamentală rezultă conștiința legilor categoriale care spune: „fă aceasta, evită aceasta!”. Numărul 15
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a contribuit, cel puțin în parte, la divinizarea conștiinței în gândirea anticilor. Aceștia din urmă vedeau în conștiință o participare la Rațiunea divină sau la Spiritul divin care guvernează universul. Origine identifica conștiința cu pneuma egemonikón (πνεύμα ήγεμονικόν) care, în antropologia sa, este identificată cu sufletul vital. De asemenea, este relevantă identificarea conștiinței cu îngerul păzitor, dăruit la botez, o idee propusă de Ioan Climacul. Așa se explică cum cei nebotezați sunt mai puțin cuprinși de remușcări în urma faptelor săvârșite. Antropologia
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
antropologia sa, este identificată cu sufletul vital. De asemenea, este relevantă identificarea conștiinței cu îngerul păzitor, dăruit la botez, o idee propusă de Ioan Climacul. Așa se explică cum cei nebotezați sunt mai puțin cuprinși de remușcări în urma faptelor săvârșite. Antropologia lui Augustin de Ippona gravitează în jurul concepției despre om ca imagine a lui Dumnezeu, imprimată în sufletul imortal. Se poate spune că grandoarea omului rezidă tocmai în „a fi capabil de Dumnezeu”; chiar dacă se poate afla în criză din cauza păcatului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
omului până când nu se odihnește în Dumnezeu. Întoarcerea omului în sine înseamnă a-L întâlni pe Dumnezeu. În conștiința sa, omul îl ascultă pe Dumnezeu care îi vorbește, iar el îi răspunde. Ne întrebăm: cum reușește Augustin să edifice această antropologie care a inspirat Conciliului Vatican al II-lea, în elaborarea documentului Gaudium et spes? Pentru Augustin, baza ordinii morale este legea eternă, iar planul lui Dumnezeu este recunoscut ca lege naturală care obligă în conștiință. Este vorba de o sinteză
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se poate spune că imago este locul de întâlnire cu animus. În cadrul tradiției romane, masca de ceară sau imago evoca sufletul defunctului în situarea sa habituală în atrium și în pompa funebris. „Folosirea figurilor și măștilor funerare presupune manifestarea unei antropologii concrete, fiecare din trăsături putem spune că este universală, însă au fost culese și modelate în Roma cu o intensitate particulară și originală. Am observat deja în diferite momente ale acestui proces că examenul concepției romane a omului permite să
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Possenti face următoarea afirmație: „Într-un anumit mod trebuie să transferăm în persoană centrul filosofiei, deoarece acolo se află centrul vieții, și acolo stă o cifră esențială a ființei (sensul acestei asumări, care este departe de a reduce filosofia la antropologie, va deveni în mod gradual clar). A gândi ființa și a gândi persoana se așază pe aceeași axă dintr-un motiv dublu: nivelul cel mai înalt al existenței este existența în formă personală, în sensul că persoana constituie ființa în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
singularitate a persoanei, a concretului său individual, a ființei sale ca subiect sau substrat, o substantia individua (după cum a afirmat Boethius).” Se cuvine să facem o precizare importantă, legată de discursul antropologic în epoca Sfinților Părinți. Este vorba de o antropologie structural înrădăcinată în reflecția despre Dumnezeu și om, doi poli care converg unul spre celălalt. În această direcție, tema care ocupă în mod indiscutabil polul central este cea a omului ca imagine a lui Dumnezeu. Acest concept biblic preluat de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
elaborarea noțiunii de persoană. Punctul culminant îl constituie meditarea dogmei sfintei Treimi, dând naștere unei noi modalități de a concepe Ființa lui Dumnezeu ca Relație, iar persoana umană ca o ființă relațională după imaginea Trinității. Potrivit cercetătorilor gândirii sale, în antropologia sa creaționistă Augustin afirmă că „sufletul nu este de la Dumnezeu, nici de natură trupească, ci spiritual, creat de asemenea din nimic și nemuritor”. În acest sens, se poate recunoaște cu ușurință influența lui Ambrozie din Milano, care determină în evoluția
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Dumnezeu. Același Augustin explică modul în care trebuie să se înțeleagă cuvintele care descriu crearea omului, cu referire la plural doar la crearea omului, inserându-se în tradiția Sfinților Părinți care au recunoscut prezența și acțiunea Sfintei Treimi, preluând o antropologie creaționistă de tip trinitară. De asemenea, este sugestivă mențiunea pe care o face Augustin în De Trinitate, legată de problema „De ce nu se spune că în Sfânta Treime există o singură persoană și trei esențe”: „Grecii, este adevărat, dacă ar
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
suflet”, unde sufletul nu depinde de trup; „sufletul nu este omul și nu este persoana”, dar avem omul ca o substanță complexă apărută din unirea celor două principii ale ființei, „sufletul forma” și „materia primă”, adică „omul spirit întrupat”. Această antropologie a secolului al XIII-lea o regăsim, în mod deosebit, în gândirea lui Alexandru de Hales, care se referă la anumite definiții dualiste despre om, de origine augustiniană: înainte de toate, el afirmă că „există două substanțe în om, sufletul și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
unei astfel de tentative în prezentarea panoramicii personalismului lui Max Scheler (1874-1928). De asemenea, suntem conștienți atât de luminile, cât și de umbrele acestei tentative, din cauza opticii nu întotdeauna precise a discursului filosofic pe care vrem să-l tratăm. 1. Antropologia sa fenomenologică Se constată că evoluția gândirii lui Scheler este marcată de o continuitate evidentă între „Scheler spiritualist și Scheler catolic” și de o ruptură implicită „între Scheler teist și Scheler panteist”. Din cauza schimbărilor care au avut loc în evoluția
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sunt individualizate și înțelese, Scheler demonstrează o capacitate pătrunzătoare de înțelegere a ființei umane și a schimbărilor sale în timp, reușind să atingă în profunzime misterul persoanei, care va fi un element de care nu va putea face abstracție în antropologia sa fenomenologică. În această ordine se încadrează evaluarea atentă a intelectului uman. El evaluează intelectul ca pe o „boală a spiritului”, care funcționează ca o „specie de remediu” pentru existența omului, exaltă în schimb rolul instinctului înțeles ca o „formă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dintre filosofia greacă și filosofia medievală a diminuat emfaza iubirii realizată de Cristos. De aici Scheler conchide că proprietatea intelectului asupra iubirii și asupra voinței este motivul care demonstrează de ce filosofia creștină nu este autentică. Concluzie Tema persoanei din perspectiva antropologiei fenomenologice a evidențiat complexitatea conceptelor utilizate și profunzimea lor în reflecția lui Scheler. Este evident influxul pe care l-a exercitat asupra generațiilor de filosofi și oameni de cultură prin studiul său serios și critic asupra moștenirii filosofice, antice și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
că nu este doar Magisterul episcopilor, dar și învățătura specializată a teologilor; nu este doar învățătura teologilor, dar și sensus fidei, intuiția sfinților, intuiția poporului lui Dumnezeu. Concluzie Considerăm că referința la experiența umană este fundamentală pentru dezvoltarea continuă a antropologiei și a teologiei morale. Chiar dacă este vorba de o tratare limitată a temei ca extensie și profunzime, am vrut înainte de toate să oferim o privire riguroasă asupra conceptului de „experiență”, în intersectarea ei cu științele teologice și umane. De asemenea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a cărei referință imediată este conștiința: „atât conștiința celui care trăiește legea iubirii și a dreptății, cât și conștiința care-l cheamă la căință pe acela care a acționat împotriva îndemnului conștiinței sale”. Fundamentul discursului despre conștiință îl regăsim în antropologia imitației lui Isus. În cadrul acesta, teologul din Böttingen afirmă că: „În conștiință răsună ecoul interior al chemării lui Cristos, care ne invită să-l urmăm. În ea, omul simte în mod irezistibil că existența sa intimă este încătușată de Cristos
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
precizăm câteva elemente fundamentale care constituie baza acestui discurs actual, cum ar fi: corpul, individul, omul și persoana. În cadrul personalismului creștin de inspirație tomistă, persoana și sacralitatea vieții ocupă un loc esențial în articularea statutului metafizic al ființei. Conform acestei antropologii, persoana, așa cum vom vedea, este o unitate psiho-fizică de trup și suflet care, în orice alegere, se angajează în toată realitatea sa. Ioan Paul al II-lea, de fericită amintire, în scrisoarea enciclică, Evangelium vitae, afirma că „Evanghelia demnității persoanei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ofere, după cum codurile deontologice obligă, și asistența umană de ordin moral”. 1. Corpul și valoarea 1.1 Valoarea corpului din perspectivă personalistă Întrebarea care provoacă reflecția noastră este următoarea: în ce constă valoarea corpului? R. Lucas Lucas, în cartea sa Antropologia e problemi bioetici, vorbește de două semnificații care privesc corpul: corpul - obiect care indică realitatea obiectivă, considerată ca un obiect între alte obiecte, corpul plantelor sau corpul mineral și corpul - subiect, care indică realitatea umană corporală, considerată ca un subiect
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a credinței lui. Al patrulea pasaj, de la persoana bolnavă la ființa umană „radicală și finală”. Este vorba de surprinderea omului în radicalitatea și în finalitatea lui, adică în rădăcinile sale și cu referire la destinul său ultim. În perspectiva unei antropologii deschise față de transcendent și în perspectiva credinței creștine, rădăcinile omului nu stau în omul însuși, nici în cel care este generat, nici în cei care îl generează, ci în Dumnezeu Creatorul, izvorul prim al vieții umane. 1.2 Filosofia bolii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ca pe o dimensiune care aparține unei realități personale unitare, corporale și spirituale în același timp. Se relevă exigența de a oferi itinerarii formative pentru tinerii cercetători, pentru a accentua nu numai pregătirea științifică, ci și dobândirea noțiunilor fundamentale de antropologie și etică. Biserica respectă și sprijină cercetarea științifică atunci când ea urmează o orientare în mod autentic umanistă, și reînnoiește chemarea ei pentru ca cercetarea științifică și biomedică să evite orice tentație de manipulare a omului, deoarece orice ființă umană este o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
vieții. O evanghelie care, traversându-i inima, lasă un sens de uimire profundă, umană și religioasă”. Concluzie În cadrul acestei teme am încercat să trasăm linia roșie a problematicii despre demnitatea persoanei umane și despre valoarea vieții sale, pornind de la viziunea antropologiei clasice, cu referire la fenomenul bolii. După o analiză scurtă, dar sistematică, am aprofundat noile probleme etice și factorii culturali și sociali, pentru a ajunge, spre sfârșit, la noile sfidări ale medicinei și geneticii, punând în evidență optica creștină, în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
tendințe și inerții. De aceea este necesară intervenția sociologilor, care nu se limitează la viziuni abstracte ale spațiului urban, care evită reducționismul logicilor economice, dar și al "geopoliticilor" detașate de contingențe istorice și sociale... Analiza, diagnoza, prognoza cer istorie, sociologie, antropologie, demografie etc., pe această cale fiind angajate instituții de cercetare, departamente universitare, programe de finanțare etc. De exemplu, Centrul Pierre Naville are câteva zeci de sociologi, economiști, geografi, etnologi etc. și colaborează cu alte zeci de pe tot teritoriul Franței, cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
II. Vikingii în America Continentele americane au fost populate de către mongoloizi (termen desuet astăzi), care au traversat strâmtoarea Bering, sau Behring, pe uscat și pe jos și care, odată instalați în aceste noi teritorii, au luat numele (cel puțin pentru antropologii moderni) de amerindieni. Acești asiatici, (presupunând că nu au fost decât asiatici) au fost numiți în vechime skraeling în țările scandinave și indios de către Cristofor Columb pentru a-i desemna pe locuitorii unui continent pe care el îl credea a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a Universității „Ovidius” din Constanța. Din 2009 scrie pentru Cultura. Domenii de interes: geografia umană, geografia electorală, partidele politice, politica românească și europeană. DINU GUȚU este absolvent de științe politice (studii de licență și masterat) la SNSPA și doctorand în antropologie. A publicat Revoluția ultrașilor. Antie tatism, violență simbolică și potențial insurecțional în cadrul fenomenului Ultras. DANA IRINA IONIȚĂ a obținut titlul de doctor în științe politice la SNSPA cu teza Formarea coalițiilor în Europa Centrală și de Est. În prezent este
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]