4,796 matches
-
muzică tradiționale, workshopuri și prelegeri, precum și vizionări de filme, se va desfășura la București, timp de trei zile. Printre atracțiile festivalului se numără mai multe expoziții de fotografie prin intermediul cărora organizatorii doresc să ofere publicului o viziune asupra evoluției comunității armene de-a lungul timpului. Pe Strada Armenească din Capitală vor fi amplasate standuri de carte, dar și cu produse handmade, cafea și coniac armenesc sau bijuterii. Din cadrul târgului nu vor lipsi atelierele de dans tradițional armenesc sau de caligrafie și
Festivalul Strada Armenească, timp de trei zile by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63678_a_65003]
-
a lungul timpului. Pe Strada Armenească din Capitală vor fi amplasate standuri de carte, dar și cu produse handmade, cafea și coniac armenesc sau bijuterii. Din cadrul târgului nu vor lipsi atelierele de dans tradițional armenesc sau de caligrafie și limba armeană. Pe parcursul celor trei zile de festival vor fi deschise publicului larg Muzeul Dudian și Catedrala Armenească. Strada Armenească este atestată din secolul al XVII- lea și reprezintă un important punct de reper atât pentru comunitatea armeană, cât și pentru populația
Festivalul Strada Armenească, timp de trei zile by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63678_a_65003]
-
de caligrafie și limba armeană. Pe parcursul celor trei zile de festival vor fi deschise publicului larg Muzeul Dudian și Catedrala Armenească. Strada Armenească este atestată din secolul al XVII- lea și reprezintă un important punct de reper atât pentru comunitatea armeană, cât și pentru populația Bucureștiului.
Festivalul Strada Armenească, timp de trei zile by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63678_a_65003]
-
cronologic, iar materia epică este dispusă în mini-povestiri, adesea de câteva pagini, în care sunt reînviate evenimente sau personaje care i-au marcat scriitorului copilăria. Câteva titluri ale acestor povești pot fi edificatoare: „Kako la gallinica”. Lupi și vârcolaci; Toporul armeanului. Țigani; Nașterea fratelui; Casa turcului. Cei doi bunici; Purim. Cometa; Boala mamei. Domnul conferențiar ș.a.m.d. Primele dintre aceste titluri se referă la prima copilărie, petrecută în Bulgaria începutului de secol XX, la Rusciuc (Ruse de azi), în sânul
Tinerețea lui Canetti by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3381_a_4706]
-
sunt marcate de elementele „exotice” balcanice, precum poveștile pe care fetele bulgăroaice care ajutau în gospodărie i le spuneau micului Elias - povești pe care el nu le-a uitat niciodată, nici după ce a uitat limba bulgară -, precum prietenia cu adolescentul armean rămas fără familie în urma vreunuia dintre numeroasele episoade care s-au soldat în cele din urmă cu genocidul armenesc, în fostul Imperiu Otoman, ori imaginea celor doi bunici, mereu în concurență pentru iubirea nepotului, unul dintre ei, cel patern, lăudându
Tinerețea lui Canetti by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3381_a_4706]
-
Braga Sebastian Armenia a avertizat luni că se pregătește de război, pe fondul puternicelor tensiuni cu statul vecin Azerbaidjan.Tenisunile au crescut după ce Baku a grațiat și promovat un ofițer azer condamnat pe viață în Ungaria pentru decapitarea unui militar armean, informează AFP, citată de Agerpres. Nu dorim războiul, însă dacă suntem constrânși, ne vom bate și vom câștiga", a declarat președintele Serj Sarkisian, într-un comunicat difuzat luni pe site-ul său. Președintele azer Ilham Aliev l-a grațiat pe
Război iminent la marginea Europei by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/57636_a_58961]
-
a primit o locuință și plata soldei pe cei 8 ani petrecuți în închisoare. "Un stat în care se ordonă ilegal punerea în libertate și unde este glorificat public orice ticălos care a omorât oameni numai pentru faptul că sunt armeni" a caracterizat Azerbaidjanul șeful statului armean După ce primise asigurări din partea Azerbaidjanului că ofițerul își va ispăși restul pedepsei în țara sa, Erevanul a anunțat vineri că rupe relațiile diplomatice cu Budapesta. Erevan și Baku își dispută de mulți ani controlul
Război iminent la marginea Europei by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/57636_a_58961]
-
soldei pe cei 8 ani petrecuți în închisoare. "Un stat în care se ordonă ilegal punerea în libertate și unde este glorificat public orice ticălos care a omorât oameni numai pentru faptul că sunt armeni" a caracterizat Azerbaidjanul șeful statului armean După ce primise asigurări din partea Azerbaidjanului că ofițerul își va ispăși restul pedepsei în țara sa, Erevanul a anunțat vineri că rupe relațiile diplomatice cu Budapesta. Erevan și Baku își dispută de mulți ani controlul asupra enclavei armene Nagorno-Karabah, alipită la
Război iminent la marginea Europei by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/57636_a_58961]
-
Azerbaidjanul șeful statului armean După ce primise asigurări din partea Azerbaidjanului că ofițerul își va ispăși restul pedepsei în țara sa, Erevanul a anunțat vineri că rupe relațiile diplomatice cu Budapesta. Erevan și Baku își dispută de mulți ani controlul asupra enclavei armene Nagorno-Karabah, alipită la Azerbaidjan în epoca sovietică. Regiunea și-a proclamat independența, nerecunoscută de comunitatea internațională, la capătul unui război care a provocat 30.000 de morți și sute de mii de refugiați, între 1988 și 1994. În pofida armistițiului semnat
Război iminent la marginea Europei by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/57636_a_58961]
-
fenomen ideal, dar continuu contrazis de realitate, de permanentele și inevitabilele oscilații și modificări. Și exemplul cel mai evident este ceea ce se numește inclasabila Elveție, dar îl descoperim și în alte țări, cum e, de pildă, Turcia, unde după genocidul armenilor din 1915, apoi după exodul impus al grecilor (aproape un milion și jumătate), au rămas kurzii, care însă nu sînt recunoscuți ca entitate națională, ci asimilați drept turci. Apoi, berberii în Maroc și Algeria (33% din populația Marocului și 25
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
cele 42 de poduri ale orașului, legând malurile în dreptul hanurilor, morilor, cafenelelor și caselor mai răsărite“. O „Veneție“ pe care, în epocă și-o împărțeau românii, rascienii și ilirii, germanii, bănățenii noi (cum erau numiți țiganii în 1753), maghiarii, grecii, armenii, italienii, francezii și spaniolii. Amurg de burg Povestea se-nșiră mărgărite cu „Orașul dinspre apus“, Iosefin, cel căruia însuși împăratul Iosif II a acceptat, în 1773, să-i dea numele și în care se refugiau vara oamenii să scape de
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
înalte, nici atât. Singura trimitere explicită la acesta derivă dintr-o pagină însoțitoare a pieselor de teatru. Evazionismul temporal e, o dată cu o astfel de confesiune, interpretabil: În acest timp, socialismul înainta victorios și pe Calea Moșilor. Din cauza acestei înaintări, evreii și armenii au părăsit respectiva cale și s-au dus care în Israel, care în America. În locul lor au venit țiganii. Eu am rămas pe loc. Vreau să spun că am rămas pe loc o vreme, fiindcă, tot scriind piese și alte
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
în toiul postmodernismului, poate apărea oarecum desuetă se potrivește ca o mănușă romanului semnat de Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor. Întrucît acesta conține, împletite într-o impunătoare unitate a viziunii, două teme și anume „marea crimă” săvîrșită de Imperiul Otoman împotriva armenilor și răsfrîngerea acesteia în destinul familiei autorului ca și în propria-i ființă. Evenimentele istorice pe care le are în vedere scrierea reprezintă un concentrat de cruzime. Pot fi socotite o prefață a Gulagului și a Holocaustului, cu trista deosebire
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
că n-au încă parte de omologarea de care beneficiază ultimele forme de genocid. Presupunem că, evocîndule, romancierul a avut senzația unui fakir care se culcă, public, pe un pat de cuie. În drumul de coșmar către Deir-ez-Zor, masele de armeni trăiau un Auschwitz în avans: „Mii de corturi făcute din zdrențe. Femei și copii goi, atît de slăbiți de foame, încît stomacul lor nu mai primea mîncarea. Groparii aruncau în căruțe, laolaltă, morții și muribunzii, ca să nu mai piardă vremea
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
Erzerum îl ascunsese în locuința sa, în timpul contrarevoluț iei, pe Halil Bey, același care, mai tîrziu, va ordona uciderea sa”. Nu mai puțin cumplită s-a arătat comportarea lui Stalin, inițiind, la finele celui de-al doilea război mondial, repatrierea armenilor, a căror mulțime „se împrăștia ca niște picățele, pînă la margine, spre Australia, Argentina, Etiopia ori Canada” și neezitînd a-i supune, pe cei reîntorși ca și pe localnici, unor deportări masive. Sadismul despotului roșu se vădea într-o anume
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
trist (Renan). Un proces asemănător cu ceea ce psihologii numesc: "măturarea gunoiului sub preș". Sunt însă destule exemple în lume, în istorie, în care "preșul" este colectiv sau, chiar, național. Nici până azi Turcia n-a recunoscut, oficial, realitatea genocidului împotriva armenilor și cred că nici până azi, în Rusia nu s-a condamnat sau, măcar, regretat, faptul că în ultimul război mondial militarii care, în urma unor bătălii foarte grele, supuși unor bombardamente îngrozitoare, martori la decimarea întregului lor batalion etc. cădeau
Mnemofobia by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/7467_a_8792]
-
primul rând, dar și ca efect al convingerii că frumosul e în altă parte decât au crezut cei dinaintea noastră, că frumoase sunt „buildingurile” cu zeci de etaje, cum e acela care strivește, la propriu, biserica armenească și sediul comunității armenilor. De câte ori trec prin preajmă sunt îngrozit. Retorica lui Andrei Pippidi este una a revoltei, a indignării fără margini și câteodată a disperării. Iată cum sună titlurile sale (câteva): „O profanare!”, „Vin sălbaticii”, „Bucureștii se duc”, „Opriți distrugerea!”, „O clădire de
Solidar cu Andrei Pippidi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4294_a_5619]
-
de Anton Webern, Tablouri dintr-o expoziție de Modest Musorgski. Imediat după admiterea în 1969 în Universitatea de Muzică (fostul Conservator "Ciprian Porumbescu") la clasa de pian a profesoarei Ana Pitiș, pianistul și compozitorul Cristian Petrescu a emigrat, datorită originii armene a familiei sale. După o scurtă ședere la Beirut, Liban, unde a debutat într-un recital la Universitatea Americană din Beirut, primește în octombrie 1970 o bursă la Juilliard School din New York. În 1972, la New York, Cristian Petrescu este distins
Pianistul Cristian Petrescu va susţine un recital la Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70215_a_71540]
-
Beirut, Liban, unde a debutat într-un recital la Universitatea Americană din Beirut, primește în octombrie 1970 o bursă la Juilliard School din New York. În 1972, la New York, Cristian Petrescu este distins cu premiul "Aram Haciaturian" rezervat pianiștilor de origine armeană, iar în 1974, după încheierea cu un Master Degree a studiilor sale, primește din partea "Cursurilor de vară pentru muzică contemporană" din Darmstadt o bursă pentru cursurile de pian din același an cu pianistul german Aloys Kontarski. La încheierea cursurilor, în
Pianistul Cristian Petrescu va susţine un recital la Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70215_a_71540]
-
în articolul său, și câteva dintre argumentele cu care autoarea își susținea afirmațiile: „Presa era liberă și în București apăreau 114 ziare (cîte or fi acum?). Dintre ele, 16 erau în limbi străine, adică franceză și limbile minorităților: greacă, maghiară, armeană și idiș. Universitatea avea 11.000 de studenți și 100 de profesori. Exista Fundația «Carol», înzestrată cu bibliotecă importantă. Cât despre divertisment, opt teatre și, bineînțeles, Capșa, ceea ce justifica numele de «oraș al desfătării», ca și cum locuitorii ar trăi o bucurie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3912_a_5237]
-
regizor - cult pentru obișnuiții cinematografelor de artă. Călătoria Feliciei ("Felicia's Journey") este o co-producție canadiano-britanică, turnată în Anglia după romanul omonim al unui scriitor irlandez - William Trevor. Toate aceste elemente justifică prezența în Festivalul filmului britanic a acestui cineast, armean de origine, născut la Cairo acum 40 de ani, stabilit în Canada și creator al unei opere foarte personale și obsesivă prin tematică, barocă și contrapunctică în structura narativă și hipnotică prin efectul asupra spectatorilor. Mai simplu, în aparență, decât
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
o voce aparte în corul acelor moderniști „revoluționari” din Lumea Nouă care susțineau că arta trecutului trebuie respinsă sau cel puțin ignorată. Este poate și ceea ce l-a făcut să fie atras de personalitatea și creația lui Arshile Gorky, emigrantul armean, a cărui influență în anii ’30 a fost decisivă pentru alegerea drumului artistic pe care îl va parcurge. Sub dublul semn al lui Picasso și Miró, Gorky a distilat fragmentarea cubistă și tensiunile suprarealiste într-un limbaj nou care a
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
concentraționare. Cei pentru care, cum frumos scria Virgil Duda într-un apendice la romanul său A trăi în păcat, pogromul de la Iași va înceta să reprezinte exclusiv "o problemă a evreilor", genocidul din Turcia de la începutul secolului, "o tragedie a armenilor", iar acela de la Canal "o treabă a românilor".
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
important, și anume, problema identității-mai ales etnice, a cărei natură hibridă e resimțită intens de sașii ardeleni (germani puri pentru comunitatea lor, însă români pentru cuplul venit din Reich), și cea a relațiilor dintre grupurile etnice, maghiari, evrei, nemți, români, armeni, un proces permanent de descoperire a unui Celălalt a cărui lipsă va deveni dureroasă mai tîrziu. Eginald Schlattner, Cocoșul decapitat, trad. Nora Iuga, prefață de Rodica Binder, București, Humanitas, 2001, 472 pag., f.p. Despre o identitate pierdută Autorul e polonez
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
din vremea regimului comunist. Orientându-se, la sfatul profesorului Alexandru Rosetti, dinspre studiul istoriei către cel al comerțului, Gheorghe Florescu preia, după o ucenicie sfioasă, magazinul de cafea din strada Hristo Botev 10 - laolaltă cu tehnicile de preparare - de la negustorul armean Avedis Carabelaian. Un rezumat fidel al întregii povești nu și-ar avea, în cronica mea, rostul. Respectând-și clienții, cu îndrumarea atentă a fostului proprietar, Florescu ajunge, sub toate aspectele, un cafegiu de elită. Primește vizitele, mai intime sau mai
La mica înțelegere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7614_a_8939]