6,861 matches
-
1943, 44; Doina Peteanu [Anișoara Odeanu], Un volum de autentică poezie: „Alter ego!”, VAA, 1943, 622; Petru Comarnescu, Cântări de flaut sfios, TIL, 1943, 2 124; Tudor Arghezi, Spectacolul continuă neîntrerupt, „Bilete de papagal”, 1945, 33; Ion Apostol Popescu, Literatura ardeleană nouă, 1945, 181-182; Constantin Vârtej, Probleme de stilistică literară, București, 1948, 56-57; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 19-20, 224-227; Mihai Bujeniță, Jurnalul liric al lui Ernest Verzea, „Baricada”, 1994, 4; Vlaicu Bârna, „Crepuscularia”, ST, 1994, 7-9; Teodor
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
VIAȚA NOUĂ, publicație apărută la Cernăuți, săptămânal, între 6 ianuarie 1912 și 17 decembrie 1914, sub conducerea lui George Stoica, ziarist ardelean, căruia i se încredințează ziarul de la numărul 27/1912. Subtitlul „Organ politic național” devine „Organ politic național poporal”, apoi „Organ al Partidului Național”. În articolul Câteva vorbe directorul afirmă: „În nădejdea închegării cât mai strânse a rândurilor noastre și călăuzit
VIAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290530_a_291859]
-
Ovid Densusianu. Director: Ioan Șerb; colegiul de redacție: Mircea Anghelescu, Marin Bucur, Ștefan Aug. Doinaș, Marcel Duță (redactor-șef), Dan Grigorescu. Sunt prezenți cu versuri Ștefan Aug. Doinaș, Petru Rezuș ș.a., cu articole Mircea Anghelescu (Un romanicer „american” al satului ardelean: Petre Neagoe), Petru Rezuș (Mihai Eminescu și Aron Pumnul), Mihail Diaconescu (Actul martiric - o formă liberă în epica daco-romană), Dan Simonescu (Istoria literaturii în preocupările lui Ov. Densusianu), Dan Grigorescu (Dragoș Protopopescu și fenomenul român). Maria Rafailă editează fragmente din
VIAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290529_a_291858]
-
Hossu), iar Ștefan Bezdechi compune poezii în limba latină. Sunt consemnate vizite ale unor profesori străini la Sibiu, precum cea a lui Alf Lombard, sau sărbătorirea unor profesori. În 1944, când Universitatea se întoarce la Cluj, studenții publică Protestul studențimii ardelene față de atrocitățile maghiare de la Cluj din 3 martie 1944. M. Pp.
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
Glasul pământului românesc. Ziarul va avea în vedere în special efortul țării în războiul de recuperare a Basarabiei și Bucovinei, situația de pe front ocupând, prin comentarii și reportaje, prima pagină, apoi menținerea unei atmosfere de rezistență și speranță în rândurile ardelenilor refugiați la București după Dictatul de la Viena (Rebreanu fusese proclamat la un moment dat președinte de onoare al Căminului „Avram Iancu” al acestora). Se face și propagandă în favoarea puterilor Axei, știrile și informațiile venite din Germania și Italia trecând pe
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
prezentată în ultimii ani de Nicolae Țirioi la rubrica „Marginalii”. Ziarul publică, rar, interviuri, anchete, polemici (apărute de obicei cu pseudonime: Gamma, Scarabaeus, Micromegas, I. Delamunte ș.a.), conferințe transmise la radio (Muzica din Banat de Tiberiu Brediceanu, Scriitori și reviste ardelene de azi de Ion Focșeneanu, Spiritul autohton de Nichifor Crainic ș.a.). Numeroase sunt și traducerile, fie din lirica, fie din proza universală, semnate de Lucian Jurchescu (din Horațiu și Heinrich Heine, precum și multe fragmente din romanul Castelul cu fantome de
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
breviarul idilic al întregii Bucovine, din primele zile ale stăpânirii românești. [...] Carte de intens pitoresc bucovinean, cu atât mai intens cu cât e mai distilat, Primăvara în țara fagilor, în care se abat înruditele reflexe mistraliene din marile romane ale ardeleanului Peter Neagoe, constituie pentru autor debutul cel mai categoric, în proză, iar pentru tânăra proză bucovineană una din cele mai temeinice afirmări. PERPESSICIUS Romanul lui Iulian Vesper împinge până în punctul său maxim formula „lumii văzute de...”, practicată la noi cu
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
abordate ce creează impresia unui întreg programatic. Dacă în poezie V. este un livresc sau, mai corect spus, „un poet al livrescului” (Laurențiu Ulici), în schimb notele de călătorie (Miazăzi-Miazănoapte) sunt adevărate „memoriale de sentimente”. Afiliat de unii critici liricii ardelene, în descendența lui Lucian Blaga sau a lui Radu Stanca, catalogat de alții drept un „tradiționalist emancipat” (Marin Mincu), V. este mai de grabă „un suflet romanțios și cavaleresc, elegiac și ironic în același timp, cu finețuri caligrafice” (Nicolae Manolescu
VIJEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
devine membru de onoare al Societății de Limba Română din Voivodina (1972). Debutează la „Steaua” în 1957 cu articolul Acolo unde a creat Slavici. Mai e prezent în „Orizont”, „Analele Universității din Timișoara” ș.a. Viața și opera unui mare prozator ardelean vor constitui pentru V. preocupări constante, lor fiindu-le dedicat și volumul colectiv pe care l-a coordonat, Ioan Slavici. Evaluări critice (1977), culegere de studii care aduce câteva perspective noi. O contribuție însemnată o constituie editarea, în colaborare cu
VINTILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
sau moralizatoare. Meritul revistei este însă de a-l fi impus ca scriitor pe St. O. Iosif, care își publică în V. versurile de început și traduceri din Heine și Pet˝őfi. Altă prezență impusă în V. este tânărul publicist ardelean Ion Gorun, care își va lega ulterior numele de publicațiile sămănătoriste, ca și Constanța Hodoș, Vasile Pop, C. Sandu-Aldea. Lui Duiliu Zamfirescu îi apare idila Culcate-s romanițe, iar lui Coșbuc poeziile Vântoasele și Ispita, se tipăresc versuri postume ale
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare limitată doar la vârsta copilăriei și a tinereții, ci durează toată viața. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, contribuții la culturalizarea poporului au avut și reprezentanții Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal. Ei au scris manuale școlare, cărți pentru mase și au desfășurat o bogată activitate științifică, propunând cultivarea conștiinței naționale prin educație. Gh. Asachi, Gh. Lazăr, I. Heliade-Rădulescu și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și în primele decenii ale secolului al XIX-lea, în special pentru oamenii adulți de la orașe, bibliotecile ce funcționau pe lângă episcopii, mitropolii și în case parohiale au constituit un alt mijloc important de educație și instrucție. Ideile iluministe ale Școlii Ardelene, împreună cu străduințele lui Gh. Lazăr sau ale lui Gh. Asachi s-au manifestat puternic în ampla mișcare culturală a generației de la 1848 și au fost duse mai departe atât de acțiunea ASTREI (Asociațiunea Transilvană pentru Literatura și Cultura Poporului Român
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare limitată doar la vârsta copilăriei și a tinereții, ci durează toată viața. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, contribuții la culturalizarea poporului au avut și reprezentanții Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal. Ei au scris manuale școlare, cărți pentru mase și au desfășurat o bogată activitate științifică, propunând cultivarea conștiinței naționale prin educație. Gh. Asachi, Gh. Lazăr, I. Heliade-Rădulescu și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și în primele decenii ale secolului al XIX-lea, în special pentru oamenii adulți de la orașe, bibliotecile ce funcționau pe lângă episcopii, mitropolii și în case parohiale au constituit un alt mijloc important de educație și instrucție. Ideile iluministe ale Școlii Ardelene, împreună cu străduințele lui Gh. Lazăr sau ale lui Gh. Asachi s-au manifestat puternic în ampla mișcare culturală a generației de la 1848 și au fost duse mai departe atât de acțiunea ASTREI (Asociațiunea Transilvană pentru Literatura și Cultura Poporului Român
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde predă istorie modernă universală. S-a specializat În istoria Transilvaniei, imagologie comparată și studiul naționalismului. A publicat volumele: Istoria modernizării României (1800-1918), OPIDD, București, 1996; Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997 (ediție În limba engleză: National Identity of Romanians in Transylvania, Central European University Press, Budapesta-New York, 2001; ediție În limba germană: Die ethnische Identität der Siebenbürger Rumänen. Eine Entstehungsgeschichte, Böhlau Verlag, Köln-Weimar-Wien, 2003); Românii văzuți de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
52 Universitatea clujeană și naționalismul 62 Nordul și sudul patriilor imaginare 67 Revoluția ca fantasmă a schimbării 70 Capitolul al III-lea Teme de fond În istoria Transilvaniei moderne: patria, Europa, revoluția, sărbătoarea 73 Construirea ideii de patrie la românii ardeleni 74 Imaginea Europei la românii ardeleni 79 De ce au făcut țăranii români revoluție? 86 Ziarul și (contra)revoluția 98 Sărbătoare, alteritate și conflict social 105 Capitolul al IV-lea Mentalități, atitudini și sentimente: o istorie scrisă cu inima 116 Dragostea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nordul și sudul patriilor imaginare 67 Revoluția ca fantasmă a schimbării 70 Capitolul al III-lea Teme de fond În istoria Transilvaniei moderne: patria, Europa, revoluția, sărbătoarea 73 Construirea ideii de patrie la românii ardeleni 74 Imaginea Europei la românii ardeleni 79 De ce au făcut țăranii români revoluție? 86 Ziarul și (contra)revoluția 98 Sărbătoare, alteritate și conflict social 105 Capitolul al IV-lea Mentalități, atitudini și sentimente: o istorie scrisă cu inima 116 Dragostea În mentalitatea țărănească din Ardeal 117
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În opera romancierului Jókai Mór XE "Jókai Mór" 189 Priviri de unguri, chipuri de românce: imagini maghiare ale feminității românești 199 Un secui prin focul revoluției 207 Capitolul al VI-lea Lumea văzută din Transilvania: imagini ale Occidentului la românii ardeleni 213 Imaginea francezului În mentalitatea țărănească medievală 214 Franța și țăranii ardeleni: propagandă oficială și mentalitate populară 227 Italia la 1850, În conștiința publică a românilor din Transilvania 233 Carbonari și tribuni: interferențe revoluționare româno-italiene 243 Modelul irlandez și românii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
chipuri de românce: imagini maghiare ale feminității românești 199 Un secui prin focul revoluției 207 Capitolul al VI-lea Lumea văzută din Transilvania: imagini ale Occidentului la românii ardeleni 213 Imaginea francezului În mentalitatea țărănească medievală 214 Franța și țăranii ardeleni: propagandă oficială și mentalitate populară 227 Italia la 1850, În conștiința publică a românilor din Transilvania 233 Carbonari și tribuni: interferențe revoluționare româno-italiene 243 Modelul irlandez și românii ardeleni 261 George Bariț XE "Bariț" și Friedrich Engels XE "Engels" despre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
213 Imaginea francezului În mentalitatea țărănească medievală 214 Franța și țăranii ardeleni: propagandă oficială și mentalitate populară 227 Italia la 1850, În conștiința publică a românilor din Transilvania 233 Carbonari și tribuni: interferențe revoluționare româno-italiene 243 Modelul irlandez și românii ardeleni 261 George Bariț XE "Bariț" și Friedrich Engels XE "Engels" despre problema irlandeză 279 O imagine americană: Benjamin Franklin XE "Franklin" și românii din Transilvania 285 Încheiere 291 Argument Oare câte cărți despre Transilvania s-au scris până În ziua de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Pe urmele acestui traseu biografic și cultural s-a născut proiectul pe care Îl rezumă titlul lucrării de față. Fiind vorba despre „Transilvania mea”, e limpede că această carte nu oferă altceva decât o lectură fragmentară și subiectivă a trecutului ardelean. Dar nici nu cred că există undeva vreo Transilvanie obiectivă, eternă și „adevărată”, alta decât cea rezultată din alăturarea unor asemenea viziuni și percepții particulare. Iar „istoria Transilvaniei”, ca desfășurare de fapte și evenimente, nu e decât Însumarea nenumăratelor aventuri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și pe mine să-i Înțeleg pe alții, la rândul meu. My private Transylvania Legătura mea cu Transilvania este o moștenire de familie care mi-a fost inoculată și pe care am asimilat-o Încă de mic. Am crescut ca ardelean, În Ardeal, și am fost Învățat să țin la acest lucru și să Îl socotesc un element esențial al identității mele. Asta se datorează și faptului că antecesorii mei ardeleni au găsit de cuviință să-și transmită unul altuia, din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care am asimilat-o Încă de mic. Am crescut ca ardelean, În Ardeal, și am fost Învățat să țin la acest lucru și să Îl socotesc un element esențial al identității mele. Asta se datorează și faptului că antecesorii mei ardeleni au găsit de cuviință să-și transmită unul altuia, din tată În fiu, semnele vizibile ale respectivului patrimoniu identitar. Icoane și fotografii prăfuite, diplome, sigilii, scrisori de demult, toate acestea au ajuns până la mine, Împreună cu povestirile bunicilor, edificându-mă ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
au găsit de cuviință să-și transmită unul altuia, din tată În fiu, semnele vizibile ale respectivului patrimoniu identitar. Icoane și fotografii prăfuite, diplome, sigilii, scrisori de demult, toate acestea au ajuns până la mine, Împreună cu povestirile bunicilor, edificându-mă ca ardelean nu doar În sensul unei opțiuni asumate, ci și ca legatar al unei tradiții istorice concrete. Am avut și norocul să mă nasc Într-o provincie civilizată, În care obișnuința scrisului este destul de veche și de puternică pentru ca un individ
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din zilele noastre să poată descoperi cu relativă ușurință urmele străbunicilor străbunicilor săi. Deși sunt istoric, nu am făcut nici un efort special pentru a cunoaște acest trecut, beneficiind doar de ceea ce mi s-a transmis În familie. Primul meu strămoș ardelean de care am cunoștință este Oprea Cornea XE "Cornea" , zis Barbu XE "Barbu" , trăitor pe la anul 1628 În satul Ileni, din Făgăraș. Făcea parte dintr-un neam de boieri făgărășeni, veri boerones terrae Fogaras ab antiquo (adevărați boieri ai Țării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]