16,557 matches
-
bazată pe un individualism decorativ de masă. În faza III, confortul este asociat nu atât cu pasivitatea consumatorului, cât cu activitatea decorativă și cu o anumită identificare cu casa. Firește, modurile de amenajare a căminului nu sunt fără legătură cu apartenența de clasă sau cu micromediile. Rămâne un fapt că normele de grup nu împiedică dezvoltarea practicilor și a gusturilor particulare, ceea ce Martine Segalen și Beatrix Le Wita numesc „creații familiale”13. Regulilor stricte ale „bunului-gust” le succedă tendința către forme
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fie în asemenea măsură mobilizator de afect este, pe de o parte, capacitatea sa de a crea suspans între doi cvasiegali care se înfruntă, iar pe de altă parte, puterea sa de a crea sau de a intensifica sentimente de apartenență la un anume grup16. Această analiză elucidează cu siguranță fenomenul, însă nu-i epuizează misterul. În joc intră și alte dimensiuni. Dacă publicul se dezlănțuie în felul știut, acest lucru se explică și prin aceea că el se află în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
factori de un cu totul alt gen, printre care figurează în primul rând, așa cum s-a văzut, consacrarea socială a valorilor hedoniste și sanitare. Dar mai există și alții: să subliniem, în mod deosebit, dezagregarea legăturilor sociale, reculul sentimentelor de apartenență la o comunitate, sporirea incertitudinii, fragilizarea vieții profesionale și afective, slăbirea legăturilor familiale. Toți acești factori au accentuat, în cursul fazei III, sentimentul de izolare a ființelor, insecuritatea interioară, experiențele eșecului personal, crizele subiective și intersubiective. Într-un cuvânt, dificultatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
omului”, când femeile au pierdut din statutul și din puterea anterioare. În Statele Unitexe "Statele Unite", în perioada colonială, dreptul de participare la vot era legat de proprietate. Când noile state au adoptat Constituții, după Războiul de Independențăxe "Războiul de Independență", apartenența la sexul masculin a fost adăugată proprietății drept condiție constituțională de participare la vot. Mai multe femei înstărite și-au pierdut atunci drepturile electorale. Femei care fuseseră implicate în politică și care fuseseră active în timpul Războiului de Independență au fost
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
atelierele de producție intensivă sunt în general femei cubaneze (Fernández-Kellyxe "Fernández-Kelly, M.P.", Garciaxe "Garcia, A.M.", 1992). Globalizarea și dispersarea spațială a activităților economice au creat astfel o nouă ierarhie de gen, potențată de clasa socială, de originea etnică și de apartenența națională. Bărbații sunt cei care controlează, în general, zona nereglementată a subcontractărilor, în timp ce femeile, și mai cu seamă imigrantele, sunt lucrătorii preferați ai micilor ateliere de producție mizere ale „fabricilor globale” (Fernández-Kellyxe "Fernández-Kelly, M.P.", Sassenxe "Sassen, Saskia", 1995). Regimurile de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dintre femei. Slujbele necalificate din sectorul serviciilor nu sunt doar o parte importantă a infrastructurii economiei formale, ci permit femeilor din clasele sociale privilegiate din Europaxe "Europa", America de Nord și alte regiuni accesul la o carieră profesională. Atâta vreme cât femeile, indiferent de apartenența lor socială, rămân responsabile pentru spațiul reproductiv, condițiile în care intră în structura „masculină” sunt dependente de gen. Femeile privilegiate din punct de vedere social au avantajul de a avea la îndemână forța de muncă ieftină a imigrantelor, sosite adesea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
educație formală, de școală elementară, șapte au urmat cursuri la școală între opt și zece ani, patru, între unsprezece și treisprezece, iar două și-au încheiat studiile liceale. Această mare varietate a nivelului educațional al lucrătoarelor se poate explica prin apartenența lor la companii diferite, știut fiind faptul că majoritatea muncitoarelor de la Dimple Jewelers au o educație elementară, în timp ce angajatele de la BharatRatna Jewelers au, în general, cel puțin doisprezece ani de școală. Educația medie se consideră a fi anul zece (respectiv
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
un asemenea proiect vizând dezvoltarea vieții de noapte pe insula Cheju, ai cărui principali beneficiari erau turiștii japonezi (de sex masculin). Turismul sexual era unul dintre mijloacele prin care oamenii de afaceri din Japoniaxe "Japonia" puteau avea un sentiment de apartenență la aceeași comunitate cu partenerii lor bărbați. După Coreeaxe "Coreea", au devenit destinații și țări precum Filipinexe "Filipine", Thailandaxe "Thailanda" și Indonezia. Organizarea acestei exploatări sexuale transnaționale a determinat crearea unor legături între industriile de profil din estul și sud-estul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Comandante Ana Maria, derulau o importantă activitate de educație politică în cadrul comunităților” (Rodriguezxe "Rodriguez, Cecelia", 1997, p. 9). A rezultat astfel un document intitulat „Legi revoluționare pentru femei”, alcătuit din următoarele zece puncte: „Femeile, indiferent de rasă, credință, culoare sau apartenență politică, au dreptul să participe la lupta revoluționară într-un mod conform cu dorința și capacitatea lor. Femeile au dreptul să muncească și să primească un salariu corect. Femeile au dreptul să decidă câți copii să aibă și să îngrijească. Femeile
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
al investițiilor străine directe asupra creșterii economice în țările în curs de dezvoltare (Borensztein et al., 1998), pornind de la multitudinea de factori deosebit de specifici care interferează în binomul ISD-PIB (capitalul uman, piețele financiare, sistemul bancar, gradul de deschidere a economiei, apartenența la uniuni integraționiste etc.), în literatura de specialitate întâlnim și o serie de cercetări empirice care fie diminuează magnitudinea acestui impact pozitiv, fie dimpotrivă, o scad ca factor care nu sprijină creșterea economică (Zaman, 2012). Borensztein et al. (1998) consideră
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și funcționale ale acquis-ului comunitar. Cercetarea noastră pornește de la premisa prevalenței eficienței economice a ISD în ceea ce privește economia românească, indiferent de țara de origine, astfel că această cerință nu trebuie să fie sacrificată sau neglijată acordând prioritate altor criterii care vizează apartenențe bazate pe principii extraeconomice la diferite entități economico-sociale și politice internaționale. O altă premisă se referă la așa-numitul prag de saturație al volumului de investiții străine directe în România din punctul de vedere al raportului dintre ISD, intra și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
proveniență a ISD, pe primele cinci locuri se află țări din Uniunea Europeană (Olanda, Austria, Germania, Franța, Cipru), țări a căror prezență în România este explicată și prin existența unor tradiții în domeniul dezvoltării afacerilor, dar și prin proximitatea geografică și apartenența la UE. În perioada 1991-2012, cea mai mare pondere a capitalului social subscris la societățile comerciale cu investiții străine directe a fost deținută de Olanda (20,95% din totalul ISD), urmată de Austria (13,98%), Germania (12,06%) și Franța
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
calcule de fundamentare rezultă parametrii superiori de eficiență economică și financiară pentru economia României. Ponderea investițiilor străine directe ale țărilor din alte continente, după cum era de așteptat, este cu mult mai mică (tabelul 3.15), variind între 2 și 3%. Apartenența României (tabelul 3.15) la continentul european are o importanță deosebită pentru volumul investițiilor străine directe, proporția de peste 89,20% fiind elocventă pentru strategia României în domeniul investițiilor străine directe. Țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică reprezintă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Economică reprezintă cea mai importantă sursă a investițiilor străine directe pentru România, cu o pondere de 49,85% în volumul total al ISD, țările membre ale UE având o pondere de 48,16%, marea lor majoritate fiind membre ale OECD. Apartenența României la UE ridică o problemă de strategie a promovării investițiilor străine directe provenind din această grupare. Este cunoscut faptul că Piața Unică a Uniunii Europene, rigorile și avantajele comunitare constituie un factor favorizant al concentrării investițiilor străine directe din
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
măsură dată de o proporție înjumătățită. Ca și cum membrii familiei nu și-ar mai dori propagată stirpea (deci neamul și familia) în timp, micșorându-i șansele de propagare cu 50%. Dispariția acestei bucurii măsoară grava prăbușire a sentimentului duratei neamului de apartenență, indiferența la durata lungă a neamului (și deci a familiei). Totul este proiectat pe durate mici, cu o indiferență totală la durata lungă. Intensitatea sentimentului duratei scade și odată cu ea scade lungimea voinței, voința de a dura, de a viețui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și stat este performantă. Prin intermediul lor, individul este capabil de a se pune în mod eficient și semnificativ în relație cu sistemul politic” (Almond & Verba, 1996, p. 262). Analiza comparativă efectuată de cei doi autori pe cinci națiuni arată că apartenența la asociații voluntare este mare în Statele Unite ale Americii, moderată în Marea Britanie și Germania și relativ mică în Italia și Mexic. Făcând o sinteză a studiilor de caz pe problematica dezvoltării în Lumea a Treia, sociologii americani Milton Esman și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
analiza în mod regulat problemele pe care persoanele fizice sau instituțiile le întâmpină în lucrul cu acest Cod, în practică. Dacă experiența sugerează că este necesar, anumite recomandări pot fi amendate și eliminate pentru o mai mare utilitate a codului. Apartenența la ESOMAR - și ca urmare responsabilitatea primordială de respectare a regulilor acestui Cod - este una individuală. Totuși, ESOMAR așteaptă de la organizațiile afiliate ca ele să facă eforturi de aplicare și respectare a acestui cod și va susține în mod categoric
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
marketing, calitatea serviciului oferit (cursurile) fiind considerată de managerul-patron drept secundară. Managerul este probabil tipic pentru multe companii de dimensiune medie conduse direct de patronul-fondator: autoritar, neîncrezător în angajați, pe care îi plătește prost și la negru, dar proclamându-și apartenența la modernitate, ca un „adevărat capitalist occidental”, interesat să facă bani cu orice preț. A doua organizație este un liceu de artă, de asemenea localizat în București. Directorul, o profesoară de muzică, deține o libertate de decizie limitată (din acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Germania, Bulgaria, Olanda, Belgia etc. La polul opus, austriecii, polonezii, albanezii, finlandezii, turcii și alte popoare europene sunt mai mândrii decât media de naționalitatea lor. Cu alte cuvinte, românii se plasează cam la nivelul mediei europene în ceea ce privește mândria față de propria apartenență etnică. Acesta poate reprezenta un indicator destul de bun pentru tipul de reprezentare asupra sieși și conaționalilor. În plus, studii mai vechi (Chelcea, 1994) arătau că românii se definesc mai degrabă în termeni pozitivi decât negativi. Pe de altă parte, locul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în cadrul vieții religioase, dar, datorită îmbătrânirii și emigrării populației evreiești din țara noastră, numărul copiilor care participă la astfel de acțiuni este destul de redus, iar educația ce se face are mai mult scopul de a le trezi și menține sentimentul apartenenței lor la comunitatea evreiască. Prin cursurile de Talmud-Tora li se predau elemente de limbă, cultură și tradiție evreiască, principalele momente din istoria poporului evreu. [...] Cultul creștin de rit vechi nu are preocupări speciale pe ansamblul cultului, ci doar câteva parohii
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
situații. Scopul recrutării lui este de a identifica în rândul turiștilor străini care vin pe raza comunei de cei care se interesează de probleme cu caracter militar, contactează în condiții suspecte cadre militare sau familiile acestora, ori sunt suspecți de apartenență la serviciul de spionaj german, precum și pentru dezinformarea acestora. Identificarea unor persoane din mediu care dețin date cu caracter militar și care sunt în relații cu turiști străini sau au rude apropiate în străinătate. Recrutarea se face pe bază de
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
apariția în chip de strigoi. Colossos-ul, subliniază Vernant, asigură, așadar, posibilul contact al celor vii cu morții, căci el reprezintă spațiul unde cel mort poate vedea din nou lumina zilei. Colossos-ul este însă, totodată, semn al absenței celui mort, al apartenenței acestuia la un altundeva, la o lume de dincolo care rămâne esențialmente diferită. Semn deopotrivă al prezenței efective și al alterității, al diferenței, aflat la răscrucea vizibilului cu invizibilul, el asociază intim piatra și umbra rătăcitoare, marcând prin stela funerară
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
dintr-o statuie apare uneori, grație puterii ritualului de evocare, cel plecat dintre pământeni. Căci colossos-ul este semnul contactului posibil cu morții, semnul unui mort ce poate urca spre lumină. În același timp, colossos-ul este un semn al absenței, al apartenenței la un altundeva, totodată, semn al vizibilității posibile a psyche-ului pentru cei vii, al fantomei care se poate întoarce și al alterității sale. Colossos-ul ține de ceea ce Vernant numește „categoria psihologică a dublului”. „Un dublu este altceva decât o imagine
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
iminenta ei dispariție. Din acest punct de vedere, construcția în două părți a pieselor se dovedește esențială. La sfîrșitul primei părți, shite părăsește scena îndată după ce-și revelează, ascunsă sub înfățișarea unui bărbat viu ori a unei femei vii, apartenența la invizibil, adevărul că, de fapt, nu este decât un mort, un spirit. Or, dacă dispare astfel chiar în momentul dezvăluirii apartenenței sale la un altceva sau la un altundeva, asta nu se întâmplă oare tocmai pentru ca, atunci când revine, să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
părăsește scena îndată după ce-și revelează, ascunsă sub înfățișarea unui bărbat viu ori a unei femei vii, apartenența la invizibil, adevărul că, de fapt, nu este decât un mort, un spirit. Or, dacă dispare astfel chiar în momentul dezvăluirii apartenenței sale la un altceva sau la un altundeva, asta nu se întâmplă oare tocmai pentru ca, atunci când revine, să-și afirme în chip manifest statutul de apariție? Numai acum shite se arată în toată splendoarea costumului său, numai acum se concentrează
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]