5,219 matches
-
privilegiile exagerate pe care o anumit] clas], în special brahmanii, și le-a arogat. Inegalitatea, consider] el, nu ține de natural, ci devine o problem] când structura este poziționat] vertical (Gandhi, 1965, pp. 29, 80). Enigmă dharmei plaseaz], în mod bizar, constrângerile de partea ideii, de altfel splendide, a drepturilor civile și umane, descoperite de Gandhi chiar la începuturile carierei sale; dar aceasta îl și ajut] s] formuleze un principiu al acțiunii umane care prin sine ins]și a sprijinit lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aforisme care constituie cartea Analectelor. Au existat și dezacorduri în rândul discipolilor cu privire la taoismul promovat de c]tre Confucius. Unii dintre ei puneau accent pe ritualul li, în timp ce alții înclinau spre ren (umanism). Conceptul de ren apare frecvent și oarecum bizar în Analecte. Codul ritualic descris de Confucius era alc]tuit din denumiri și definiții ale unor atribuții. Declarațiile sale nu conțin în mod expres formul]ri cu caracter prescriptiv, obligatoriu. Principiile codului li nu sunt segmentate în reguli distincte, generatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Mackie potrivit c]reia intuiționismul implic] invenția gratuit] a unor propriet]ți particulare (justețe, falsitate) care nu prea au leg]tur] cu altele și au ciudată capacitate de a ne atrage atunci când le recunoaștem, ca și cum ar avea o form] bizar] de magnetism (vezi Mackie, 1977, capitolul I). Cred c] aceast] critic] nu e bine plasat]. Teoriile postintuiționiste ale lui Nagel și McDowell nu vorbesc mult despre justețe și falsitate, dar se concentreaz] asupra gândului c] durerea pe care as pricinui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] și-ar dori acest lucru. Dar ar fi un adev]r moral contingent faptul c] este r]u s] arunci bebeluși de pe cl]diri înalte (în afara circumstanțelor atenuante foarte putin probabile), deoarece ne-am putea imagina și o lume bizar] în care aruncarea bebelușilor de pe cl]diri înalte ar avea consecințe radical diferite de cele pe care le are de fapt în lumea noastr] (în aceast] lume, fizica și fiziologia ar putea fi atât de diferite încât aruncarea de pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pentru Michael Smith, care ap]r] o viziune realist] a eticii, acel tip de realitate moral] obiectiv] care ar putea fi în concordant] cu natura c]l]uzitoare a eticii poate fi g]sit] nu în vreun set de fapte bizare despre univers, ci în motivele acțiunii pe care le-am accepta dac] am raționa în anumite condiții idealizate. Obiectivitatea moralei, atunci, se reduce la posibilitatea ca, dac] am raționa toți în asemenea condiții, am ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evoluția ulterioară este opțiunea pentru poezia „nouă”, în plină epoca de supremație a sămănătorismului. Procedeele sunt îndeosebi în spirit minulescian, care îi furnizează apetente sinestezice - simfonii de lumini, culori parfumate, acorduri violete, ritmuri în roz-albastru, cât și imagini exotice: flori bizare, ciclam și orhidee, mimoze și iriși, covoare persane etc. Motivele curente ale simbolismului (pietrele prețioase, călătoria pe mare, cifra trei) vor fi prezente și în textele compuse în 1913-1914 (Glas, Inserează, La marginea orașului, Furtună și cântecul dezertorului). Versurile apărute
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
mine se rup trestii cu foșnet de hartie” sau „Mama, plâng mereu că un sfârșit de gamă”. Este evident că poetul produce o falie în tradiția mai veche sau mai nouă, în retorica (încă) modernă a simbolismului. Imagismul lui caută bizarul sau, în orice caz, inadecvarea logică și de bun-simț. Efectele stilistice sunt deseori surprinzătoare, fie pentru că sfidează prejudecățile pudibonde ale vremii, fie pentru că despoaie motive vechi de emoționalitatea lor și le coboară în derizoriu: toamnă „s-a descheiat încet la
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
din noaptea Sfântului Bartolomeu. Traian și Andrada (1893), alcătuită în colaborare cu Vasile Leonescu, e, în fond, o melodramă deghizată, pe un pretext furnizat de istoria și de legendele luptelor dintre daci și romani. Peste Dunăre (1879) - cu o acțiune bizară și incoerentă - se desfășoară pe fundalul războiului din 1877, ca și Curcanii (1878), piesa cea mai reușită a lui V. Compusă sub impresia directă a bătăliei, în parte chiar pe front, drama surprinde starea de spirit a momentului, reușind să
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
din povestirile sale au apărut în limbile maghiară, rusă și germană. Încă de la primele povestiri publicate în presă, V. a fost remarcat ca unul din cei mai originali prozatori ai momentului. I s-a reproșat totuși predilecția pentru personajele „sucite”, „bizare”, cu alte cuvinte refuzul dogmei „tipicului”, impusă de realismul socialist preconizat oficial. Mai târziu temeiurile acestor reproșuri se vor transforma în prilej de elogii, iar prozatorul va fi recunoscut cvasiunanim ca un maestru al genului scurt. Și tocmai de aceea
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
al tipicului (al „exponențialului”, după Gabriel Dimisianu), în ultimă analiză recuperabil, între limitele firescului, printr-o explicație subiacentă de o mare finețe sociologică și psihologică, a cărei descifrare de către cititor (pentru că autorul nu o expune niciodată discursiv) face deliciul lecturii. „Bizarii” și „suciții” lui V. au făcut vâlvă la începutul anilor ’60, fiind entități literare insolite în contextul constituit de proza preponderent schematică publicată atunci; reconsiderate fără prejudecăți la câteva decenii de la ivirea lor, aceste personaje nici nu par atât de
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
și „suciții” lui V. au făcut vâlvă la începutul anilor ’60, fiind entități literare insolite în contextul constituit de proza preponderent schematică publicată atunci; reconsiderate fără prejudecăți la câteva decenii de la ivirea lor, aceste personaje nici nu par atât de bizare. În fond, lumea ficțională e singularizată prin poziția autorului - un anumit neosentimentalism ne-duios și ne-dulceag, de grad secund, manifest în contemplarea binevoitor ironică, simpatetică, a delicateței sufletești „handicapate” de sfieli și de frustețea ori obscuritatea comunicării. Nici chiar
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
al psihologiilor elementare. [...] Structural, personajele aparțin familiei de spirite a oamenilor mărunți din nuvelistica românească de la începutul secolului al XX-lea, însă manifestările psihice ale unora se explică doar în lumina descoperirilor psihologiei moderne. Prozatorul semnalează fenomenalități de natură lăuntrică bizare, ignorate sau trecute cu vederea de scriitori ai timpurilor revolute. Esențial, umanitatea literaturii lui Velea nu-i alta decât cea descrisă de Gârleanu, Brătescu-Voinești, Demetrius, Bassarabescu, Dunăreanu, Cazaban, dar, în loc să-i fie surprinse comportamentele tipice, îi sunt pândite cele ieșite
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
literatura sistemului chinez de Îngrijire naturală a sănătății drept „cele trei comori ale vieții”. Însă pentru a stăpâni arta respirației trebuie mai Întâi să Înțelegem câteva concepte esențiale din practicarea qigong-ului. Este vorba despre concepte pur chinezești și pot părea bizare și chiar ridicole În mintea unui occidental, absorbită de instrumentele și metodele de verificare științifică. Dimpotrivă, În cultura chineză se pune accentul pe intuiție și pe trăiri, nu pe experimente și pe aparatură. Dacă vă priește să faceți un lucru
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
un aspect criticabil: sărbătorile bisericești ale celor de rit grec sunt nenumărate. În concluzie, două mari hibe figurau În contul noii denominațiuni catolice. Distanți și malițioși - dovedind din plin că se raportau la lumea românească sau ruteană ca la una bizară, foarte impregnată de superstiții și străină lor, datorită codurilor comportamentale specifice -, membrii adunării comitatense au ținut să transmită la vârf imaginea unor neofiți ciudați și ignoranți, ce serbau anual, În chipuri curioase, o grămadă de praznice bisericești neînsemnate. Această imagine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dacă însumăm și numărul 14 din numele său (Ludovic al XIV-lea) obținem tot cifra 5. În mod paradoxal, moare în anul 1715, iar 1+7+1+5= 14, care din nou, redus, dă cifra 5. Asistăm astfel la un bizar joc al destinului și al numerologiei, de care Ludovic, un pasionat al misterelor era conștient. Călătoria alegorică printre saloane cu nume de zei, printre figuri geometrice sacre, se încheie triumfal cu simbolul noii ordini corintiene și cu baia rituală, simbol
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
referință și identificare a schizofreniei. Sintetizând teoriile existente În domeniul analizei și interpretării schizofrenie, V. Predescu propune următorul tabloul simptomatologic specific acesteia (Predescu, V., 1989, p. 748-749): „Cel puțin unul din următoarele semne În timpul unei faze a maladiei: ¾ Idei delirante bizare (conținut absurd fără nici o legătură cu realitatea, cum sunt convingerile delirante, de a fi controlat, de transmitere a gândurilor, de producere sau sustragere a conținutului gândirii; ¾ Idei delirante somatice, de grandoare, mistice, nihiliste sau idei delirante fără conținut persecutoriu sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
familială, tatăl, culac (chiabur), își ucide fiul care a trecut de partea colhoznicilor. Acest caz (real) de luptă de clasă este transfigurat de Eisenstein prin mijloacele sale subiective de a filma - unghiuri neobișnuite ale camerei, atmosfere luminate straniu, stop-cadre, compoziții bizare în cadru, măști în locul caracterelor realiste - într-o tragedie greacă în sensul lui Nietzsche, o revoltă oedipiană a fiului curmată de răzbunarea rituală a tatălui, totul într-o atmosferă mitologică, cu cor antic anunțând implacabilul fatumului irațional. A trebuit să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o parte... de cealaltă parte este foarte rară (vezi Tabelul 5: coloana 4): Exista, pe de o parte, fascinația exotică a Americii de Sud: coasta braziliană, numele portugheze cu pronunția lor gutural-voalată, enigmaticele figuri feminine care păreau a conduce totul, pentru că, prin bizarul lor calm, puteau explica întotdeauna orice. Mai era, de cealaltă parte, taina străvechiului continent scufundat MU (H.-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeții). 4.2. Semantic, perechea corelativă discutată prezintă anumite caracteristici. Având la bază un mecanism de proliferare a
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
gândire mai mult pragmatică, în așteptarea răspunsurilor spontane ale computerului la orice problemă, inclusiv de ordin artistic, tehnologia oferind în cazul picturii și soluții plastico-compoziționale, a te opri cu privirea asupra operei lui C. D. Stahi poate părea cel puțin bizar. Gestul se poate foarte bine argumenta prin necesitatea și îndatoririle instituției muzeale de a-și asuma răspunderea profesională de cercetare științifică asupra operei unuia sau altuia dintre creatorii reprezentați, indiferent de stilul și epoca căreia aceștia îi aparțin prin propria
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
sunt formulate clar, dar nu sunt ei cei care încep convorbirea. * nu folosesc gesturi pentru a completa mesajul sau pentru a compensa lipsa limbajului verbal. * expresiile faciale ce însoțesc vorbirea sunt sărace. * tonul, intonația, ritmul, debitul verbal sunt "altfel", particulare, bizare. * înțelegerea mesajului este afectată. * limbajul este marcat de întârzieri severe, iar dacă este achiziționat, are o formă deviantă. Acesta adună trăsături ce atrag atenția asupra modului de vorbire al persoanelor cu autism. Trăsăturile ce fac din limbajul autiștilor unul diferit
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
reprezintă o necesitate imperioasă pentru societate. „Creativitatea este materializarea evidentă a potențialului imaginativ uman, este integrarea părții logice în cea intuitivă. Este mai mult decât spontaneitate, este deliberare în aceeași măsură. Este mai mult decât originalitate care poate exprima numai bizarul. Creativitatea înseamnă avantaj, înseamnă schimbare și în aceeași măsură este expresia continuității cu trecutul” - definiție dată creativității de marele psihanalist J.G.Young. Misterul creativității „acest act al excelenței și demnității umane” (J. S. Bruner) a fascinat spiritul uman din timpuri
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
operă de artă. Altfel, cei care fac mo‑ dele de corăbii pe sticlă ar trebui sa fie trecuți în rândul celor mai mari artiști. Dar abilitatea tehnică a băștinașilor ar trebui să ne ferească de concluzia că lucrările lor par bizare pentru că nu știu să le facă mai bine. Nu nivelul tehnicii lor diferă de al nostru, ci ideile lor. Este un lucru pe care e bine să‑l conștientizăm încă de la început, pentru că ansamblul istoriei artei nu este relatarea unui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
culori, ajungând până acolo încât, pentru a imita 47 Martin Schongauer (1456‑1491) - pictor remarcabil în gravură. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 87 câteva chipuri ciudate de diavoli, se ducea să cumpere pești cu solzii cât mai bizar colorați, demonstrând astfel un talent atât de mare încât a câștigat și faimă și încredere. 3.2. Pictura în ulei pe lemn, pe pânză și pe zid Progresele lui Michelangelo sunt din ce în ce mai evidente și iată‑l făcând un pas foarte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
admirații ieșite din comun în Spania, unde se află și astăzi câteva dintre lucrările sale. Picturile lui Bosch alcătuiesc o lume în sine: scenele lor de un fantastic grotesc, sunt lucrate până la cel mai amănunțit detaliu și abundă în creaturi bizare, semi‑umane, asemănătoare in‑ sectelor sau amfibienilor. Picturile sale sunt inspirate din miniaturile manus‑ criselor medievale și din sculptura romană. Interpretarea lucrărilor sale este chiar și în zilele noastre mai controversată decât a oricărui alt artist dinaintea epocii moderne. Se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
specializat, consecința firească a fost dilatarea universului discursului circumscris acestui concept.Devianța include astăzi nu numai încălcarea legii ci și orice abatere de la orice tip de normă care intervine și reglează existența unei comunități: de la acte, conduite, atitudini excentrice sau bizare până la transgresiunile religioase și la devianțele religioase sau chiar bolile mintale și handicapurile fizice și senzoriale(care se abat de la normele medicale, estetice și sociale). Având în vedere această extindere și diversificare a conținutului conceptului, apare întrebarea dacă se mai
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]