8,108 matches
-
aceste „comunități suprasătești” divers denumite (republici țărănești la Cantemir, asocieri de vale la Iorga, «țări» în tradiția vie a poporului, comunități suprasătești în terminologia lui P.H. Stahl, comunități devălmașe la H.H. Stahl etc.) nu au fost ignorate nici de Imperiul austriac, folosindu-le în logistica regimentelor grănicerești. Comunitățile de avere s-au născut și ele pe un atare suport etc. De ce ar trebui reformatorii de azi să le ignore?! Lucrul cel mai tulburător în studiile rurale ale tuturor monografiștilor este plasarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
, A.[dolf] de (16.XII.1887, București - 9.III.1936, București), dramaturg și publicist. Fiu al Mariei (n. Ghica) și al lui Edgar von Herz, funcționar bancar superior (provenit dintr-o familie austriacă înnobilată), H., al cărui prenume la naștere era Adolf Edmund George, a avut o copilărie privilegiată, petrecută în intimitatea Curții regale, de a cărei protecție s-a bucurat mult timp. Studiile liceale (întrerupte doi ani de frecventarea Școlii Militare din
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
Notabil este și efortul de a face cunoscută creația unor importanți scriitori de limbă germană de la noi (O. W. Cisek, Gertrud Gregor ș.a.). S-a implicat, alături de alți traducători, în realizarea unor antologii reprezentative din nuvela romantică germană și nuvela austriacă modernă. Traduceri: E. Wittstock, Fiul vizitiului, București, 1957; O. W. Cisek, Tătăroaica, București, 1958; Ciao Su Li, Întâmplări din Sanlivan, București, 1961 (în colaborare cu I. Chișinevschi); Anna Seghers, Hotărârea, București, 1962; G. Weisenborn, Clădit pe nisip, București, 1963; H.
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
Philippide), Basme, București, 1986 (în colaborare cu Al. A. Philippide); H. Heine, Poezii, București, 1965; J. Roth, Marșul lui Radetzky, București, 1966; Gertrud Gregor, Sălcii, București, 1967; Nuvela romantică germană, I-II, pref. Ion Biberi, București, 1968 (în colaborare); Proza austriacă modernă, I-II, București, 1968 (în colaborare); E.T.A. Hoffmann, Elixirele diavolului, București, 1970; P. J. Bulhardt, Clipe și locuri, București, 1972; L. Feuchtwanger, Balada spaniolă, București, 1973 (în colaborare cu E. Deutsch); E. Kästner, Trusă lirică de prim-ajutor
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
o parte a problemei. Dar, probabil că au luat în considerație cele scrise de mine în declarația de la poliție, care a cântărit mai mult în decizia lor. Am plecat mai departe și la vreun kilometru de graniță era o bancă austriacă unde am schimbat niște bani. De acolo am pornit tot pe jos până la Viena. C. I.: Cum ați ajuns la Viena? S. Ț.: Am ajuns întâmplător pe o stradă unde era un polițist la care m-am dus direct spunându
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care dădeau trei uși și de la una dintre ele au ieșit doi tineri gălăgioși vorbind românește. Eu, bucuros, către ei: "Măi, băieți, sunteți români!" și le-am spus că abia sosisem din țară și că vreau să mă predau autorităților austriece. Mi-au zis: "Nu te preda, domnule! Că vei sta în lagăr până îți va veni aprobare să pleci în America sau Australia sau pe unde vrei dumneata. Că de plecat vei pleca cu siguranță, că nu e nicio problemă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
zis: "Nu te preda, domnule! Că vei sta în lagăr până îți va veni aprobare să pleci în America sau Australia sau pe unde vrei dumneata. Că de plecat vei pleca cu siguranță, că nu e nicio problemă cu autoritățile austriece, nu te dau înapoi în țară, te ajută să pleci. Dar, spune-ne: unde vrei să pleci?" Eu, în tentativa mea, mă gândisem că vreau să ajung în Australia. Că-i și spusesem feciorului meu că, atunci când voi ajunge în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mă duc în clădirea gării să scot bilet, pentru că biletele se dădeau de către controlor în tren, căruia îi spuneai unde vrei să mergi. Polițiștii nici măcar nu s-au uitat la mine, căci femeia aceea vorbea tare și cu puțin accent austriac și nu aveam cu ce să dau de bănuit. C. I.: Până la urmă, gălăgia ei v-a fost de folos. S. Ț.: Da. M-am urcat în tren, un express Passau-Paris, și m-am dus la toaletă, extrem de curată și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
muscălești, staționat aici și devenit Ion Muscalu, Ion Sârbu, Ion Rusu, Ion Bulgaru, Ion Macedoneanu... 4. Patrionimele erau altă sursă de nume complementare: Ungureanu, adică român din țara ungurească; Ion Cordoneanu putea fi nume complementar patrionimic de la Cordon din Bucovina austriacă; Ion Brașoveanu, originar din Brașov, Ion Mărgineanu pentru că provenea din Marginea sau Mărginimea Sibiului; Ion Cojan putea fi un Ion din țara românească, Cuciureanu din Cuciurul Sucevei, Ion Mocanu, oier din Ardeal, Ion Rădășeanu, venit bejenar de la RădășeniSuceava. Mircea Ciobotaru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de lângă București (Cioplea)259. Confesiunea catolică nu a fost recunoscută în mod oficial de către autorități, însă era tolerată. Credincioșii catolici erau priviți de populația majoritară de multe ori cu ostilitate, pentru că erau asimilați străinilor, din cauză că se aflau sub protecția consulilor austrieci din cele două principate. Deși erau români, ei nu se puteau bucura de drepturi civile și politice, decât în cazul în care obțineau naturalizarea; potrivit Regulamentului Organic, aceasta se putea dobândi cu o condiție: aceea de a deveni ortodox 260
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în reviste de cultură din țară și din străinătate, în limba germană și română 518. După intrarea României în război, s-au produs numeroase evenimente neplăcute pentru o parte a populației și a clericilor catolici, datorate naționalității lor germane sau austriece. Au fost arestați mai mulți preoți, iar arhiepiscopul și secretarul său (preotul Lucius) au fost desemnați să administreze bisericile și parohiile acestora. Școlile și institutele catolice au fost reamenajate ca spitale și au fost rechiziționate de statul român ca bunuri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea afirmându-se după Primul Război Mondial, în contextul în care guvernul britanic își asumase răspunderea de a crea un "cămin național evreiesc" (n Eretz Israel.313 Doctrinarul și totodată fondatorul sionismului Theodor Hertzl (jurnalist evreu austriac), care devine liderul mișcării, declară în plenul Congresului de la Basel (din 1897) că "sionismul se luptă să creeze pentru poporul evreu o casă (n Palestina, garantată de legea publică".314 După primul Congres Sionist, din 1897 (Elveția), în care a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
5, mai 2001, p. 73; Victor Ionescu, „A existat o internațională SS?”, Magazin istoric, nr. 3, martie 2001, p. 78. Eugen Bantea, op.cit., pp. 49-52. Vezi și Alexandru Popescu, România și cele trei războaie mondiale `n arhive diplomatice germane și austriece, cuv`nt `nainte de Ion Bulei, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 304. Perry Biddiscombe, art.cit., p. 196; Eugen Bantea, op.cit., pp. 50-51. Perry Biddiscombe, art.cit., p. 198. Alexandru Popescu, op.cit., p. 305, document de la Politisches Archiv des
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a înțelege contexte, pentru a găsi linia cea mai scurtă între două puncte, cum am fost învățați, linia dreaptă, fără înconjururi. Cred că studiul universitar m-a ajutat într-un mod indirect, dar foarte important. A.V. Credeți că societatea austriacă din vremea în care ați ajuns acolo, și mai târziu, a fost, a rămas o societate mai conservatoare? I.H. Da. Da. A fost, a rămas și este o societate mai conservatoare... A.V. Asta a fost propice pentru ce v-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
A.V. Se poate spune că a fost o întâmplare? I.H. Mai mult decât o întâmplare. El era convins că pot să fac acest lucru, că singur nu poate, că are nevoie de mine. El nu vorbea limbi străine, era austriac, foarte... cum să spun... localizat, nu a călătorit, nu cunoștea lumea cântăreților, mă respecta foarte mult, și a spus că împreună cu mine va reuși să obțină ceea ce dorește pe plan artistic în această instituție. A fost punctul de plecare. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
incapabili de muncă; ghettoul înnumără 700 orfani, dintre care 300 de ambii părinți; un număr de 24 evrei își au familiile împrăștiate în țară, în diferite orașe; aici se mai găsește și un mutilat din războiul trecut, provenit din armata austriacă. 1/. Ghetto-ul se prezintă în condițiuni proaste, insuficient și murdar. 2/. Lucrătorilor evrei, care au prestat muncă la diferite autorități, nu li s'au plătit drepturile pe câteva luni în urmă, drepturi fixate de ordonanța Guvernământului care prevede un salariu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
39 Infanterie (01.06.1942-24.08.1944); dispărut pe front la 24.08.1944. Căpitan (din 01.04.1920); maior (din 01.04.1932); locotenent-colonel (din 08.06.1940). 146 Adolf Hitler (1889-1945), "Der Führer", om politic german (de origine austriacă). Lider al Nationalsozialistischer Deutscher Arbeiter Partei (NSDAP) Partidul Național Socialist German (din 1921); cancelar al Reichului (30.01.1933-30.04.1945); conducător al Reichului (01.08.1934-30.04.1945); comandant suprem al Wehrmachtului (04.02.1938-30.04.1945). După preluarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe șmecherașul, ca să se impună în rândul jmecherilor. Și nu o să-i iasă niciodată. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP Laude, critici și interese La aproximativ opt luni după ce, în februarie 1901, guvernul liberal condus de Dimitrie A. Sturdza preluase puterea, ziarul austriac „Wiener Tagebllat“ publica un articol elogios intitulat „Era Sturdza“. Erau apreciate eforturile guvernului de a face economii bugetare, într-o vreme în care datoriile externe ale statului atârnau greu, în paralel cu cele de scădere pe cât posibil a fiscalității și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Erau apreciate eforturile guvernului de a face economii bugetare, într-o vreme în care datoriile externe ale statului atârnau greu, în paralel cu cele de scădere pe cât posibil a fiscalității și de a menține independența economică. Meritele remarcate de presa austriacă le-a reținut și istoria. Tratatele menționează că guvernul Sturdza a fost „un guvern tare“, care prin măsuri fiscale și administrative, printr-o lege a bugetului „menit a face epocă în analele noastre parlamentare“ - cum remarca, desigur, subiectiv ministrul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
menit a face epocă în analele noastre parlamentare“ - cum remarca, desigur, subiectiv ministrul de finanțe Costinescu - au depășit criza economică de la final de veac și începutul celui următor. Pe 18 septembrie 1901, ziarul consevator „Evenimentul de Iași“ desființa articolul gazetei austriece. Lucrul nu e de mirare. Era o obișnuință ca ziarele atașate politic să deschidă ediția, dacă reprezentau partidul de opoziție, cu editoriale defăimătoare la adresa partidului aflat la putere. Tot așa cum, când se efectua rocada guvernamentală, ediția începea cu laude la adresa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
vorbă la faptă v-ați dezmințit în multe. Unde a fost vorba să vă menajați partizanii ați trecut alăturea cu interesul“. Articolul din „Evenimentul de Iași“ poate fi destul de convingător, în absența informațiilor științifice care confirmă mai degrabă consemnările ziarului austriac. Totuși, cât de mare și, mai ales, cât de dezinteresată putea fi idolatria Austriei la adresa guvernului de la București? Un detaliu consemnat de istorie ar putea oferi un răspuns. După ce rezistase, în numele independenței economice, presiunilor germanilor de la Diskonto Gesellschaft de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
conversiunii a 175 de milioane de lei bonuri de tezaur, guvernul Sturdza va încheia o convenție privind exploatarea rezervelor petroliere de către austriecii de la Rotschild și Nobel. E greu de măsurat cât adevăr și cât partizanat politic erau în relatarea ziarului austriac și în cea a „Evenimentului de Iași“. Dar episodul e interesant. Iată cum presa poate influența istoria. DIABLOGURI Veronica D. Niculescu & Emil BRUMARU Fragment periculos Veronica D. Niculescu: „Baloane de săpun se pot face și din soluția de spălat veceul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cei ai timpului nostru, numele devenit celebru este al lui Iuri Bashmet. Și nu e întâmplător, Bashmet fiind elevul cel mai bun al lui... Fiodor Drujinin, pe filiera unei școli ruse care începea după primul război mondial cu un violonist austriac, astăzi practic uitat, Robert Pollak. Elevul lui și profesor al lui Drujinin a fost Vadim Borisovsky, membru al Cvartetului Beethoven, căruia Șostakovici i-a dedicat majoritatea cvartetelor sale. Memoriile lui Drujinin sunt un exemplu de abordare critică a vieții muzicale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
a văzut omul în calitate de producător, dar nu l-a văzut niciodată în calitate de consumator. Este aici vorba despre o dublă ipostază pe care clasicul socialist nu o vede și de aceea analiza sa este valoroasă, dar nu completă. Mai ales economiștii austrieci dețin contribuții deosebite în recunoașterea rolului pieței și al consumatorului, dar nu sunt singurii. Azi, avem în știința economică o adevărată teorie a consumatorului. Azi, știm că valoarea economică apare sub această dublă presiune, a costurilor date și de timpul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din nimic. De fapt iluzia prosperității și iluzia atingerii fericirii prin prosperitate materială, sunt elemente care stau la baza lumii capitaliste. Moneda din hârtie stimulează activitatea economică și ocuparea. Din acest motiv Keynes se află în permanentă contradicție cu autorii ,,austrieci", mari adversari ai folosinței monedei din hârtie 302. O întrebare importantă este aceea legată de intensitatea expansiunii monetare, sau care este cantitatea de monedă pe care o putem pune în piață astfel încât să nu obținem inflație și dezechilibru economic? Este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]