13,008 matches
-
-și mai propune stabilirea valorii ci extragerea mărcilor antropologice care să conducă la desăvîrșirea unor figuri epistemologice, la Înmulțirea istoriilor ideilor. În mare parte, literatura supusă astăzi Încarcerării științifice nu mai este convocată la nici un ordin axiologic, ci la interogatorii arheologice. Este vorba despre proiectul arheologic instituit de Foucault și continuat de constructivismul la modă azi În istoriografie, proiect Început de Nietzsche sub forma unui proces, el, ce-i drept, În primul rînd axiologic. Dar procesul nu viza, și nu e
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ci extragerea mărcilor antropologice care să conducă la desăvîrșirea unor figuri epistemologice, la Înmulțirea istoriilor ideilor. În mare parte, literatura supusă astăzi Încarcerării științifice nu mai este convocată la nici un ordin axiologic, ci la interogatorii arheologice. Este vorba despre proiectul arheologic instituit de Foucault și continuat de constructivismul la modă azi În istoriografie, proiect Început de Nietzsche sub forma unui proces, el, ce-i drept, În primul rînd axiologic. Dar procesul nu viza, și nu e cazul să insist, axiologia subîntinsă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
poezie. Eroul literaturii de azi rămîne cel care “se spune”, iar scrierea, modalizată ca spunere, reprezintă individul ca principiu rezistent la presiune. Cei cu rezistență scăzută, sau cei cărora oricum refuză presiunile de orice fel, aleg, generic, o literatură borgesiană: arheologică, fabulos-livrescă, care dilată timpul atît cît trebuie, adică pînă acolo unde i se pierd marginile și existența ficțională cîștigă În volum ceea ce pierde În autenticitate brută: Alain Nadaud, Pierre Michon și Gérard Macé (ultimii doi, “biografi romanțați” nu pierd din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
primul rînd (literatura feminină cu excepția Marei Redonnet). De remarcat este apariția, În grădinile mai multor estetici - pentru a relua leit-motivul terminologic al lui Viart - a romanului total: Malraux În romanul angajat, Butor În Noul Roman, Olivier Rollin În “romanul cultivat” arheologic (sau, Îndrăznesc, “postmodern”, prin asociere cu tematica arheologică a unor Pynchon sau Barth). Personajul romanului contemporan francez ar fi cel măcinat de o “neliniște existențială” conchide, cu rezonanțe heideggeriene, Dominique Viart. Romanele din zilele noastre sînt, crede autorul, sintetice În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
remarcat este apariția, În grădinile mai multor estetici - pentru a relua leit-motivul terminologic al lui Viart - a romanului total: Malraux În romanul angajat, Butor În Noul Roman, Olivier Rollin În “romanul cultivat” arheologic (sau, Îndrăznesc, “postmodern”, prin asociere cu tematica arheologică a unor Pynchon sau Barth). Personajul romanului contemporan francez ar fi cel măcinat de o “neliniște existențială” conchide, cu rezonanțe heideggeriene, Dominique Viart. Romanele din zilele noastre sînt, crede autorul, sintetice În scriitură, recuperatoare, și critice din punct de vedere
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vecinii de alee plimbîndu-se cu aparatul digital de fotografiat atîrnat la gît și cu PET-ul de apă minerală la subsuoară; sau, poate, pe aceea de a Înainta pînă la gardul de sîrmă, spart din loc În loc, care decupează situl arheologic Într-o plasă știrbă de drumeaguri pulverulente; pe aceea de a-și Îmbăta privirea cu rusticele Împrejurimi. Turistului, oarecum obligat la conduită austeră de autoritatea monumentului, i se poate face totuși foame și se vede nevoit să-și asume gestul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o viziune “geologică” asupra existenței umane: ce suntem noi, oamenii, În fond, decât niște vajnici căutători ai unui iluzoriu sens, prozonieri ai unui prezent care nu ne aparține, ai unor reprezentări aduse la dimensiunea capacităților noastre de Înțelegere? Aceeași figură “arheologică”, tratată ironic, am mai Întâlnit-o la John Barth, În The Floating Opera, dar și la Pynchon, În The Crying of lot 49. Monge, Palafox, Crab (din La nébuleuse de Crabe - Nebuloasa lui Crabe, 1993), dar și personajele cărților ulterioare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Pascal Quignard este un European cu arma Americanului la gît. Ultimul are laserul În mînă, El contra-scoate din teacă literatura: ce potlatch! În primul rînd, cronologia. Cu grijă, excelentul romanist care este Pascal Quignard decupează un cronotop misterios, În umbră, arheologic, al primelor secole creștine (În alte cărți el nu făcea altfel, de-a lungul excursiilor care Încep puțin Înainte de Hristos și se termină În Renaștere: de pildă, Albucius, alt fragmentarium despre viața scriitorului roman Caius Albucius Silus). În felul acesta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
oricine are timp de cetit din cărți, vom contribui la o largă lămurire literară, istorică și culturală prin fapte culese de pretutindeni și privind viața omenească de oriunde.” Rubricile obișnuite sunt „Țara noastră”, „Artele frumoase”, „O academie nouă”, „Legende”, „Rezultate arheologice”, „Cronica”, „Călătorii”, „Din popor”, „Pentru universitate”, iar colaboratori principali - N. Iorga (poezie, proză, studii, teatru, literatură de călătorie, confesiuni), N. Batzaria, G. Vâlsan. Alți colaboratori: Alexandrina Crăciun Fostini, V. Gh. Butnaru, Constantin Goran, Ion Sân-Giorgiu, Răzvan Chivăran, Cornelia Buzdugan, I.M.
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
Simionescu, Petru Caraman, Alex. P. Arbore, Alex. Marcu, Eugenia Munteanu, Viorica Isopescu, Radu Vulpe (articole, studii, consemnări). În general, C.c. își respectă programul propus. Sunt oferite publicului școlar informații diverse cu caracter geografic (prin intermediul notelor de călătorie), cu caracter arheologic și istoric, economic etc., majoritatea articolelor având un caracter didactic. Partea literar-culturală este alcătuită mai cu seamă din traduceri (poezie, proză, teatru) și din portrete ale unor scriitori și artiști din lumea întreagă. O serie dintre aceste articole sunt reproduse
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
puțin cercetată, o absență notabilă fiind cea a studiilor vizând: populația și modul de viață al acesteia, amenajarea teritoriului, poluarea aerului, valorificarea rațională și dezvoltarea durabilă a mediului. Totodată, valea Dunării, veche axă de populare a Bărăganului, ascunde încă mărturii arheologice valoroase care pot ajuta la refacerea trecutului istoric al zonei. Originea oiconimului „Fetești” Originea oiconimului Fetești se pierde în negura vremurilor; legenda spune că tot mai mulți ciobani poposeau în zonă pentru a-și căuta o nevastă: „Se zice (...) că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi reprezentat în literatură în funcție de doctrina romantică a caracterului etnic din perspectiva căreia formele de relief sau clima pot influența vorbirea și conduitele oamenilor; sau în funcție de o viziune patrimonială a cartografierii care a inspirat după 1840 expedițiile în căutarea vestigiilor arheologice și a pieselor etnografice. În sfârșit, chiar și realitățile mai subtile ale națiunii devin vizibile și active ca resurse literare tot în funcție de aproprierea unor cadre de reflecție în spațiul românesc. Angajarea interiorității în literatură printr-o figură a "vocației literare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
paralele ale admirației care se pot dezvolta autonom, fără ca unul să îl presupună pe celălalt. Poți să admiri capacitatea lui Hasdeu de a susține o activitate neîntreruptă pe mai multe planuri, că scrie la gazetă, vorbește în parlament, conduce investigații arheologice etc., fără să îi guști sau să îi înțelegi proza. Și acesta e contractul pe care îl propune Vulcan: să admiri omul înainte chiar de a avea o percepție a operei. Este ceea ce justifică până în zilele noastre supraviețuirea sacralizării ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
bătrânul filatelist care nu are ochi decât pentru niște hârtiuțe imprimate când stă în fața unei femei superbe sau Audrey Hepburn care nu se gândește decât la valoarea financiară a unor piese unice... E o bună introducere în logica monumentalizării. Vestigiile arheologice, resturile de statui, monedele, poeziile populare presupun o bogăție la vedere și în același timp ignorată. Torsul unei sculpturi romane pe care se sprijină cotețul, tablourile prețioase ajunse întâmplător pe tarabe de talcioc, plicurile cu mărci rare păstrate de-a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sub preocuparea pentru fondurile de carte o pasiune de colecționar. Nu este singura modalitate prin care se manifestă acest raport cu literatura. Tot aici intră cei care străbat teritoriul patriei, indiferent dacă sunt culegători de folclor sau colecționari de vestigii arheologice. Istoria literară a consemnat expedițiile lui Alecsandri sau Alecu Russo de la începutul anilor '40 în căutarea poeziilor populare; istoria arheologiei a reținut explorările în care a fost angajat Bolliac alături de Crețulescu, Ștefan Golescu, Radu Golescu, A. Golescu în 1845 sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a noastră" mărturisea Bolliac în 184510. De aceea călătoria în sine e constitutivă identificării obiectelor, de aceea toate relatările redau minuțios parcursul până în punctul descoperirii. În acest sens, Cezar Bolliac avea să insiste asupra semnificației unei hărți "trăite" a vestigiilor arheologice împrăștiate pe suprafața patriei, iar Alexandru Odobescu avea să sublinieze importanța mărturiilor celor care cunosc teritoriul și pot să descrie parcurgerea lui în căutarea descoperirilor. Sunt inginerii de hotar, învățătorii sătești sau chiar țăranii, incapabili să descrie un sit sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
suprafața patriei, iar Alexandru Odobescu avea să sublinieze importanța mărturiilor celor care cunosc teritoriul și pot să descrie parcurgerea lui în căutarea descoperirilor. Sunt inginerii de hotar, învățătorii sătești sau chiar țăranii, incapabili să descrie un sit sau un obiect arheologic, dar care lasă mărturii ale parcursului 11. A descrie obiectul găsit e gestul neutru, pozitiv, al omului de știință; în schimb, a descrie traseul care a condus până acolo, a fixa descoperirea într-un parcurs, ca parte a unei "vânători
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
schimbări de atitudine față de produsele culturale ale unei națiuni, trebuie subliniat faptul că astfel sursa monumentelor se localizează. În locul siturilor egiptene sau romane, țara întreagă devine un imens teren de investigații și anchete patrimoniale: știința inventarului a adus acasă șantierele arheologice. Monumentalul nu mai presupune doar vehicularea unei colecții de obiecte frumoase, ci și ancorarea lor în capacitatea creatoare a unui teritoriu. E o diferență importantă față de celelalte uzaje ale monumentalului pe care le-a cunoscut secolul al XVIII-lea. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au descoperit ștința vestigiilor istorice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cultura română cei mai cunoscuți sunt Cezar Bolliac și Alexandru Odobescu, amândoi scriitori care au făcut carieră în domeniul arheologiei. Primul, ca director al Comisiei Arheologice și ca inițiator al unor expediții de căutare a vestigiilor între 1867 și 1870, cel de-al doilea ca titular al primului curs de arheologie din universitățile românești și ca autor al unor cercetări esențiale pentru evoluția cunoașterii în domeniu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rotunzită pentru praștie, preste un obiect oarecare lucrat de piatră? Cine a zgâriat puțin pământul, pre la vreo cetate dacă în munții noștri, pre malurile gârlelor noastre, și n-a găsit ceva asemeni obiecte?63. În relatarea unei alte expediții arheologice, remarcă "abundența de silexuri, ca nicăieri, în aceste prejme arată opulența de pe când averea principală a societății era silexul" și conchide că vechii locuitori ai țării sunt "oamenii cei mai avuți, cei mai opulenți ai epocii pietrei"64. Nu trebuie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și prin contrast cu știința istoriei. Ar fi o greșeală ca popularitatea istoriei în epoca naționalismelor să fie extrapolată și asupra arheologiei 66. Departe de a fi purtată de valul de entuziasm care a contribuit la răspândirea istoriei naționale, cercetarea arheologică a fost contestată încă de la începutul secolului al XIX-lea. Chiar dacă ambele reprezintă moduri de raportare la trecut, recunoașterea lor în epocă, rolul pe care au ajuns să îl joace în cadrul doxei naționaliste și semnificația care le-a fost atribuită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au gândit, le-au produs și le-au folosit. Cu vorbele lui Odobescu, "ideile", "simțămintele", "aplecările care mișcau pe actorii lor". Arheologia nu oferă un simplu nomenclator de obiecte care atestă o realitate istorică. Fiind în contact cu viața, vestigiile arheologice vorbesc despre ceea ce i-a condus pe utilizatori, despre universul lor de reprezentări și de pasiuni. Împins la limită, acest mod de a privi obiectul arheologiei afectează caracterul științific - adică pozitiv - al interogațiilor sale. Pentru Odobescu arheologia nu e organizată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și operele de artă ale timpului prezent?75. Opoziția între "viață" și "glorie" nu e doar opoziția între obiectul arheologiei și cel al istoriei; este și o confruntare între două tipuri de cultură. Restul, accesoriul, parazitarul - adică ceea ce definește vestigiul arheologic - e considerat ca un angajament politic în numele popoarelor mici. Arheologia e o știință a diversității, a realităților multiple și pitorești care scapă istoriei și marii politici. Odobescu, care are o bogată experiență a literaturilor naționale inventate la începutul secolului al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lumina soarelui, anotimpul etc. Odobescu își imaginează că arheologia are acces la viață în sensul cel mai condiționat de actualitatea trăirii dar și cel mai precar, afectat imediat de trecerea timpului în micro-manifestările sale78. Acest criteriu de apreciere a descoperirilor arheologice e binecunoscut specialiștilor în sociologia patrimonială. În general i se spune "autenticitate" și definește continuitatea perceptibilă între momentul actual și cel în care obiectul a fost produs sau folosit: "Autencitatea unui artefact vine din continuitatea în același timp substanțială și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor marchează viețuirea lor, ca și cum, prin simpla persistență sensibilă ar închide în ele o resursă vitală gata să fie reanimată în orice moment. Găsim o sensibilitate similară pentru "auratic" la Cezar Bolliac, care a lăsat rapoarte amănunțite ale expedițiilor sale arheologice de la sfârșitul anilor '60, pline de reverii în marginea vestigiilor. Rețin episoadele care relatează impresiile de la deschiderea mormintelor antice. Autorul observă contactul virginal cu lucrul vechi în descrieri detaliate care, sub pretextul consemnării tehnice a tuturor etapelor descoperirii, concentrează o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]