42,835 matches
-
rezultă expres din acte semnate de toate părțile contractante, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare. Art. 17 După semnare, prezentul contract de societate este supus autentificării de autoritățile competente și intră în vigoare de la data înmatriculării la Registrul Comerțului. Asociați Anexa 3 ROMÂNIA MINISTERUL DE INTERNE Inspectoratul General al Poliției Cazier judiciar Certificat de cazier judiciar Nr. din nu este înscris în cazierul judiciar. L.S. S-a eliberat prezentul certificat spre a-i servi la . ȘEFUL CAZIERULUI JUDICIAR Anexa 4
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
pentru scopul urmărit de societate. Pe baza actelor depuse la dosar și a verificărilor efectuate, acordă (nu acordă) aviz favorabil funcționării comerciale, fiind considerată de utilitate, iar până în prezent nu s-au înregistrat sesizări la Cameră, care să împieteze asupra asociaților. Activitățile care necesită avize prealabile autorizării înființării societății comerciale de către instanța judecătorească: activități bancare și de credit activități de asigurare și reasigurare activități privind valorile imobiliare activități medicale activități farmaceutice Activitățile care necesită avize speciale la începerea funcționării societății comerciale
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
registrul comerțului NUMĂR DE ÎNMATRICULARE J Data Serie certificat Cod SIRUES Subsemnatul(ul/a) domiciliat în str. bloc scara etaj apart județul B.I. seria nr. emis de la data de în calitate de solicit înmatricularea în registrul comerțului, cu următoarele date: I. ASOCIAȚI 1. PERSOANE FIZICE 2. PERSOANE JURIDICE II. FIRMA 3. Firma 4. Emblema DA, NU 5. Sediul: localitate str. nr. bloc scara etaj apart județul cod poștal prefix telefon fax telex 6. Sucursale: nr. total din care: în țară nr. în
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
nr. 54/1990 1. Denumirea (asociație familială, persoană fizică) cu sediul în (localitatea, strada, numărul) reprezentați prin: (împuternicit(ți) sau membri asociați) cu domiciliul în: (localitatea, strada, numărul, bloc, ap.) 2. Obiectul activității cu un personal de: (nr. salariați, nr. asociați, nr. membri ai familiei) 3. Forță motrică folosită (KW sau CP): 4. Alte mențiuni: PRIMAR, SECRETAR, A. Nr Nu se admit ștersături sau adăugiri. STUDIUL DE MARKETING. ÎNTREPRINDERI MICI ȘI MIJLOCII 1. Marketing-ul și funcțiile sale Noțiuni introductive Marketingul
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
să lucreze fără capital, cele cu scopuri productive au nevoie de capital format din părți sociale. Raiffeisen revine și asupra prevederii privind răspunderea membrilor asociați, considerând principiul răspunderii nelimitate etic dar neoperatoriu datorită caracterului limitat al posibilităților de plată ale asociaților. O prevedere importantă a statutului acestui sistem este cea referitoare la formarea unui fond de rezervă indivizibil, care la lichidarea cooperativei nu se împarte membrilor, ci se transmite altei cooperative care urmează să se înființeze, sau este folosit în scopuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se facă în mod voluntar și, pe cât posibil, fără nici o restricție sau discriminare de natură socială, politică sau religioasă. Toți aceia care doresc să beneficieze de serviciile oferite de o cooperativă și care acceptă responsabilitățile ce derivă din calitatea de asociat trebuie să fie primiți în asociație. Mai mult, Victor Jinga în lucrarea "Dinamica economiei cooperatiste" considera că " Importanța și eficacitatea acțiunii cooperative ar putea fi sporită prin decretarea ei ca mișcare economică național populară cu aplicare imediată a următoarei măsuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
luarea deciziilor. Cea mai bună cale pentru a realiza aceasta este aceea de a acorda fiecăruia dreptul la un singur vot indiferent de contribuția lor la constituirea capitalului sau de volumul tranzacțiilor cu cooperativa. Stabilirea unei limite minime a participării asociaților la constituirea capitalului ca o condiție pentru acordarea dreptului de vot nu vine în contradicție cu acest principiu. Ideea determinării puterii de vot a fiecărui membru în funcție de volumul afacerilor efectuate cu cooperativa a fost emisă de Emelianoff și Bakken"17
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestui principiu este aceea că fiecare are dreptul de a fi ales în funcții de răspundere în cadrul cooperativei, iar regula unicității votului rămâne valabilă și în structurile organizatorice superioare ale cooperației. O altă consecință a acestui principiu este aceea că asociații trebuie să participe direct la Adunările Generale, care au rolul de a hotărî și de a conduce efectiv viața cooperativei. Această participare directă a asociaților la adunarea generală și posibilitatea rotației membrilor la conducerea cooperativei, face ca modul de organizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în structurile organizatorice superioare ale cooperației. O altă consecință a acestui principiu este aceea că asociații trebuie să participe direct la Adunările Generale, care au rolul de a hotărî și de a conduce efectiv viața cooperativei. Această participare directă a asociaților la adunarea generală și posibilitatea rotației membrilor la conducerea cooperativei, face ca modul de organizare cooperatist să fie mai puțin constrâns de interesele individuale și mai legat de viziunea generală a intereselor comunității sociale. Din perspectiva abordării economice acest principiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
interesele individuale și mai legat de viziunea generală a intereselor comunității sociale. Din perspectiva abordării economice acest principiu poate suferi o serie de critici deoarece prin aplicarea acestuia se decuplează în totalitate puterea de vot de intensitatea raportului dintre fiecare asociat în parte și cooperativă. Din punct de vedere economic nu este normal și democratic ca un asociat care are o contribuție substanțială la formarea și la activitatea ulterioară a cooperativei să dețină aceeași putere de vot ca și un asociat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
principiu poate suferi o serie de critici deoarece prin aplicarea acestuia se decuplează în totalitate puterea de vot de intensitatea raportului dintre fiecare asociat în parte și cooperativă. Din punct de vedere economic nu este normal și democratic ca un asociat care are o contribuție substanțială la formarea și la activitatea ulterioară a cooperativei să dețină aceeași putere de vot ca și un asociat a cărei contribuție este nesemnificativă. Acest principiu poate fi explicat și considerat însă corect dacă este abordat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociat în parte și cooperativă. Din punct de vedere economic nu este normal și democratic ca un asociat care are o contribuție substanțială la formarea și la activitatea ulterioară a cooperativei să dețină aceeași putere de vot ca și un asociat a cărei contribuție este nesemnificativă. Acest principiu poate fi explicat și considerat însă corect dacă este abordat de pe poziții diferite de cea economică (socială, politică, tradițional istorică, ideologică). Aplicarea acestui principiu la nivelul întreprinderilor cooperatiste poate fi motivată fie prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
persoane, bazată pe participarea personală. distribuirea întregului surplus între membri, proporțional cu valoarea tranzacțiilor cu societatea cooperatistă, ar însemna oferirea serviciilor pentru membri la un preț cât mai apropiat de cel de cost și o maximizare a intereselor economice ale asociaților pe termen scurt. O consecință a unei asemenea repartiții este insuficiența mijloacelor de autofinanțare necesare cooperativei și imposibilitatea constituirii unui fond de rezervă. Pe termen lung capacitatea cooperativei de a oferi servicii mai bune va fi dependentă de acceptul membrilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mărfurilor și, ca urmare, cer înlăturarea lui (consideră profitul nedrept). În viziune economică acesta este principiul cheie al cooperației. Conform Alianței Cooperatiste Internaționale acest principiu presupune respectarea echității în distribuirea surplusului, " în așa fel încât să se evite ca un asociat să câștige în detrimentul celorlalți". O asemenea formulare este destul de confuză. Repartizarea surplusului trebuie să se facă în natură, sub formă de servicii prestate asociaților, iar această distribuire ar trebui să se facă în funcție de tranzacțiile asociatului cu cooperativa. În aceste condiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
principiu presupune respectarea echității în distribuirea surplusului, " în așa fel încât să se evite ca un asociat să câștige în detrimentul celorlalți". O asemenea formulare este destul de confuză. Repartizarea surplusului trebuie să se facă în natură, sub formă de servicii prestate asociaților, iar această distribuire ar trebui să se facă în funcție de tranzacțiile asociatului cu cooperativa. În aceste condiții rămân deschise cel puțin două probleme. În primul rând se pune problema măsurării tranzacțiilor fiecărui asociat din totalul tranzacțiilor cooperativei cu asociații. Din acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să se evite ca un asociat să câștige în detrimentul celorlalți". O asemenea formulare este destul de confuză. Repartizarea surplusului trebuie să se facă în natură, sub formă de servicii prestate asociaților, iar această distribuire ar trebui să se facă în funcție de tranzacțiile asociatului cu cooperativa. În aceste condiții rămân deschise cel puțin două probleme. În primul rând se pune problema măsurării tranzacțiilor fiecărui asociat din totalul tranzacțiilor cooperativei cu asociații. Din acest punct de vedere apar probleme importante mai ales în cazul cooperativelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a tranzacțiilor care se prezintă sub formă fizică, la care se pune problema calității factorului adus în cooperativă. În acest sens, mai ales în cadrul cooperativelor agricole se experimentează metodologii de evaluare a calității, diferențiind în acest fel cantitățile aduse de către asociați. În al doilea rând există posibilitatea ca o parte din surplus să fie reținut la nivelul cooperativei sub formă de fond de rezervă pentru a păstra echilibrul economico-financiar al întreprinderii în timp. 6. Fondul de rezervă indivizibil Ideea de bază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pentru care au fost constituite: promovarea intereselor economice ale membrilor, acționând ca organizații democratice de ajutor reciproc 8. Educația în spirit cooperatist Educația în spirit cooperatist presupune ca fiecare întreprindere cu caracter de cooperativă să ia măsurile necesare pentru educarea asociaților, conducătorilor, angajaților și a publicului în general în legătură cu principiile și tehnicile cooperației (atât cele economice cât și cele democratice). Societățile de tip cooperatist sunt grupuri de persoane care lucrează împreună într-o formă organizată pentru îmbunătățirea poziției lor economice. Acestea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
este, poate, cel mai puțin important pentru a caracteriza din punct de vedere economic o întreprindere de tip cooperatist. Acesta este, mai curând, un principiu de natură organizatorică decât economică. Așa cum reiese din documentele ACI principiul subliniază importanța existenței unor asociați, manageri și angajați care să cunoască foarte bine aspectele gestionale și cele legate de identitatea întreprinderii. 9. Cooperarea între cooperative Colaborarea presupune că toate întreprinderile cooperatiste trebuie să coopereze activ cu alte cooperative la nivel local, național și internațional., pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cunoască foarte bine aspectele gestionale și cele legate de identitatea întreprinderii. 9. Cooperarea între cooperative Colaborarea presupune că toate întreprinderile cooperatiste trebuie să coopereze activ cu alte cooperative la nivel local, național și internațional., pentru a servi mai bine interesele asociaților lor și comunităților, Din modul cum a fost formulat acest principiu de către ACI se observă ambiguitatea rezultată din faptul că nu se menționează la ce anume se referă termenul de "comunitate"; la totalitatea membrilor societății cooperatiste sau la societatea omenească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ce anume se referă termenul de "comunitate"; la totalitatea membrilor societății cooperatiste sau la societatea omenească în ansamblul său. Pe de altă parte este discutabil cum este posibilă o astfel de colaborare necondiționată, fără să urmărească interese sau avantaje pentru asociați. Fără îndoială colaborările între întreprinderi sunt necesare, uneori chiar indispensabile, atât pentru întreprinderile cu caracter cooperatist cât și pentru întreprinderile obișnuite, dar, acestea din urmă stabilesc termenii în care se vor desfășura viitoarele parteneriate și condițiile. Ambiguitatea introdusă de un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
presiuni la administrațiile locale sau să se descurce în hățișul generat de birocrația existentă în administrația centrală. De multe ori un partid politic poate să ofere mult mai mult cooperativei. El poate să-i determine pe membrii săi să devină asociați disciplinați și fideli ai cooperativei. În ceea ce privește legătura instituțională dintre partidele politice și cooperativă, aceasta este ilustrată de faptul că structura instituțională a cooperativei este concepută de așa natură încât să creeze în interiorul său un "gol de putere". De regulă acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
partidele politice și cooperativă, aceasta este ilustrată de faptul că structura instituțională a cooperativei este concepută de așa natură încât să creeze în interiorul său un "gol de putere". De regulă acest vid de putere este umplut în unele cazuri de către asociatul sau asociații mai autoritari, însă în cele mai frecvente cazuri de către un grup de putere legat de un anumit partid politic. Având în vedere aceste aspecte ale legăturilor care există între cooperative și partidele politice pot fi identificate mai multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
baza financiară a cooperativei, dar, mai ales pentru a suplini incapacitatea intelectuală și morală, precum și lipsa de experiență în afaceri a clasei de jos. Această participare la cooperativă a claselor aristocrate ar conduce la sporirea gradului de civilizație generală a asociaților. Huber aprecia că dezvoltarea cooperației trebuie să se facă în condițiile acceptării principiilor de bază ale ordinii economice capitaliste, afirmând următoarele: "Asociația nu este măcar în contradicție cu principiul unei concurențe sănătoase, ci caută numai să înlăture monopolul mamonistic al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
că acesta trebuie să sprijine financiar cooperativele de producție, dar cu condiția ca acesta să nu exercite o dictatură asupra acestor societăți. Rolul statului trebuie să se limiteze la supravegherea redactării statutelor și la un control efectuat în vederea apărării intereselor asociaților. Observăm că prin această concepție, a liberei asocieri, el se apropie de socialiștii asociaționiști. Un alt reprezentant al socialismului proletar este Karl Marx, care, ca și predecesorul său, nu acordă o prea mare importanță cooperației de consum, apreciind că muncitorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]