4,072 matches
-
Cel mai faimos dintre acești generali a fost Alfred Jansa (1884-1963), un adversar îndărătnic al regimului hitlerist. Astăzi acest grad militar nu mai există. Generalii cu rangul de Feldmarschalleutnant au purtat apelativul „Excelență” și ca insignă la guler două stele argintii pe bază aurie de brocat. Până în anul 1867, acest grad a fost scris „”Feldmarschall-Lieutenant”, apoi „Feldmarschalleutnant” Datorit faptului că este vorba de un cuvânt vechi de titlu, care a expirat in 1938, noua regulă de ortografie germană cu trei consonante
Feldmarschall-Leutnant () [Corola-website/Science/334061_a_335390]
-
albe ("Chlidonias leucopterus"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta albă ("Egretta albă"), lișița ("Fulica atra"), cocor ("Grus grus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș mic ("Larus minutus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), ferestrașul mare ("Mergus merganser"), codobatura albă ("Motacilla albă"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
codalb ("Haliaeetus albicilla"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș mic ("Larus minutus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), ferestrașul mare ("Mergus merganser"), codobatura albă ("Motacilla albă"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), chira de baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
unde primii paleontologi au fost surprinși să descopere că marmota viețuia altădată, pe teritoriul Belgiei de azi, alături de oamenii preistorici, dar și elefantul, rinocerul, hipopotamul, hiena, leul (care nu au supraviețuit astăzi decât în zona tropicală) și renul, glutonul, vulpea argintie, capra-neagră (astăzi refugiate în munți sau în zone circumpolare) înainte să dispară din cea mai mare parte a Europei, începând din Preistorie, fără îndoială ca urmare a vânătorii excesive, specia putând să dăuneze primelor încercări de agricultură și constituind o
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
muscar mic ("Ficedula parva"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), ciocârlan ("Galerida cristata"), pescăruș mic ("Larus minutus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlanul de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), tei pucios ("Tilia cordata"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), sorb ("Sorbus torminalis"), clocotiș ("Staphylea pinata"), alun ("Corilus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul galben de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), narcisa ("Narcissus stellaris"), sânziana albă ("Galium rotundifolium"), sânziana de pădure ("Galium
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
de brilianți. În 1874 premiul cu coroană a fost desființat și s-a introdus simultan ordinul cu săbii ca decorație de război, puse dedesubt flăcărilor în unghiurile crucii. Banda a fost roșie cu dungi simple galbene pe ambele părți. Steaua argintie al insignei a fost octogonală, medalionul în centru arătând crucea ordinului înconjurată de motto-ul scurtat. Pentru decorația cu coroană, inscripția a fost așezată peste medalionul central. Purtătorilor necreștini s-a acordat decorația fără figura Sântei Ana la mijloc, fiind
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
slavă și românească) există obiceiuri diferite cu privire la purtarea crucii pectorale de către preoți. Astfel, în Ortodoxia de tradiție slavă, în general, crucea pectorală este însemnul distinctiv al preotului. Majoritatea preoților (în special din tradiția rusească) poartă o cruce simplă, de culoare argintie (cel mai adesea dintr-un aliaj de cupru și cositor). În Biserica Ortodoxă Rusă îndeosebi, care are un ceremonial mai elaborat decât altele, se face distincția între diferitele tipuri și materii din care este făcută crucea pectorală pe care o
Cruce pectorală () [Corola-website/Science/335064_a_336393]
-
sau numeroase stamine. Gineceul cu ovar superior, unilocular, cu 2-4 stigmate adesea bilobate, cu placentație parietală și numeroase ovule. Polenizare anemofilă. Fructul o capsulă ce se desface în 2-4 valve, cu numeroase semințe mici, prevăzute cu smocuri de peri lungi, argintii. Flora României conține 33 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 2 genuri: "Salix" și "Populus". Mai multe specii au importanță economică și diverse utilizări. Flora României conține 33 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 2 genuri
Salicacee () [Corola-website/Science/335276_a_336605]
-
Înotătoarea caudală este destul de lungă, puternic excavată, cu lobii subegali și cel inferior este egal (uneori, ceva mai lung, alteori, ceva mai scurt) cu lungimea capului. Colorația spatelui este cafenie sau neagră, bătând în măsliniu sau albastru închis; flancurile sunt argintii, gălbui sau albăstrui; abdomenul alb-argintiu. Solzii de pe flancuri sunt adesea tiviți cu negru, fond pe care sunt dispuse puncte mici. Înotătoarele dorsală și caudală cenușii, restul înotătoarelor palide, gălbui sau roșu-gălbui. Irisul ochilor galben. Masculii, de obicei, sunt mai mici
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
radii ramificate. Începutul înotătoarei anale mai aproape de începutul înotătoarei ventrale decât de baza înotătoarei caudale. Înotătoarea caudală este bifurcată, cu lobii aproape egali. Spatele cenușiu-albăstrui, cenușiu-închis, galben-cenușiu, brun-închis sau brun-verzui cu mici pete mai întunecate. Flancurile cenușii-argintate, galben-cafenii, galbene sau argintie cu reflexe albăstrui și cu 6-11 (obișnuit 7-9) pete mari, întunecate brune sau cenușii-argintii, rotunde sau alungite în sensul longitudinal sau pătrate; ele se contopesc, uneori, într-o singură dungă în lungul liniei laterale. Abdomenul de culoare albă. Solzii din
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
ajunge, cu extremitatea ei, până la orificiul anal sau trece puțin de acesta și are marginea dreaptă. Înotătoarele pectorale nu ajung până la baza înotătoarelor ventrale. Înotătoarea caudală destul de mare, bifurcată, cu lobii subegali. Spatele este cenușiu-verzui, laturile cenușii-argintate sau gălbui, abdomenul argintiu. Partea superioară a capului este mai închisă decât restul corpului. De-a lungul flancurilor sunt 6-12 pete întunecate negre-albăstrui, mari cât ochiul sau mai mari și, uneori, mai ales în regiunea caudalei, se contopesc mai multe la un loc. Înotătoarele
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
în comun o articulație dublă între mandibule și cap și o pleuron toracice bine sclerotizat. Există aproximativ 370 de specii de tizanure în întreaga lume. Tizanurele includ patru familii existente: "Lepismă saccharina" , numită popular "peste de argint", din cauza solzilor săi argintii care acoperă corpul, uneori culoarea generală fiind cenușie-deschis, brună-negricioasă sau gălbuie. Trăiește în case, în locurile calde ale gospodăriilor. Are corpul turtit dorsoventral. De regulă este o insectă nocturnă și se ascunde în locuri uscate, prin crăpăturile de la țocurile ferestrelor
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
măcăleandru ("Erithacus rubecula"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), cinteză ("Fringilla coelebs"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș-cu-cap-negru ("Larus melanocephalus"), pescăruș mic ("Larus minutus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș negricios ("Larus fuscus"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), grelușel-de-zăvoi ("Locustella luscinioides"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură albă ("Motacilla alba"), muscar sur ("Muscicapa striata"), codobatură galbenă ("Motacilla
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
Mineralul adular este o varietate de ortoclaz cunoscut și ca piatra lunii. Denumirea provine din cuvântul latin "Adula", vechea denumire a Muntelui St. Gotthard din Elveția. Face parte din grupul feldspaților. Este transparent, incolor, cu reflexe argintii, cristalizat în sistemul monoclinic sau triclinic. Se întâlnește în Elveția, în Munții Alpi la Aular-Berstock (unde s-a găsit prima dată), în Austria la Zillertal și Habachtal, în Italia la Val di Vizze și Val Medel, în Franța la în
Adular () [Corola-website/Science/332876_a_334205]
-
Cygnus olor"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă albă ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), cinteză ("Fringilla coelebs"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș negricios ("Larus fuscus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), pescărușul mic ("Larus minutus"), prundaș de nămol ("Limicola falcinellus"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), privighetoare
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu cioc subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), graur ("Sturnus vulgaris"), pitulice
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
teleosteeni bentonici sau demersali răpitori slabi înotători cu corpul înalt și foarte turtit, acoperit cu solzi ctenoizi și gura protractilă. Lungimea adulților variază de la 10 cm ("Zenion hololepis") până la 90 cm și 5,3 kg ("Zeus capensis"). Cele mai multe specii sunt argintii, bronze, cafenii, sau roșcate. Masculii și femelele au o colorație similară. Au corpul foarte înalt și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi ctenoizi, mai rar nud. Linia laterală este continuă, foarte curbată, paralelă cu linia spatelui. Pe spate au două
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
găinușa de apă ("Gallinula chloropus"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), gaie neagră ("Milvus migrans"), culic mic ("Numenius phaeopus"), culic mare ("Numenius arquata"), lopătar ("Platalea leucorodia"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), cresteț mijlociu ("Porzana parva"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescărușul cu cap negru ("Larus melanocephalus"), pescăruș mic ("Larus minutus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides") grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ferestrașul mare ("Mergus merganser"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), culic
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
Tudor, sau să fim în nota titlului, de Speranța Tudor mă leagă amintiri scumpe din anii cei mai frumoși ai vieții, din anii studenției. Numai ce scăpasem de zidurile înguste ale seminarului și de uniforma cu guler strâmt și nasturi argintii, că toamna ne-am înscris la facultate cu o altă viață, de libertate, de afirmare și de manifestare nestingherită a crezului și gândurile noastre tinerești, cultivate pe băncile școlii. Într-o seară de toamnă, mi se pare, l-am cunoscut
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
inserează în urma mijlocului înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală slab excavată. Înotătoarea adipoasă se inserează deasupra părții posterioare a înotătoarei anale. Linia laterală completă, rectilinie, dispusă pe mijlocul corpului și al pedunculului caudal. Spatele este albastru-verzui sau cenușiu; flancurile și abdomenul sunt argintii. Au numeroase pete pe jumătatea superioară a corpului care sunt negre, rotunde, dar mai ales colțurate (dreptunghiulare) sau în formă de X; aceste pete se găsesc și pe opercul și pe înotătoarea dorsală, unde stau în serii regulate, între radiile
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
o bază pentru navigație și submarine, dar este de asemenea și o pistă de decolare pentru aeroplane. Invenția zborului, departe de a ne face mai imuni, ne-a răpit o bună parte a imunității noastre. Marea, așa cum spunea Shakespeare, „Marea argintie, care funcționează în calitate de zid”, nu mai funcționeză deloc în acea calitate. Noi suntem parte a continentului european mai mult ca niciodată; ne putem baza pe orice avantaj special decurgând din poziția noastră insulară mai puțin ca niciodată. În același raport
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
inferioară despicată. Înotătoarea dorsală și anală situate în partea posterioară a corpului. Înotătoarea caudală heterocercă, cu doi lobi, unul superior mai mare și altul inferior mai mic. Spatele galben-cafeniu, uneori cu marmorații verzui, abdomenul alb sau gălbui, flancurile albe, uneori argintii. Hrana în Marea Neagră consta mai ales din hamsii ("Engraulis"), în alte mări din nevertebrate bentonice. Specie migratoare anadromă, petrece cea mai mare partea a vieții în mare. Urcă pe fluvii în lunile aprilie-mai, pentru a-și depune icrele în locurile
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
care călătoresc prin oraș, dezmorțind atmosferă. Închideți ochii și lăsați-vă măcar pentru câteva minute pradă spiritului carnavalului, uitând de aceaste timpuri dificile. Revin elegantele Cetății Dogilor Costume fabuloase de epocă - regi și regine, prinți și prințese, arlechini, urși - aurii, argintii -, îmbrăcați în mătase și dantele, cu pene, strasuri și pietre prețioase, dar și cucuvele și alte măști caraghioase îți trezesc fantezia. Oameni de toate vârstele se săruta pe furiș. Pe apă că o broderie lichidă, ca într-un cortegiu, curg
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]