6,475 matches
-
de negentropie. Oricum, Viața În ansamblu e o sursă de negentropie În mediul nostru particular - planeta -, iar exemplul de deunăzi al lichenilor, mari iubitori de negentropie, care se fixează pe tot ce e negentropic, fie el abioticul munte ori bioticul arbore, dar niciodată pe vreun heterotrof, neemitent de negentropie, este concludent. Deci noi, aceia care trăim Într’un mediu entropic și care nu avem la dispoziție “negentropia” financiară care să ne permită evadarea spre acele medii negentropice prin excelență - munte sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
El este atras acum de parcuri, adică tot de plante. Dar acestea sunt, din motive lesne de Înțeles, plante perene, adică arbori ori arbuști. Care, evident, nici pomeneală să moară pentru a elibera negentropia. Oare așa să fie? Odată cu toamna, arborele se pregătește de somn și, evident, leapădă frunzele, cu care nu mai are acum ce face. Dar nu oricum. Mai Întâi le suge de tot ce poate fi util, substanțe pe care le depozitează În tulpină și rădăcini, pentru la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ori asfalt, care ar trebui altminteri, adică dacă oxigenul ar avea acces, să refacă condițiile de viață pentru la anul, În acel sol deci, Viața e extrem de săracă și lentă. Consecința e mai timpuria adormire și mai târzia trezire a arborelui captiv. Și, ieșind pentru puțin timp din cadrul discuției, din același motiv se găsesc morminte vechi dar bine conservate În biserici, precum recent la Mirăuți, nu și În cimitirele sătești, invadate de arbori... Știu un arbore la fel de captiv și deci chinuit
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și mai târzia trezire a arborelui captiv. Și, ieșind pentru puțin timp din cadrul discuției, din același motiv se găsesc morminte vechi dar bine conservate În biserici, precum recent la Mirăuți, nu și În cimitirele sătești, invadate de arbori... Știu un arbore la fel de captiv și deci chinuit fără vină, unul cel puțin particular. Anume Teiul lui Eminescu, de care nu ne putem apropia decât pășind pe asfalt. El, Teiul lui Eminescu și atâția alții care suferă Încântându-ne În același timp privirea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doar o figură de stil, căci natura nu e și nici nu produce ceva perfid. În ce constă perfidia? În gloanțele pe care le folosește În lupta cu ceilalți, arborii locului, cu totul deosebite de ale acestora. În apropierea oricărui arbore, adică acolo unde rădăcinile Îi sunt dese și eficace, acela Împiedică pe alții să-l concureze, eliminând În sol substanțe anume, numite alelopatice. Acestea sunt de fapt mesaje chimice menite nu atât să ucidă cât să avertizeze. Ele nu fac
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidante, marmura; indiferent dacă e vorba de un bloc diform, adică relativ entropic, ori o statuie, adică negentropică. Ba chiar mai mult statuia... Iar În cazul bâtlanilor e vorba de degradarea altei negentropii, chiar dacă vie, deci autoîntreținută, adică a unui arbore. Dintre “vinovați”, unul - porumbelul - e domestic, altul - bâtlanul - e sălbatic. Fiecare acționează În mediul lui, oraș, respectiv pădure, dar la fel, ca fii ai aceleiași naturi. Ei sunt negânditori, adică fără prejudecăți, și prin urmare firești În acțiunea lor. Poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dar, Întotdeauna bradul a fost smuls pădurii printr’un ceremonial din care nu lipseau motivarea acțiunii, cererea iertării și, mai mult decât atât, promisiunea transcendentului. Această promisiune, făcută bradului real, se leagă de rolul altui brad, unuia mitic, rolul de arbore cosmic, de axă a lumii, axă ce unește lumea imanentă, În care trăim biologic, cu aceea transcendentă, În care vom ajunge odată. Evoluția n’a avut mereu aceeași viteză. Pe planul biologic ea a Început timid, cu o viteză ce-
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
științific. Pedagogul român pornește de la recunoașterea faptului că, dezvoltîndu-se, pedagogia a fost obligată să îmbrățișeze noi aspecte, creîndu-se astfel numeroase discipline care abordează fenomenul educației din perspective variate. El compară această ramificare a pedagogiei, de la începutul secolului XX, cu un arbore, căruia însă i-a apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
perspective variate. El compară această ramificare a pedagogiei, de la începutul secolului XX, cu un arbore, căruia însă i-a apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cele mai multe ori, reprezentanții pedagogiei experimentale au tins spre o educație individualistă. Ghidionescu însă nu nesocotește influența factorilor sociali în dezvoltarea ființei umane, și, prin urmare necesitatea unei discipline care să cerceteze relația educației cu acești factori. Se observă că rădăcina "arborelui" pedagogic îl constituie pedologia. Menirea ei era tocmai aceea de a studia copilul, dar dintr-o pluralitate de puncte de vedere (al biologiei, al psihologiei infantile, al psihologiei comparate, al psihiatriei infantile) și cu metode variate (observație, experiment). Dacă pedologia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
trei grupe, cu atît mai puțin la una din "ramuri". În aceste condiții, dată fiind complexitatea fenomenului educației, apare necesitatea unei colaborări între cercetători sau, cu un termen utilizat astăzi, a unei cercetări interdisciplinare. Deși a făcut din pedologie "rădăcina" "arborelui pedagogic", Ghidionescu a privit cu ochi critic tendința acesteia de supraevaluare a rolului eredității în dezvoltarea ființei umane. "Pedagogul", scria el, "nu trebuie să se lase abătut de problema eredității, nu trebuie să devină nici sceptic, nici fatalist, pentru a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cosmică. Pentru Vasile Lovinescu, Cerbul și Bourul sunt arhetipuri coplementare. Există o identitate de fond între marile mituri si legende ale taurologiei. Legenda vânătorii lui Dragoș e sacrificarea Taurului Primordial de către Mithra, a lui Seth de către Horus, act al regenerării Arborelui Lumii, care înscrie microcosmosului în macrocosmos. Fuga animalului conduce la descoperirea locului consacrat întemeierii. Agentul este învestit cu puterea dragonului, eliberează puterea Kundalini și devine una cu victima, într-un ciclu complet, care duce la perfecțiune. Taina misteriilor e doar
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
care au o sacoșă de premii prin debara. Nu luasem. Din clasa a VII-a nu mai avusesem un premiu. Coroniță și alte prostii. Scrisesem pentru fata lui văru-miu, nepoată-mea, dacă stăm să socotim să vedem cum e cu arborele genealogic, un text pe care să-l trimită ea la revista Barbie. Poate așa aș fi câștigat și io. Dar asta mică s-a mocăit și, în jumătate de an, a trecut pe curat abia jumătate din scrisoarea pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cruce putem izbândi. Ai noștri toți au răzbătut doar așa. Avea atâta dreptate bunica, pe un parcurs existențial atât de tumultuos, doar credința nu le-a putut fi luată sau știrbită. Semnul crucii era și este ceva revelator în saga arborelui nostru genealogic, dar așa cum o făceau și-o trăiau bunicii, parcă mi-a fost dat mai rar să văd astăzi. La cimitir am fost cred o dată cu Maia, țin minte că au fost atunci și o parte din surorile mamei, mătușa
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
să le cânte În ograda casei bătrânești, din[tre] plăcile bune pe care le aveam ce credeți că le-a plăcut mai mult neamurilor mele de femei În opinci și cu mâna la gură?... Menuetul de Beethoven! Alte știri privind arborele meu genealogic dinspre ramura mamii n-aș mai avea să dau, decât aceea, foarte adevărată, că vița ei țărănească se trăgea din șercaia Făgărașului și că bu nicii ei se numeau Adam și Eva. După aceste amintiri de familie și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
transferat la penitenciarul municipal Tiraspol, unde mă aflu și în prezent. De asemenea, aici se află încarcerați și ceilalți trei camarazi din așa-zisul „grup Ilașcu”. Vă ascult regulat emisiunile, îndeosebi cele cu caracter istoric, politic, știrile, discuțiile d-lui Arbore cu invitații săi. Recepția undelor postului D-voastră de radio ziua este foarte bună, mai fină decât la radio „Chișinău”. Seara e puțin mai problematică recepția, apar „valurile”. Demult doream să vă mulțumesc de aportul ce îl aduceți în susținerea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
din afara voinței sale, cu care-l dăruise natura. Convingerea mea e că oamenii nu devin delatori, ci se nasc cu o genă a însingurării, care la un moment dat îi face răzbunători. Simt nevoia să plătească niște oprimări mocnite din arborele genealogic. Nu se iubesc îndeajuns, își adaugă mereu alte cauze, ca să nu se iubească chiar deloc. Turnătorul nostru din dormitorul A era bocciu, mărunțel, vânjos, pistruiat, indigest, mohorât și ducea la bătaie. O jivină rătăcită printre oameni. Îi puneam pătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Sunt născut la 16 ianuarie 1934 în comuna istorică Arbore, județul Suceava, în casa bunilor gospodari Toader și Floarea, care aveau o gospodărie mare chiar lângă renumită biserică monument istoric a hatmanului Luca Arbore. Ctitoria hatmanului Sucevei care a rezistat trecerii veacurilor, este una dintre cele cinci biserici pictate în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93301]
-
Sunt născut la 16 ianuarie 1934 în comuna istorică Arbore, județul Suceava, în casa bunilor gospodari Toader și Floarea, care aveau o gospodărie mare chiar lângă renumită biserică monument istoric a hatmanului Luca Arbore. Ctitoria hatmanului Sucevei care a rezistat trecerii veacurilor, este una dintre cele cinci biserici pictate în exterior din Bucovina și face parte din patrimoniul UNESCO, ea m-a impresionat de când eram copil, fiind altfel decât celelalte biserici. Școală primară de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93301]
-
veacurilor, este una dintre cele cinci biserici pictate în exterior din Bucovina și face parte din patrimoniul UNESCO, ea m-a impresionat de când eram copil, fiind altfel decât celelalte biserici. Școală primară de 4 clase am terminat-o la Scoala Arbore Centru, comuna fiind foarte mare, avea de peste un secol, 3 școli importante. În anul 1945 am dat examen de admitere și am intrat că elev la liceul Liceul de băieți „Eudoxiu Hurmuzachi”din Rădăuți. În anul școlar 1950/51 am
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93301]
-
prezență pe care am reținut o a fost aceea a unui tânăr brunet, frumușel, care de cum a intrat în celulă, s-a prezentat: — Sunt hoț! și sunt mândru de asta... și tata, și bunicu’ meu au fost hoți! Era un arbore genealogic care m-a uluit, dar totodată mi-a trezit un simțământ de admirație... În a douăsprezecea zi de ședere la Prefectură am fost chemat afară și, împreună cu alți câțiva arestați din alte camere, transportat cu duba la Văcărești. Am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
frânge cumplita vijelie Și îmblânzită vine înspre noi Sub forma binecuvântatei ploi. Parfumul tău, balsam divin Mai dulce și înmiresmat ca orice vin, M-a amețit cu vraja-i minunată Încât atât de beat eu n-am fost niciodată. O, arbore puternic, tăcut și solitar Ne vom vedea din ce în ce mai rar Tu ești simbolul forței ce urcă pân' la nor În timp ce eu, neobservat, spre asfințit cobor. Și atunci mă invada o tristețe maladivă și o revoltă greu disimulată, împotriva hahalerei de Adam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
special la volei pe regiunea Suceava. La un moment dat, prin anii 1950, liceul nostru avea cea mai bună echipă școlară de fotbal din regiune, ajunsesem să jucăm de la egal la egal și cu renumită echipa a orașului “Hatmanul Luca Arbore”, la aceste meciuri “epocale” cu mare miza erau prezenți toți elevii din oraș, care constituiau o galerie foarte activă. La volei am câștigat campionatul pe regiune, apoi pe cel de zonă desfășurat, în anul respectiv, la BistritaNasaud, calificandu-ne direct
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
Atât de greu de înțeles, încât americanii cu care stăteam la rând în aeroportul local nu înțelegeau anunțurile din difuzoare. Adolescentele pe jumătate despuiate la o temperatură de 6-7 grade Celsius, îngrămădite ca niște pui de găină pe creanga de arbore în celebrele cab-uri englezești, chicotind și înjurându-se una pe cealaltă pentru a înfrunta frigul de afară. Cimitirul din apropierea universitații, presărat cu tot felul de morminte de francmasoni. Vechi, de secol XIX, aveau o arhitectură atât de stranie încât
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un cântar electornic de precizie la sala de sport. Am 33 de ani, 1.81 înălțime, 78 kg și 77 de grame. Nu știu de ce scriu toate acestea. Ca și cum ți-ai scrijeli numele cu un briceag știrb pe scoarța unui arbore sau pe fresca unei mănăstiri. Ionel din Târgu Bujor a vizitat cu drag această mănăstire. Mănăstirea vârstei mele. În sală de lectură de la etajul doi la care locuiesc, găsesc abandonate pe masa de lucru, alături de fire de păr negru și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]