8,235 matches
-
în gradul scăzut de focalizare a informației, preferința pentru acte de vorbire indirecte, lipsă de asertivitate și de argumentativitate. Modul în care interactanții construiesc relațiile interpersonale este, de asemenea, constrâns cultural. Astfel, membrii culturilor individualiste își bazează relațiile interpersonale pe asemănarea cu interlocutorul și pe atracția interpersonală; membrii culturilor colectiviste își bazează relațiile interpersonale pe similaritățile de grup și pe relațiile de rol. 2.6.2. Construirea relației prin intermediul conversației fatice Conversația fatică (small talk) are rol de socializare, esențial în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Când eram acolo mă simțeam bine Vreau să fiu acolo acum Dacă eram acolo acum m-aș fi simțit bine Nu pot să fiu acolo acum De aceea X simte ceva negativ Analiza în termenii primitivelor semantice pune în evidență asemănările (separare, distanță, stare anterioară de bine, stare prezentă de rău, stare dorită, imposibilitate) și diferența (persoană vs spațiu) dintre teskni și homesick. Deși traducerea unui termen prin altul nu poate capta diferența, persoanele din ambele culturi sunt capabile să trăiască
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
internă graduală a unui individ confruntat cu un mediu cultural nou, în direcția sporirii compatibilității sale cu noul mediu. Este un proces dinamic, în cadrul căruia individul își confruntă cunoștințele și obișnuințele culturale cu cele ale noului mediu, constatând diferențe și asemănări, și adaptându-se noului mediu din necesități practice legate de existență. Procesul de adaptare este influențat pe de o parte de mediul-gazdă (receptivitatea și toleranța nativilor la diferențele culturale, presiunea culturală impusă străinului în sensul adaptării), iar pe de altă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
psihică și dobândirea unei identități interculturale (Kim, 1988, 2001). Adaptarea este o formă de rezolvare a diferențelor, în cadrul unui efort al individului de înțelegere a celuilalt. În procesul de adaptare, atitudinile comune ale interactanților par să conteze mai mult decât asemănările/diferențele dintre culturi sau competențele lingvistice. Toleranța, receptivitatea la nou, curiozitatea interculturală, conștiința diferenței, observarea diferențelor, acceptarea diferențelor, ascultarea atentă, atitudinea non-critică, umorul sunt atitudini care favorizează adaptarea. Asimilarea este un proces avansat de pierdere a valorilor culturii originare și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturi toate celelalte forme de manifestare exterioare culturii sale. Totodată, etnocentrismul îl determină pe individ să considere normele și valorile societății sale ca bune, superioare altora, morale, adecvate, normale, exagerând astfel diferențele față de alte grupuri culturale și trecând cu vederea asemănările, valorizând negativ comportamentele deviante de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative față de ceilalți (ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evitarea stereotipurilor, evitarea predispozițiilor cognitive prin procesarea efectivă a stimulilor veniți din exterior și formarea unor atribute interne, evitarea identificării foarte puternice cu propriul grup și integrarea propriei identități unor supragrupuri regionale, de preocupări etc., observarea în primul rând a asemănărilor cu celălalt, nu a deosebirilor față de acesta, promovarea unor atitudini și comportamente pozitive față de celălalt, gestionarea anxietății și incertitudinii prin dezvoltarea unor strategii personale de reducere a incertitudinii, empatizarea cu celălalt, stabilirea unor contacte de durată, profunde cu membrii altor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
înțeleagă diferențele dintre culturi și să acționeze asupra lor pentru a rezolva eficient problemele zilnice cu care se confruntă oamenii. În procesul de învățare interculturală sunt implicate activități complexe precum: cunoașterea aspectelor teoretice legate de comunicarea interculturală, observarea atentă a asemănărilor și deosebirilor dintre propria cultură și cultura-țintă, înțelegerea și explicarea diferențelor, autoanaliza și reflecția, viața în medii culturale diverse. Clyne (1994, p. 195, apud FitzGerald, 2003, p. 172) notează: Aceia care sunt buni comunicatori interculturali știu să se exprime într-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de negociere a identității este parte a competenței de comunicare interculturală. Negocierea identității în întâlnirile interculturale cunoaște trei faze ciclice: a) „încercare și eroare” (engl. trial and error), când interlocutorii se studiază reciproc pentru a observa diferențele, dar mai ales asemănările pe care își pot fundamenta comunicarea; b) construirea identității relaționale, când interlocutorii proveniți din culturi diferite ajung la o bază mutual acceptabilă pentru dezvoltarea relației, deși identitățile culturale ale interactanților sunt divergente; c) renegocierea identităților culturale pe baza identității relaționale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
turcă, cultura greacă, cultura maghiară, cultura germană), (ii) culturi europene spre care s-a orientat în perioada sa de modernizare (cultura franceză, cultura italiană), (iii) culturi cu care împărtășește trăsăturile romanității periferice în limbă (cultura iberoromanică; limba română prezintă puternice asemănări cu limba portugheză), (iv) culturile țărilor slave vecine, cu care a avut relații constante în istorie, chiar dacă variabile de la o etapă la alta (cultura rusă, cultura bulgară); (v) pentru etapa actuală este interesantă o comparație cu cultura americană, având în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
managerial american, astfel încât valorile unei societăți individualiste, preponderent masculină, care acceptă incertitudinea au fost implementate într-o societate colectivistă, preponderent feminină, care evită incertitudinea și în care distanța față de putere este relativ mare. Soluția adoptată de cultura română contrazice principiul asemănărilor dintre culturi, dar este coerentă cu acomodarea antitezelor în interiorul sistemului. Observând destinele paralele care au cizelat istoria colectivității, Mihai Ralea (1924/1997, p. 70) considera că sufletul nostru etnic e greu de indicat din cauza diferențelor sociale prea mari din trecutul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cameră sau în același pat, mănâncă la aceeași masă și din aceeași strachină, își pasc vitele împreună, își împrumută haine și obiecte din gospodărie, își fac casele la fel, țes același model pe ștergare. Rudenia se manifestă prin proximitate și asemănare, uniformitate, imitație. Odată stabilite, relațiile de rudenie persistă, indiferent de destinul familiei: fostul soț, fostul cuscru (unde „fost”, participiul verbului „a fi”, nu are semnificația ieșirii din relație ca „ex”, ci reflectă doar o transformare în timp) , copilul din prima
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fi atrase una de cealaltă); familiaritatea reprezintă obișnuința indivizilor unul cu altul, creată în urma unor întâlniri frecvente (atracția dintre persoane este direct proporțională cu frecvența cu care se întâlnesc - altfel spus, „Ochii care nu se văd se uită”); similaritatea reflectă asemănările percepute de interactanți (gradul de atracție interpersonală este cu atât mai mare cu cât asemănările percepute - idei, reprezentări, valori, atitudini - sunt mai mari); reciprocitatea este tendința indivizilor de a avea sentimente reciproce unul față de altul (sentimentele indivizilor tind să fie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
întâlniri frecvente (atracția dintre persoane este direct proporțională cu frecvența cu care se întâlnesc - altfel spus, „Ochii care nu se văd se uită”); similaritatea reflectă asemănările percepute de interactanți (gradul de atracție interpersonală este cu atât mai mare cu cât asemănările percepute - idei, reprezentări, valori, atitudini - sunt mai mari); reciprocitatea este tendința indivizilor de a avea sentimente reciproce unul față de altul (sentimentele indivizilor tind să fie reciproce, în sensul că orice om preferă compania aceluia în prezența căruia trăiește experiențe emoționale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Există trei teorii principale privind categorizarea, modul în care indivizii includ obiecte în aceeași categorie sau în categorii distincte: 1) teoria clasică, fundamentată de Platon și Aristotel, conform căreia obiectele sunt incluse în categorii bine definite și delimitate pe baza asemănărilor, adică a genului proxim și a diferenței specifice; 2) teoria grupării conceptuale (engl. conceptual clustering), elaborată la începutul anilor ’80, încercând să explice felul în care mintea omului își reprezintă cunoștințele: entitățile sunt clasificate în baza asemănărilor rezultate din descrierile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
delimitate pe baza asemănărilor, adică a genului proxim și a diferenței specifice; 2) teoria grupării conceptuale (engl. conceptual clustering), elaborată la începutul anilor ’80, încercând să explice felul în care mintea omului își reprezintă cunoștințele: entitățile sunt clasificate în baza asemănărilor rezultate din descrierile conceptuale aplicate unor entități, care se pot regăsi simultan în mai multe clase (engl. fuzzy sets); 3) teoria prototipului (E. Rosch, G. Lakoff, R. Martin), conform căreia în centrul categoriei se află entitatea percepută ca fiind cea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
5); urît (5); de înger (4); luminat (4); lut (4); de lut (4); ochi (4); portret (4); privire (4); suflet (4); amintire (3); bun (3); copil (3); expresie (3); femeie (3); figură (3); mască (3); ten (3); umbră (3); (2); asemănare (2); ață (2); blajin (2); corp (2); curat (2); divin (2); ființă (2); fin (2); identitate (2); lumina (2); obraz (2); puritate (2); tablou (2); tata (2); tată (2); vesel (2); ac; admirație; adorabil; alună; aparență; aspect; autoportret; bătrîncios; beautiful
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); distrugere (2); dor (2); făclie (2); galben (2); gheață (2); iubire (2); jăratic (2); necaz (2); nenorocire (2); purificare (2); răutate (2); speranță (2); vatră (2); aer; agitație; apa; aprinde; a aprinde; aprindere; aragaz; de armă; arși; artă; arzînd; asemănare; atracție; august; babă; boală; căldura; camping; cercetași; chibrituri; curățare; da; dar; DEMON; dezastru; diavol; dorință; drac; dragoste; dușman; emoții; energie; etern; fenomen; fierbător; fire; flacăra; flamă; flamură; foc; forță; frig; frumos; fulgere; gaz; greu; Guță; Hefaistos; iarna; incinerare; infern; inimă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pedeapsă (2); pervers (2); polițist (2); prietenii (2); relație (2); sclav (2); sechestru (2); siguranță (2); stabilitate (2); timp (2); unește (2); unire (2); pe viață (2); violență (2); ajutor; amară; ambala; animal; anxietate; aparte; apropia; apropiere; aresta; a aresta; asemănări; atîrnă; ban; bate; băut; bou; brațul; brazii; bunătate; cadou; cal; camaradenie; la cap; captiv; capturat; carte; căsătorit; ceva; ciot; coase; completa; condamna; conecta; conectare; constrînge; contopi; corupție; a cuprinde; cuvinte; DNA; departe; a desface; desfăcut; destin; destine; destinele; doi; dragostea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
8); aparent (7); arată (7); a fi (7); ivi (7); zărea (7); bine (6); bun (6); imaginație (6); imagine (6); părere (6); apărea (5); ceva (5); cuminte (5); dispărea (5); imagina (5); închipuire (5); îndoială (5); năzări (5); nesigur (5); asemănare (4); ciudat (4); credea (4); drăguț (4); fals (4); fantomă (4); greșeală (4); idee (4); iluzii (4); miraj (4); prefăcut (4); probabil (4); umbră (4); urît (4); venea (4); ceață (3); coincidență (3); a crede (3); deștept (3); falsitate (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copil(2); departe(2); grabă(2); loc(2); merge (2); oaspete(2); oaspeți(2); oboseală(2); pleacă(2); plecare(2); primăvară(2); revenire(2); rude(2); timpul(2); undeva(2); vara(2); a ajuns; alături; amantul; ambulanță; animal; a apărea; asemănare; aspect identic; așteaptă; aștept; a aștepta; așteptat; așteptări; aterizare; azi; bagaje; beat; bine ai venit; bine ați venit; bun; bunica; bunicul; cazan; căldură; chema; la Chișinău; cineva; cîștig; coarne; cronometru; în curînd; la curs; dar; de departe; din depărtare; devotament
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cercetare cu ajutorul căruia se asigură cunoașterea operațiilor economice, evenimentelor și tranzacțiilor care pot fi exprimate valoric. ~ Raționamentul constă într-o înlănțuire de judecăți, scopul acestuia fiind obținerea unor noutăți pe baza informațiilor existente. ~ Comparația este procedeul prin intermediul căruia se stabilesc asemănările și deosebirile dintre structuri omogene în vederea enunțării unor concluzii referitoare la evenimentele trecute sau a unor previziuni pentru evenimentele viitoare. ~ Clasificarea constă în gruparea evenimentelor și tranzacțiilor după anumite crierii precise, pornind de la similitudinea și diferența dintre ele. Analiza constă
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
și creșterile de pasive și venituri. Contul funcționează pe baza următoarei relații matematice: Existențele inițiale + Creșteri - Micșorări = Existențele finale sau Sold inițial + Intrări - Ieșiri = Sold final. După cum se poate observa din definirea conceptului de cont, acesta prezintă o serie de asemănări și deosebiri față de un alt concept utilizat în contabilitate, și anume bilanțul, astfel: Asemănări: ~ procedee și instrumente specifice contabilității; ~ posturile de bilanț și soldurile conturilor reflectă existențele de utilități și resursele la un moment dat; ~ două părți distincte (A și
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
inițiale + Creșteri - Micșorări = Existențele finale sau Sold inițial + Intrări - Ieșiri = Sold final. După cum se poate observa din definirea conceptului de cont, acesta prezintă o serie de asemănări și deosebiri față de un alt concept utilizat în contabilitate, și anume bilanțul, astfel: Asemănări: ~ procedee și instrumente specifice contabilității; ~ posturile de bilanț și soldurile conturilor reflectă existențele de utilități și resursele la un moment dat; ~ două părți distincte (A și P, respectiv D și C). Deosebiri: ~ bilanțul reflectă existența tuturor utilităților și resurselor la
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
ei, cu preponderență dezvoltarea industrială) a determinat concentrarea celei mai mari părți a mijloacelor de producție în proprietatea privată a diferitelor categorii de persoane, altele decât statul 3. Astfel, alături de finanțele publice, funcționează și finanțele private. Există o serie de asemănări, dar și de deosebiri între finanțele statului și finanțele private. Prima deosebire dintre cele două tipuri de finanțe se referă la obiectivele urmărite. Finanțele private au ca obiectiv asigurarea capitalului necesar afacerilor private, în vreme ce finanțele publice garantează suportul financiar necesar
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
obține structura unui câmp social, se arată cum fiecare dintre tehnicile de analiză multivariată de interdependență poate fi folosită pentru a da o soluție particulară. De altfel, în capitolele dedicate tehnicilor de analiză multivariată de interdependență voi discuta diferențele și asemănările dintre ele și posibilitatea de a fi folosite complementar în rezolvarea unor probleme de cercetare. În următoarele capitole voi prezenta tehnicile de analiză statistică multivariată de interdependență. Acestea sunt analiza factorială și analiza componentelor principale, analiza cluster, scalarea multidimensională, analiza
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]