6,806 matches
-
acum, pentru ca toți concetățenii lui să vadă că nu-și cheltuise timpul zadarnic, să vină cu cinstea cuvenită și însoțit de o sută de oameni călare, dintre care unii prieteni ai lui, iar alții slujitori; și îl ruga să aibă bunătatea de a porunci să fie primit cu cinste de către cetățenii din Fermo; lucru care ar fi însemnat onoarea ce i se cuvenea nu numai lui însuși, dar și unchiului, deoarece acesta îl crescuse. Giovanni Fogliani n-a neglijat nimic din
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și tulburările dintre feudali. Sfinția sa papa Leon a găsit, așadar, un stat pontifical foarte puternic, și se poate nădăjdui că, dacă ceilalți l-au făcut mare prin puterea armelor, el îl va face glorios și demn de respectul tuturor prin bunătatea și prin celelalte virtuți nenumărate pe care le posedă. CAPITOLUL XII DE CÂTE FELURI SUNT ARMATELE ȘI DESPRE SOLDAȚII MERCENARI După ce am vorbit în mod particular despre toate caracterele acelor principate pe care mi-am propus să le analizez la
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
fost un om de o rară valoare, nu numai față de timpurile lui, dar și față de tot ceea ce știm despre timpurile trecute, și ale cărui armate s-au răsculat împotriva lui în Spania. Cauza acestui fapt n-a fost alta decât bunătatea lui prea mare, ceea ce a făcut ca soldații săi să se bucure de o libertate excesivă și nepotrivită cu disciplina militară. Pentru aceasta a și fost învinuit în Senat de către Fabius Maximus, care l-a numit corupător al armatei romane
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
cu brațul Lui; a risipit gîndurile, pe care le aveau cei mîndri în inima lor. 52. A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, și a înălțat pe cei smeriți. 53. Pe cei flămînzi i-a săturat de bunătăți, și pe cei bogați i-a scos afară cu mîinile goale. 54. A venit în ajutorul robului său Israel, căci Și-a adus aminte de îndurarea Sa, 55. cum făgăduise părinților noștri, față de Avraam și sămînța lui în veac." 56
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
și zicea: "Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile." 18. "Iată", a zis el, "ce voi face: îmi voi strica grînarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile și toate bunătățile mele; 19. și voi zice sufletului meu: "Suflete, ai multe bunătăți strînse pentru mulți ani; odihnește-te, mănîncă, bea și veselește-te!" 20. Dar Dumnezeu i-a zis: "Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
să-mi strîng rodurile." 18. "Iată", a zis el, "ce voi face: îmi voi strica grînarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile și toate bunătățile mele; 19. și voi zice sufletului meu: "Suflete, ai multe bunătăți strînse pentru mulți ani; odihnește-te, mănîncă, bea și veselește-te!" 20. Dar Dumnezeu i-a zis: "Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul; și lucrurile, pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?" 21
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
di la Zâna, conașule, că tare îți mai duci doru’! ― Cât eu oi citi scrisoarea Zânei, așează-te la masă, să mănânci și să bei vinul cela, ca să-ți prinzi sufletul. Doar ai bătut atâta cale... ― Mulțămesc frumos, conașule, pentru bunătate, cî la matali, când intru, mă sâmt ca șî în chilia noastrî di la mănăstire... Am despăturit hârtia scoasă de Sevastița din năframă și m-am tras mai către fereastră. Literele îmi fugeau prin fața ochilor precum frunicile în mușuroi. Eram
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vin, dar nu mă slăbea din ochi. Se vedea limpede că își iubește fata cu asupra de măsură. Când a sfârșit de ospătat, s-a ridicat și, făcându-și cruce, a îngăimat: “Mulțumescu-ți, Doamne, pentru îndestulare și matale, conașule, pentru bunătate”. ― Să fii sănătoasă, Sevastițo. ― Apoi, eu mai cî m-aș duci în treaba me’, conașule. ― Eu socot că oleacă de hodină nu ți-ar strica. Ia treci colea, în cerdac, și întinde-te pe canapeaua ceea. Când îi simți că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aștepta cu lumina plină. Am intrat cu grabă. Din fundul odăii, s-a desprins o umbră. ― Sărut mâna, conașule. Ți-o fi foame. Iaca am adus bucatili caldi - a rostit Sevastița, ridicând un colț al ștergarului înflorat... ― Mulțumesc, Sevastițo, pentru bunătate și grijă. Spune-mi, ce face Zâna? ― Îi tristî, conașule. Știi șî matali di ci. ― Spune-i că mi-i tare dor de ea. ― Am sî-i spun, conașule. Am sî-i spun. Poftî bunî. ― Să fiți sănătoase amândouă, Sevastițo. ― Șî pi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
domnia noastră să le dăm și să-i miluim cu un loc, să-și facă biserică.” ― Nu le era deajuns că toate mănăstirile Moldovei erau ale lor. Voiau să facă și o biserică a lor. ― Voievodul Petru Șchiopu - asemuit, datorită bunătății sale, cu o “matcă fără ac” - spune mai departe: “Am dat și am miluit pe rugătorii noștri... de la mănăstirea Sfântul Sava, care este lângă Ierusalim, cu niște case făcute de domnia noastră în târgul Iașilor și cu locul acestor case
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
s-au dat rămași din toată lege țărâi, ca să n-aibă a mai pârî pe călugări de la Xiropotamo, în veci... Iară călugări de la Xiropotamo s-au îndreptat, (câștigat) cum sintu a lor drepte moșii”... ― Iarăși sunt nevoit să apelez la bunătatea ta, sfințite, pentru a mă ierta, dacă greșesc, afirmând că nu-i pentru prima oară când îi întâlnesc pe cei ce îl slujesc pe Dumnezeu săvârșind fapte “cu meșterșug” - adică cu viclenie. Dacă ei fac asemenea fapte - și nu fapte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sî înțăleagî? Amu rămâi sănătos, conașule, cî eu m-oi duci. ― Mergi sănătoasă, Sevastițo, și nu uita... ― Da’ sî poati sî uit, conașule? Savastița nu uitî, ferita Sfântului. Cu aceste vorbe pe buze, a ieșit, purtând parcă toată suferința și bunătatea din lume pe chip. Ca niciodată, m-am mulțumit să-mi limpezesc ochii cu puțină apă din oala de pe masă. Am băut laptele și am ieșit la aer. Cu răsuflarea primenită de răcoarea dimineții, am pornit către mănăstire. De ce? Cine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lumina de afară nu puteau distinge amănuntele din fundul odăii. Bănuiam doar că mai există și alte ființe înăuntru. Când am făcut încă un pas, inima a fost gata să plece din piept. Dincolo de masa plină cu tot felul de bunătăți ședeau Sevastița și Zâna, cu chipul luminat de un zâmbet ce purta undă de fericire. Am pășit pragul... Sevastița s-a ridicat și a mărit lumina lămpii atârnate de bagdadie. ― Bună seara și bine v-am găsit - am rostit eu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lăsând să se simtă că urarea cuprindea și un “dragule”. ― Să ne așezăm la masă, așa cum trebuie. Tu, fiule, treci colo, lângă Zâna, iar tu, Sevastițo, care în astă seară ai să fii și cel ce ne servește cu cele bunătăți, vino aici, lângă mine, ca să te poți bucura privindu-i pe cei doi copii - a rostit bătrânul, arătând spre mine și către Zâna, cu multă voie bună. Cu grijă să nu mă împiedic de cine știe ce, am ocolit masa și m-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
des la tine, părinte. Să nu gândești altfel. ― Ei! Uite că a venit și clipa când... cu Zâna de mână veți pleca la casa voastră... ― Bucuria și fericirea e de partea noastră, sfințite. Nu știu cum să-ți mulțumim pentru înțelegere și bunătate. ― Mulțămita va sta în neuitare, fiule... ― Nu te... Nu vă vom uita - pe tine, părinte, și pe Sevastița... ― Oricând veți fi bineveniți... Mâine dimineață veți pleca, când eu voi fi la slujbă, așa că vino să te îmbrățișez acum și să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
îi va nimici, El îi va smeri înaintea ta; și tu îi vei izgoni, îi vei pierde curînd, cum ți-a spus Domnul. 4. Cînd îi va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, să nu zici în inima ta: "Pentru bunătatea mea m-a făcut Domnul să intru în stăpînirea țării acesteia." Căci din pricina răutății neamurilor acelora le izgonește Domnul dinaintea ta. 5. Nu, nu pentru bunătatea ta, nici pentru curăția inimii tale intri tu în stăpînirea țării lor; ci din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, să nu zici în inima ta: "Pentru bunătatea mea m-a făcut Domnul să intru în stăpînirea țării acesteia." Căci din pricina răutății neamurilor acelora le izgonește Domnul dinaintea ta. 5. Nu, nu pentru bunătatea ta, nici pentru curăția inimii tale intri tu în stăpînirea țării lor; ci din pricina răutății acestor neamuri le izgonește Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta și ca să împlinească astfel cuvîntul prin care Domnul S-a jurat părinților tăi, lui Avraam, lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
lor; ci din pricina răutății acestor neamuri le izgonește Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta și ca să împlinească astfel cuvîntul prin care Domnul S-a jurat părinților tăi, lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov. 6. Să știi dar că nu din pricina bunătății tale îți dă Domnul, Dumnezeul tău, acea țară bună ca s-o stăpînești, căci tu ești un popor tare încăpățînat. 7. Adu-ți aminte, și nu uita cum ai ațîțat mînia Domnului, Dumnezeului tău, în pustie. Din ziua cînd ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
cum ți-a jurat El, dacă vei păzi poruncile Domnului, Dumnezeului tău, și vei umbla pe căile Lui. 10. Toate popoarele vor vedea că tu porți Numele Domnului, și se vor teme de tine. 11. Domnul te va copleși cu bunătăți, înmulțind rodul trupului tău, rodul turmelor tale și rodul pămîntului tău, în țara pe care Domnul a jurat părinților tăi că ți-o va da. 12. Domnul îți va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să trimită țării tale ploaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
te vor urî și te vor prigoni. 8. Și tu, te vei întoarce la Domnul, vei asculta de glasul Lui, și vei împlini toate aceste porunci pe care ți le dau astăzi. 9. Domnul, Dumnezeul tău, te va umple de bunătăți, făcînd să propășească tot lucrul mîinilor tale, rodul trupului tău, rodul turmelor tale și rodul pămîntului tău; căci Domnul se va bucura din nou de fericirea ta cum se bucura de fericirea părinților tăi, 10. dacă vei asculta de glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Văii, se strâmbă Ingrid. Nu-mi plac ficățeii! - Ficățeii sunt foarte sănătoși, spune Buna. Mănâncă numai câțiva și-ai să te faci mare și puternică. - Dar dacă nu vreau! - Miauuuu, miauuuu! Sunt prietenul tău, pisoiul. Strecoară-l sub scaun. Ce bunătate! Și așa a continuat în fiecare zi. Ingrid sărea în sus de bucurie pentru că prietenul ei, pisoiul, o ajuta. Numai că acum, din când în când, îi e foame și ei! Dar noroc că întotdeauna se găsește vreo ciocolată, vreo
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
fi făcut zob dacă m-ar fi prins cu lucruri de furat, la vederea cărnii și a păsărilor care însemnau, la urma urmelor, tot hoție, nu mai putea de încântare. - He -he -he! Îl imita pe nepotu-său. He-he-he! Ia uite bunătate de carne! Ia uite ce găină grasă! Hehe-he!...Să mai aduci! Mai nou, începuse să-i placă șprițul. Nu exagera. Dar în afara celor două pahare pe care le abea la masă, îi mai trăgea și suplimentar. Strânsese prietenia cu Titi
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
la protest, dar nu mă lua în seamă, pentru că eu nu fac parte din rândul „sfinților”; eu sunt revoltat împotriva a tot ceea ce-mi știrbește libertatea de ființă efemeră care ar dori, înainte de a muri, să guste din toate bunătățile pământului. Poate de aceea am și scris „Erotica”, deși și acolo este oleacă de morală... Nu putem scăpa de morală!! Viața din noi ne ridică în sus să privim peste gardul Raiului, să ne bucurăm ochii, iar morala ne trage
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
Mediu, practica vânătorii era, pentru nobili mai cu seamă, un fel de foarte la modă umplere a timpului liber. Care se găsea din belșug la casele mari. Cu acele prilejuri, ei organizau ospețe rafinate și risipitoare, cu tot felul de bunătăți. Ei bine, câinii și șoimii erau factori importanți, care asigurau de regulă reușita unei partide de vânătoare. Iată un vultur care s-a înălțat atât de sus încât abia se mai vede. Să tot fie 1000 de metri. De jos
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
ar fi dezlănțuit spontan încă în clipa când dădusem peste scrisoarea refuzată. Era o supărare voită, care luă proporții neașteptate. numai după un șir de raționamente cât se poate de logice. " Eu îi dau totul... Îmi istovesc materia cenușie și bunătate de timp scriindu-i în fiecare zi: ea nici nu se ostenește măcar să-mi răspundă, și tot ea face pe bosumflata dacă îmi îngădui un răgaz? Nu-i mai scriu o iotă, uite așa! Să se ducă la toți dracii
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]