6,391 matches
-
trec la 10 m<etri> peste case. În port zăresc 4 nave de război înecate, iar pe cheiuri, mormane de mașini, rezultatul bombardamentului în picaj al IAR 80. Câteva aerodroame cu avioane false și adevărate incendiate și pământul răscolit de bombe. Trecem pe litoral și admirăm <greu descifrabil> și alte câteva drăguțe localități balneare, apoi ne reîntoarcem pe la Dalnik. Aici, pământul este negru de găuri de obuze. Nu există metru pătrat ce să nu fi fost găurit de proiectile. Pe șosea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
tot așa de brusc, să-i părăsească complet, fața mea va păstra surâsul. Și când, uitându-mă în jos, văd o mașină răsturnată, sau cadavrul unui om sau al unui cal ars, sau case în ruine, sau gropile rotunde ale bombelor, buzele mele continuă să surâdă. Și chiar atunci când trec sub ochii mei cimitirele triste cu două, trei, patru rânduri de cruci uniforme, surâsul meu e tot același. Rănitul ce stă lângă mine, culcat pe targă, trebue să creadă că totul
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
din strada Polonă, la 19 decembrie 1909. Legat prin fire nevăzute de greco-catolici, același episcop a oficiat și Recviemul pontifical în catedrala Sfântul Iosif, la 15 decembrie 1920, pentru Mitropolitul greco-catolic Demetriu Radu, ucis la Senat, într-un atentat cu bombă. Arhiepiscopia de București a înregistrat un salt semnificativ în domeniul pastorației și în plan cultural, social în timpul păstoririi ei de către episcopul Raymund Netzhammer. El a imprimat Bisericii Catolice din România o stabilitate și un stil sobru, prin care ea a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în Seminarul din București, lumina spiritului românesc autentic, predând cu elocvență în limba română, iar în predicile din Catedrala Sf. Iosif, predica la fel de minunat, în franceză, italiană, germană și română, atrăgând pe mulți credincioși. A murit într-un atentat cu bombă, la Senat, înainte cu câteva minute de a-și rosti discursul. Arhiepiscopul R. Netzhammer i-a făcut requiem pontifical în catedrala Sf. Iosif. Ei, cei doi adevărați prelați catolici, au poposit în aceleași locuri, dar în momente temporale diferite, atunci când
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acești autori nu sunt cumva mai perverși și mai ipocriți decât semi-virginele pe care le dau în vileag. "Semi-virgina" calomnie sau prevestire a apocalipsului? Orice s-ar spune, la momentul apariției sale, romanul lui Marcel Prévost a avut efectul unei bombe. A înregistrat un mare răsunet, datorat pe de o parte prestigiului autorului considerat în epocă drept un "expert" în psihologia feminină iar pe de altă parte conținutului său provocator. Romanul Les Demi-Vierges i-a scandalizat pe unii, i-a înspăimântat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1944 avea 17 ani și locuia la Aix-en-Provence că lumea se deschide din nou. Era ca un dop de șampanie care sărise. Ca și cum ieșeam dintr-un tunel lung, din închisoare...133" Reinventarea lumii Germania capitulează, în sfârșit, în mai 1945. Bombele atomice lansate asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki, pe 6 și 9 august, pun capăt îndârjitei rezistențe japoneze, faimoșilor kamikaze niponi. Victoria Aliaților este totală și definitivă. Și totuși, acest final al războiului nu este sărbătorit întotdeauna, în Franța ca și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
reprezintă anii '40. Madona aceasta evreică este profund marcată de rigorismul moral al mamei sale, de dezgustul profund pentru sex și pentru trup al acesteia. Însă ea se scaldă în egală măsură în atmosfera postbelică, identificându-se cu sex-simbolurile, cu bombele sexy etalate pretutindeni, în reviste și pe ecrane. Aceste două imagini pe care le are despre ea însăși fecioară înzăuată și "fata desfrânată unsă cu toate unsorile" nu se împacă, iar Leslie flirtează cu schizofrenia. Pentru a încerca să iasă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
situație producătoare în sine de contradicții. Cum se întâmplă mereu în perioadele de zbucium, climatul acesta de tensiune maximă ațâță furia de a trăi și pasiunile. Așa cum sublinia Marcel Carné în 1958, referindu-se la filmul său Les Tricheurs, amenințarea bombei atomice face ca o bună parte din tinerii burghezi să considere ca fiind caducă orice morală, și chiar orice speculație asupra viitorului. Filozofia lui carpe diem168, nuanțată de un cinism blazat, apare în ochii unora ca fiind singura artă de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
amestec de oroare zilnică cu o atmosferă de vacanță perpetuă". În Des feux mal éteints își povestește propria istorie de tânăr jurnalist parizian angajat să lucreze la Djebel, un hebdomadar militar din Alger. În fiecare zi, își amintește naratorul, "exploziile bombelor cu plastic" și uciderile care aveau loc la câțiva pași distanță secerau vieți. Infernul era la ordinea zilei. În ciuda acestui lucru, de cum venea primăvara, "vremea era caldă. Parfumul de glicine venind dinspre parcuri se împletea cu mirosul de port și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
exercită o mare influență asupra cercurilor intelectuale franceze. Eros a triumfat în spirit și limbaj. Eros își atrage în egală măsură toate privirile, încarnându-se în noile zeițe ale dragostei, cele care vor fi numite de acum înainte cu referire la bombele atomice sau teroriste care explodează fără contenire în aceste timpuri zbuciumate "bombe sexy". În Franța, televiziunea nu cunoscuse încă decât o înflorire moderată, dar starurile și sex-simbolurile invadează deja revistele pentru femei și ecranele cinematografelor. În fiecare an, sute de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
spirit și limbaj. Eros își atrage în egală măsură toate privirile, încarnându-se în noile zeițe ale dragostei, cele care vor fi numite de acum înainte cu referire la bombele atomice sau teroriste care explodează fără contenire în aceste timpuri zbuciumate "bombe sexy". În Franța, televiziunea nu cunoscuse încă decât o înflorire moderată, dar starurile și sex-simbolurile invadează deja revistele pentru femei și ecranele cinematografelor. În fiecare an, sute de milioane de spectatori se înghesuie în sălile întunecate pentru a admira aceste
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sexy". În Franța, televiziunea nu cunoscuse încă decât o înflorire moderată, dar starurile și sex-simbolurile invadează deja revistele pentru femei și ecranele cinematografelor. În fiecare an, sute de milioane de spectatori se înghesuie în sălile întunecate pentru a admira aceste bombe pe care le exportă America și care, într-un mod chiar mai percutant decât psihanaliza, dinamitează o sumedenie de convenții. Pentru zânele căminului, care se vor sătura curând să facă "albul mai alb" și vor resimți alienarea, această "mistică feminină
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dorințe nicicând potolite, mereu refulate..". Cinematograful francez nu se lasă nici el mai prejos. Cine nu-și amintește de Brigitte Bardot și de extraordinara ei transformare, din fata cuminte de familie bună, din mititica neastâmpărată din Cette sacrée gamine în exploziva bombă sexy din Et Dieu créa la femme, în 1956? Indolentă și insolentă, magnific de senzuală și indecentă când dansează, desculță și cu părul desfăcut, Eva lui Vadim face ecranul să explodeze. Această nouă Evă șochează Vaticanul, care în 1958, cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
en chair", cum zice francezul cînd vrea ca doamnele ceva mai... pline să nu se simtă jignite. Este atît de volubilă încît nu este greu să-ți dai seama pentru ce toți ceilalți patru sunt atît de tăcuți. Pare o bombă în veșnică acțiune din calea căreia este tot atît de inutil să te ferești ca din fața unei avalanșe și astfel îți dai seama cine conduce, de fapt, jandarmeria. Casa familiei Ch. este cît se poate de modern mobilată, atît de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
În ce privește Ucraina, rămâne cum am stabilit / 213 Papa și Patriarhul / 217 A fost sau n-a fost? / 221 Soarta unui om / 227 Uniunea Sovietică redivivus ? / 231 Pe cine trimitem la Bruxelles? / 235 Pe cine trimitem la Bruxelles? 25 Noiembrie / 239 Bomba Kosovo / 243 Rusia și democrația / 247 Venezuela dă o lecție / 251 Arafat și urmașul său / 255 Umbra marelui frate / 259 Retrospectivă / 263 Turneul ultimului an / 269 Este, oare, fiul tatălui său? / 273 Pionul Voronin / 277 E greu să fii președintele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Dar atunci lucrurile erau destul de clare: dușmanul, fie el și sinucigaș, se afla, spațial, de partea cealaltă a baricadei, era un altul, pe care îl deosebeau clar de ai lor. Or, în Irak, sinucigașii încinși cu calupuri de dinamită, cu bombe în geantă sau în mașini-capcană se mișcă peste tot, pe străzi, în magazine, în metrou etc. Nu există o delimitare clară, nici spațială, nici de altă natură, între ai lor și ai noștri, între soldați și civili, între cazarmă și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Exemplele de acest fel sunt foarte numeroase. Saddam, de la războiul din 2003 și până azi, nu mai însemna mare lucru pentru irakieni. N-am citit nicăieri că sinucigașii musulmani sau luptătorii sunniți i-ar fi strigat numele atunci când detonau o bombă sau atacau vreo cazarmă americană. Nu m-ar mira, însă, ca de-acum înainte să o facă. În Islam există o tradiție îndelungată a martirajului, adică a acelei convingeri că cel care moare în numele credinței (al lui Allah) are locul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Orientului Mijlociu. În mod inevitabil, el s-a amestecat în conflictele din zonă, în primul rând în veșnicul război dintre evrei și palestinieni, sprijinind total organizația Hezbollah. În ultimii ani, se spune că Iranul depune eforturi foarte mari pentru fabricarea bombei atomice, pentru că mijloace purtătoare rachete deja posedă. Toate acestea nu puteau să-i lase indiferenți pe americani. Să recapitulăm: Iranul are rezerve uriașe de petrol, are o armată în plină dezvoltare, posedă armament modern furnizat mai ales de China și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
care s-ar putea folosi și arme nucleare. De aceea, eu nu exclud posibilitatea unei lovituri preventive așa cum Israelul a mai făcut-o, atunci când a distrus, în câteva ore, instalațiile nucleare ale Irakului. Nu era vorba de vreo fabrică de bombe nucleare, ci, dacă îmi aduc bine aminte, de instalații care fabricau apă grea și îmbogățeau uraniul și plutoniul pentru o centrală termonucleară. Și iranienii spun că instalațiile lor fac exact același lucru, dar rămâne ca și evreii să-i creadă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Asta să le-o spuneți naivilor, și dacă-i pe-așa, atunci suntem obligați să îndreptăm rachetele noastre balistice spre ținte din Europa, inclusiv din România și Bulgaria, unde sunt baze americane", au ripostat rușii. Și atunci, americanii au aruncat bomba: dacă nu ne credeți sau vă temeți, veniți cu noi să construim scutul împreună și să ne apărăm de dușmanii care sunt și ai noștri și ai voștri. Rușii au căzut pe gânduri, dar nu într-atât încât să nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în Israel până ce adversarii au fost îngenuncheați. Mahmoud Ahmadinejad, președintele cam extremist al Iranului, a declarat, imprudent, de vreo câteva ori că Israelul trebuie șters de pe hartă. Din acel moment s-au înmulțit, brusc, dovezile că Iranul vrea să fabrice bomba atomică, precum și declarațiile americanilor că nu vor tolera ca Iranul să devină putere nucleară și lider al zonei. De aceea, eu cred că, dacă va fi război, adevăratul adversar al Iranului va fi Israelul; chiar dacă Israelul nu va participa direct
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fostul Imperiu Otoman; doi deputați turci care erau împreună cu mine au refuzat să intre în muzeu. Eu cred că ura dintre armeni și turci este comparabilă cu cea dintre evrei și palestinieni, chiar dacă nici armenii, nici turcii nu folosesc, deocamdată, bombe, mitraliere și altele asemenea. Dar, în fond, de ce statele de azi, cancelariile diplomatice, organizațiile internaționale ar fi interesate de niște evenimente de acum 90 de ani și atât de controversate? În realitate, nu evenimentele le interesează, ci modul cum ar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nevoia unei legitimități cât mai înalte a celor aleși. La rândul său, votul dat partidelor mari este necesar pentru ca cei trimiși acolo să poată, efectiv, promova interesele superioare ale țării. Voturile date partidelor mici sunt voturi irosite. 15 noiembrie 2007 Bomba Kosovo Ea ticăie de câțiva ani buni, iar acum se pare că va exploda. Există și posibilitatea, puțin probabilă, ca troica UE-Rusia-SUA, care se chinuie de ceva timp să găsească o soluție pașnică, să ajungă la un rezultat. Despre un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
parte și de alta prea mulți pentru a mă face să cred că acolo este posibilă pacea într-un viitor apropiat. Într-un mediu ca acesta de acum din Țara Sfântă, este suficient ca un singur fanatic să pună o bombă unde trebuie pentru ca un proiect pașnic, făcut cu trudă de o droaie de înțelepți, să se prăbușească într-o clipă. Asta nu înseamnă că truda "făcătorilor de pace" nu trebuie prețuită la justa ei valoare. 14 decembrie 2007 Umbra marelui
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
rămâne valabil chiar dacă în Cisiordania se va constitui statul palestinian independent. Se adaugă interesele americane divergente în zonă. Bush spune evreilor că le garantează securitatea ca stat, iar Arabiei Saudite, dușman emblematic al Israelului, îi livrează sisteme de ghidare a bombelor de miliarde de dolari. Faptul că saudiții privesc cu ochi răi spre Iran nu-i consolează pe evrei, care pot să-și pună un semn de întrebare în legătură cu sinceritatea președintelui american. În sfârșit, efortul lui Bush are loc în ultimul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]