8,717 matches
-
Libertății, Imn Tăcerii. Pentru P. versul se întrupează din tăcere: „Lasă-i poetului/ doar tăcerile din/ Tăcerea/ ce naște/ din/ cuvinte/ Cuvântul.” În Pelerin (2003) intervine o deschidere mai accentuată spre vis, fabulos și imaginar. Lumea este concepută ca un basm, iar viața e înțeleasă ca miracol ce își are originea în „scânteia din amnarul rămas în paradis”. În parabola proiectată de poemul Uitată e minunea, sensurile trimit la posibilitatea răscumpărării existenței prin artă, starea poetică fiind văzută ca un echivalent
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
fără gust și pretenții. De altfel, timp de peste patru decenii, începând din 1866, el a scos o mulțime de calendare populare, forma cea mai adecvată de difuzare a acestei literaturi de colportaj: „Calendarul pentru toți”, „Calendarul istoric și popular”, „Calendarul basmelor”, „Calendarul amuzant și picant”, „Calendarul pentru toții fiii României” etc. Semna și Nedea, Popnedea. Istoria, punct de plecare pentru „nuvele” ori „romane” precum Radu al III-lea cel Frumos (1864), Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș (1882), Fata
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
fost comparat cu Ponson du Terrail și a avut la rându-i numeroși imitatori autohtoni (Panait Macri, Ilie Ighel-Deleanu ș.a.), fusese citit cu interes, în zorii formării lor, de Mihail Sadoveanu, N. Iorga, Gala Galaction ș. a. Mai publică, prelucrate, alterate, basme și legende, editează începând din 1878, cu modificări și adăugiri de la o ediție la alta, Dorul inimei, culegere amintind epigonic de Spitalul Amorului a lui Anton Pann, unde sunt agregate versuri populare, romanțe, „cântece de dor și amor”, cuplete, poezii
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Radu Anghel, I-II, București, 1893; Bătălia de la Călugăreni, București, 1894; Junețea lui Mihai Viteazul, București, 1895; Mihai Viteazul și călăul, I, București, 1895; Isprăvile tâlhărești ale lui Nicolae Grozea, Dumitru Lungu și Ioniță Tunsul, București, f.a. Culegeri: Carte de basme, I-IV, București, 1892. Traduceri: Émile Gaboriau, Crimele misterioase, București, 1880. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 28-30; Sadoveanu, Opere, VI, 329-333; N. Iorga, Pagini alese, I, îngr. Mihai Berza, București, 1965, 44-45; Călinescu, Ist. lit. (1941), 530, Ist. lit. (1982
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
mai temeinică ce s-a scris până azi asupra vieții și operei Reteganului” (Ion Agârbiceanu), este totuși lacunară, autorul omițând bogata culegere a folcloristului, păstrată în manuscris la Biblioteca Academiei Române. Colecționarul de folclor P. înregistrează orații de nuntă de pe Someș, basme de la armenii din Gherla și în 1969 scrie un studiu despre iconarii de la Nicula, dedicat „cu fervoare și dărnicie” - cum remarca A.E. Baconsky - unuia dintre „cele mai strălucite capitole de sensibilitate românească”. SCRIERI: Literatura ardeleană nouă, București, 1945; Ion
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
Mănăstirea Nicula (în colaborare cu arhimandritul Cleopa Nanu), Cluj-Napoca, 1985; De ziua inimii noastre, îngr. Constantin Mohanu, pref. Șerban Cioculescu, Craiova, 1987. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Serafim Duicu). Culegeri: Basme armenești din Transilvania, București, 1967; Frumoasa privighetorilor. Basme armenești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1974; Orații de nuntă (Colăcării, cântece și strigături culese de pe Valea Someșului), București, 1979; Poezii populare din Ardeal, în Folclor din Transilvania, VIII, București, 1986, 267-558. Repere bibliografice
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
Cluj-Napoca, 1985; De ziua inimii noastre, îngr. Constantin Mohanu, pref. Șerban Cioculescu, Craiova, 1987. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Serafim Duicu). Culegeri: Basme armenești din Transilvania, București, 1967; Frumoasa privighetorilor. Basme armenești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1974; Orații de nuntă (Colăcării, cântece și strigături culese de pe Valea Someșului), București, 1979; Poezii populare din Ardeal, în Folclor din Transilvania, VIII, București, 1986, 267-558. Repere bibliografice: Vasile Adăscăliței, „Ion Pop-Reteganul”, CRC, 1966, 4; Constantin
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
Colăcării, cântece și strigături culese de pe Valea Someșului), București, 1979; Poezii populare din Ardeal, în Folclor din Transilvania, VIII, București, 1986, 267-558. Repere bibliografice: Vasile Adăscăliței, „Ion Pop-Reteganul”, CRC, 1966, 4; Constantin Mohanu, „Ion Pop-Reteganul”, LCF, 1966, 30; Iordan Datcu, „Basme armenești din Transilvania”, ARG, 1967, 9; Sarchis Selian, „Basme armenești din Transilvania”, „Nor Chiang”, (București), 1967, 38; S. Jamgotchian, Descoperirea recentă a unui manuscris armean în România, „Kragan Tert” (Erevan), 1968, 2; Suren Kolangian, „Basme armenești din Transilvania”, „Kragan Tert
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
1979; Poezii populare din Ardeal, în Folclor din Transilvania, VIII, București, 1986, 267-558. Repere bibliografice: Vasile Adăscăliței, „Ion Pop-Reteganul”, CRC, 1966, 4; Constantin Mohanu, „Ion Pop-Reteganul”, LCF, 1966, 30; Iordan Datcu, „Basme armenești din Transilvania”, ARG, 1967, 9; Sarchis Selian, „Basme armenești din Transilvania”, „Nor Chiang”, (București), 1967, 38; S. Jamgotchian, Descoperirea recentă a unui manuscris armean în România, „Kragan Tert” (Erevan), 1968, 2; Suren Kolangian, „Basme armenești din Transilvania”, „Kragan Tert” (Erevan), 1968, 20; Victoria Jiquidi, „Arta icoanelor pe sticlă
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
LCF, 1966, 30; Iordan Datcu, „Basme armenești din Transilvania”, ARG, 1967, 9; Sarchis Selian, „Basme armenești din Transilvania”, „Nor Chiang”, (București), 1967, 38; S. Jamgotchian, Descoperirea recentă a unui manuscris armean în România, „Kragan Tert” (Erevan), 1968, 2; Suren Kolangian, „Basme armenești din Transilvania”, „Kragan Tert” (Erevan), 1968, 20; Victoria Jiquidi, „Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula”, AFT, 1969, 12; Cristina Atanasiu, „Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula”, RL, 1970, 5; Dimitrie Dancu, „Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula”, ST, 1970
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
primesc un timbru ceva mai personal cu deosebire în poemele în proză. Influențat de G. Coșbuc, P.-B., care a semnat și cu pseudonimele Niță de la Lugoj și Oreste, a scris și povești în versuri, inspirându-se din legende și basme populare. De altfel, el cunoștea bine folclorul bănățean, ca unul ce culesese, în vara anilor 1886 și 1887, poezii din împrejurimile Lugojului. Ceea ce l-a impus însă în istoria literaturii române este nuvelistica. Format în spiritul prozei realiste a lui
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
integra opera eminesciană în contextul literaturii universale și de a o examina în plan comparativ, detectarea unor afinități sau a unor influențe, analiza variantelor particularizează exegeza lui P. Problema relațiilor literare constituie obiectul altor studii monografice, precum Ion Creangă și basmul est-slav (1967), Teatrul ucrainean la Chișinău în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX (1974, în limba rusă), precum și al culegerilor de articole Pagini de prietenie literară (1978) și Aprecieri și medalioane literare (1979). P. a coordonat lucrarea
POPOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
în care înfățișează conform comenzii politice soarta românilor din Bucovina și Basarabia în perioada bolșevică. Volumul Memoria anilor (1986) conține amintiri din timpul celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Mihail Eminescu. Studii și articole, Chișinău, 1966; Ion Creangă și basmul est-slav, Chișinău, 1967; Eminescu. Viața și opera, Chișinău, 1974; Pagini de prietenie literară, Chișinău, 1978; Aprecieri și medalioane literare, Chișinău, 1979; Destine vitrege, Chișinău, 1985; M. Eminescu și opera lui în documente, mărturii și ilustrații, Chișinău, 1985; Memoria anilor, Chișinău
POPOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
sau în romanul Stigmat (1940). Schematice și teziste, în limita acelorași clișee sămănătoriste, sunt romanele Măscărici (1933) și Cântec de sirenă (1934). Reușitele prozatorului se conturează extrem de rar, și anume în crearea unei atmosfere de sorginte fantastică, cu variantele sale - basm, feerie, vis -, și nu în construcții epice de tip obiectiv. P. a tradus proză, în special din literatura italiană. SCRIERI: Din alte vremuri, București, 1910; Între viață și moarte, București, 1912; Muzeul A. Simu, București, 1913; Într-o noapte pe
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
Peregrin la Ninive (1988). O chemare specială către civilizațiile dispărute ale Orientului arată și dicționarul Divinități, simboluri și mistere orientale (I-V, 1999-2003). Proza îl trădează pe poet, reconstituind metaforic și liric timpuri revolute și figuri intrate în legendă și basm, de aici („oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului”), ca și din depărtări, cum se vede în Contemporan cu visul (1978), Povarna și alte povestiri (1987), Babilon, orașul blestemat (1998), Poveștile Babilonului (2000). În câteva povestiri este găsită o tonalitate
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
și restituit caracterul esențial. Există în această carte semnale de intertextualitate, de referiri la mitologia românească (un exemplu, între altele, e oferit de scenariul mioritic al uciderii lui Daie Gulu, cel nemuritor, de către doi mocani). Un repertoriu de ingrediente din basme, balade, povestiri fantastice folclorice și istorisiri de demonologie populară e mobilizat în capitolul Un orb, unde e prezentată povestea misteriosului personaj Sfânta de pe Vale: oaia năzdrăvană, viziunea paradisiacă a „gurii de rai”, șerpii și smârcul malefic, câinele iadului, fata frumoasă
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
găsite corespondențe cu Urmuz și cu oniricii anilor ’70, Leonid Dimov și D. Țepeneag, dar mai apropiat pare autorul de Franz Kafka (parabola absurdă), de Gabriel García Márquez (intensitatea metaforică, ritmul halucinant), de Hermann Hesse (mai ales cu povestirile și basmele sale simbolice, cu parabola inițiatică) și de Jorge Luis Borges (fantasticul livresc, jocul lumilor ficționale). Cele mai multe povestiri au drept protagonist și narator un personaj alienat, ambiguu paranoic, implicat în tot felul de scenarii, inițial realiste, dar care se dezvăluie, brusc
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
cu titlul Pentru cel ales. De cu totul alt gen sunt poemele din ciclul Versurile liedurilor dedicate Magdalenei și ale proiectelor de arii pentru „Văpăi vesperale”, anexat romanului Cenușa din ornic (1988): reverii, fantezii, divagații grațios meditative, cu figurație de basm, geografie exotică, mitologie greacă și biblică ori cu gingășii caligrafiate atent. Fatalmente datate, eseurile din Biletul la control! (1968), Ieșirea din labirint (1973), mai târziu și cele din Eclipsă în Cetatea Soarelui (1996) abordează probleme contemporane cu optica unui militant
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
origini, lăsându-se absorbit în tiparele eterne ale existenței petrecute lângă pământ, poetul coboară, vorbind în limbaj goethean, la „mume”. Regăsindu-și „bunii”, el își regăsește totodată eul esențial, sufletul de copil. Munții din preajmă, „albaștri, vineți, de aur-verde”, păzesc „basmul copilului ce-am fost”. Totul, „pe Argeș în sus”, e plin de bucuria copilăriei: „Acolo unde-n Argeș se varsă Râul Doamnei/ [...] murmură pe ape copilăria mea”. Poetul se zărește pe sine, cel de odinioară, „sub bolțile de vii”, copil
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
ele primesc un preaplin sufletesc. „Cămara de fructe” este pentru copil „raiul”, a cărui ușă este deschisă cu frică: „Deschid cu teamă ușa cămării de-altădată/ Cu cheia ruginie a raiului oprit [....]// Șovăitor ca robul ce calcă o comoară/ Din basmul cu o mie și una nopți, mă-nchin:/ Văd pepeni verzi-smaragde cu miezul de rubin -/ Și tămâioșii galbeni ca soarele de vară”. Fructe sunt nu doar în cămară, ci peste tot; ele spânzură grele în crengi și cad, masive, ca
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Simion Pocreanu și de cei doi redactori, Constantin Almăjanu, Șt. Albu, A. Roxim, Th. D. Speranția. Se tipăresc doine din Maramureș culese de I. S. Bădescu, anecdote versificate, articole despre reprezentanții Școlii Ardelene sau despre scriitori români. Câteva traduceri de basme germane se adaugă materialului literar original. R.Z.
PRIVIGHETOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289027_a_290356]
-
către Samson Bodnărescu, o traducere a articolului Mari lucrări publice literare de Mario Roques, datorată lui Petre V. Haneș, care mai semnează câteva note despre editarea Fabulelor lui Grigore Alexandrescu și prezentări ale edițiilor Poezii populare de Vasile Alecsandri și Basme de Petre Ispirescu, recent apărute, întregesc sumarul revistei. T.H.
PRIETENII ISTORIEI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289023_a_290352]
-
îl copleșește însă dorința întoarcerii în lumea civilizată. Fram este, așadar, ca și personajele din Scrisorile unui răzeș, un suspendat între dorința adaptării urbane și nostalgiile obârșiei. Reușit este și romanul Omul de zăpadă (1945), care aproximează registrul poetic al basmelor românești, cu fantezia lor dezinvoltă. În timpul comunismului, acceptând cu voie sau de nevoie noua direcționare a literaturii, P. va îmbrăca în haina prozei toate sloganele propagandistice ale regimului, ajungând unul din stâlpii realismului socialist în etapa lui stalinistă. Povestirile și
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Peste treizeci de piese, precedate și urmate de altele rămase în periodice, cum se va întâmpla și după culegerea selectivă de debut Acești îngeri triști (1970), sunt extrem de inegale valoric. Autorul prelucrează material din surse foarte variate, de la mitologie și basm la realitatea socială și viața contemporană, de la războaiele getice la al doilea război mondial, experimentând modalități literare divergente, ultramoderne și tradiționale, inclusiv folclorice, prozastice și poematice, corelează, ca și în proză, atitudini opuse, tabloul realist cu metafora și simbolul, conferă
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Furtună, N. Davidescu, George Murnu, Al. Ț. Stamatiad, Virgil Tempeanu, Victor Eftimiu, Radu Gyr, Const. Rîuleț, V. Demetrius ș.a. Proza este ilustrata de Nestor Urechia și Aurel Savela, care scriu schițe și nuvele, de Ion Foți cu numeroase „apoloage” (fabule, basme, povești orientale), dar și cu un român în foileton, „de moravuri din Turcia”, intitulat Vis și realitate (15-23/1926). Vasile Pârvan este prezent cu studiul Dacia în epoca celtica (16/1926), iar St. Bezdechi (și sub pseudonimul Tiberiu Boldur) semnează
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]