4,195 matches
-
ortodocși, rămân "latini", înconjurați din trei părți de populații de limbă slavă. Ideea bizantină ajunge astfel [după Constantin Cantacuzino, n.n.] să se disjungă în două elemente: Imperiul roman și Imperiul grecesc. Românii, datorită originii lor latine, devenite o dogmă pentru cărturari, și nu numai în provincia de peste munți, își revendică apartenența la primul. Centrul cercului în care ei ființează nu mai e Roma "cea nouă", a ereziei latinilor, nici, cu atât mai puțin, Țarigradul greco-turcesc, Stambulul. Conștiința de a aparține unui
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o tradiție a scrierilor bogată, dat fiind acest aspect determinant pentru medievalitatea locală: persistența oralității, în folclor, dar și în cultura elitelor boierești și domnești, ca și în cea monahală (excluzând aici puținele performanțe livrești reale, fie ale unor domni cărturari sau nobili cultivați, fie ale unor importanți ierarhi ai bisericii). Cauzele pe care istoriografia noastră le-a putut invoca au fost legate de starea aproape permanentă de alertă și de mobilizarea forțelor și a resurselor financiare pentru rezolvarea pe cale militară
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aceleași conotații ale Căderii, iadul și istoria reală. Modelul pentru refacerea traseului istoric al existenței unei colectivități se regăsea, așa cum se spune și în Chiriacodromion, în textele sfinte. Cu un astfel de exemplu și de sprijin moral în sursele credinței, cărturarii români, clerici sau laici, deși apelează la figuri și la fapte reale atunci când caută să fixeze reperele fondării neamului lor, ajung în timp la transformarea istoriei în mit și la supradimensionarea legendară a personajului central, strămoșul. Ce Sțitia coprinde loc
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
doar prin manifestările lingvistice, consecință a trecerii oștilor "Râmului" peste pământul sciților, unde au iernat în numeroase rânduri. Mărturie pentru aceasta stau urmele materiale, "movili mari și mici și șanțuri pre Nistru, pre Prut, prin codri..." (Ureche 10). La primii cărturari, tema originii romane încă nu îl fixează istoric pe "civilizator", ci rămâne mai aproape de informația comună, cu caracter general și mai curând topografic. Geografia primordială este mai relevantă deocamdată decât identitatea etnică a strămoșului. Memoria colectivă, după cum apreciază cercetătorii religiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
urmele materiale; aceasta, nu doar din rațiuni livrești, pentru a fixa o imagine complexă, ci și ca răspuns la mișcarea istoriografică regională care provoca astfel de scrieri, dar și astfel de reacții. Mitul întemeietorului răspunde pe deplin nevoii resimțite de cărturari de a recupera începuturile, de a opune presiunilor externe un arhetip și o identitate națională apărată și prin prestigiul originii latine. Asumarea descendenței, în scrierile polone ale lui Miron Costin, consonante cu fragmentul din Analele slavone cuprinse în Letopisețul Cantacuzinesc
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu cele ale mitului întemeierii, se fixeaxă cu ajutorul formelor simbolice ale "diurnului" (regalitatea, drumul ascendent/descendent, muntele, focul, stâlpul, sulița) și ale "nocturnului" (bestiarul, apa, labirintul, întunericul, vatra). Vânătoarea, expediția cinegetică armată condusă de stăpânitorul feudal, era un motiv familiar cărturarilor români. O întâmplare de vânătoare furnizează elemente pentru descifrarea împrejurărilor în care urcă pe tron Vlad, fiul lui Dan I; tot printr-o vânătoare sunt materializate, la nivelul poeticii medievale, pretențiile de moștenitor al tronului Țării Românești ale lui Dan
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o altă tipologie domnească, aflată sub incidența anti-modelelor creștine, situate așadar în relație cu imaginarul păcatului și al implicitei puniții divine: voievodul necredincios, ucigașul păgân, veneticul, ambițiosul supus Porții, vicleanul, uneltitorul, imoralul etc. Principiul etic funcționează atât în cazul "intransigenților" cărturari moldoveni, cât și în subiectivele cronici de familie ale muntenilor. Credința și datoria față de domn, la rându-i "supus țării și lui Dumnezeu", dau criteriul moral suprem după care este ierarhizat și judecat evenimențialul. Acolo unde istoria, sub voința divină
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Măria Ta, ca un adevărat și pre legi domn, mult silindu-te și nevoind cu orice mijloc de a aduce și știință în sufletele omenești, lucru iubit de Dumnezeu și folos de obște, mai vârtos rodului nostru românesc... Deși majoritatea cărturarilor s-a folosit în construcția textelor de filosofii greci (sporadic), de lucrări parenetice bizantine (Mazilu, Recitind literatura română veche II 307) sau de "noutăți" occidentale, scriitorii nu au reușit să traseze teoretic modele funcționale de conducători, corespunzătoare liniilor concrete de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
evidență, în același con de lumină unde se află și figura voievodală și tot pe schemele gândirii populare, chipul boierului devotat, modelul monahal (Daniil Sihastrul) și prietenul nobil și credincios din cărțile de aventuri. Scrieri traduse și filtrate de sensibilitatea cărturarului "autor", romanele cavalerești, lucrările sapiențiale sau hagiografiile au toate o finalitate pedagogică, întărind în imaginarul colectiv memoria exemplarității și a eroicului. În această lumină așez tema reconsiderării istoriei și locul ocupat de ea în discursul secolului XVIII, în care se
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sub influența bisericii), cărțile populare ar fi trebuit să aibă ca subiect mai degrabă o lume feminină, a interiorității sensibile, eliberate de obsesivele coduri ale eroicului. În parte, așa se și întâmplă. Însă, fiind ei înșiși autori/traducători și lectori, cărturarii au sfârșit prin a controla și aici iubirea cu măsura canonului. De aceea, cine dorește acest lucru, poate descifra din nou un imaginar al masculinului și al puterii sale, în paralel cu o variantă a amorului curtenesc sau a iubirii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de la tablou la un labirint posibil al unei lumi vii, Autorul îl poartă pe Spectator pe o tablă de șah sau printr-o rețea care proliferează liberă la infinit? Fără să-și abandoneze eroul preferat din toate celelalte cărți - voievodul, cărturar sau nu, edil sau deconstructor −, scenaristul-regizor îi configurează o lume−discurs, dar și o lume în discurs, cu spații multiple, etajate, aflate sub controlul privirii totalizatoare. Un nou soi de panopticon, al cărui specific e dat de efectele de sens
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
scrieri ale specialiștilor noștri în stilistică, retorică, filologie slavă, greacă, închinate căutării încrâncenate a stilului, a mărcilor literare etc. Un efort care a reușit să pună în lumină mai ales caracteristicile limbii scrise, și nu eforturi conștiente, deci cultivate, ale cărturarilor respectivi (cu rare excepții) de a încadra o scriere sau alta într-o formă sau gen (?) "european". O altă încercare majoră, în limitele teoretizării noțiunii de "auctoritate", a fost făcută − în general, tot de către filologi, cei mai buni cititori ai
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
combinat viziunea religioasă a lui Calvin cu noțiunile iluministe de știință, cu drept de proprietate privată și cu relațiile de piață capitaliste, creînd astfel singularul vis american. Metafizica proprietății private Cu proprietatea privată bine stabilită ca principiu organizator al societății, cărturarilor moderni le-a rămas crearea unui fundament filosofic corespunzător care să-l acompanieze. Au găsit răspunsul În teoria legii naturale a proprietății - un concept care s-a dezvoltat treptat În Evului Mediu târziu și a avansat mai rapid În timpul Reformei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
internă națională. Aceasta nevoie, spune Karl Polanyi, este cea „care a Împins statul teritorial În față ca instrument al naționalizării pieței și creator al comerțului intern”12. Apariția statului-națiune Statul-națiune este o instituție relativ nouă destinată guvernării societății umane. Unii cărturari datează originea sa odată cu Revoluțiile Americană și Franceză În ultima parte a secolului al XVIII-lea, În timp ce alții sugerează că rădăcinile sale se Întind mult mai departe În timp, până În Anglia secolelor al XII-lea și al XIII-lea. Concepția
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Germania secolului al XVIII-lea, mai puțin de 500.000 de oameni puteau vorbi și citi În dialectul, care mai târziu a devenit limba germană oficială, iar mulți dintre aceștia erau actori care jucau În piese noi pe scenă sau cărturari care scriau pentru o elita intelectuală restrânsă 14. O mare parte din motivația pentru crearea limbilor naționale a avut mai puțin de a face cu formarea statului-națiune și mai mult cu situația demografică căreia industria tipografică a trebuit să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
facă față la Începuturile ei. Tipografii din secolele al XV-lea și al XVI-lea erau dornici să lărgească piețele destinate producției În masă a cărților. Problema era că În timp ce latina era limba oficială a Bisericii fiind utilizată și de cărturarii europeni și oficialii guvernamentali la curțile Palatelor, ea reprezenta o piață de cititori prea mică pentru noua revoluție a comunicației. Pe de altă parte, atât de multe limbi și dialecte erau vorbite În Europa, Încât fiecare dintre acestea reprezenta o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
umane. Din nefericire, există puține discuții atât În universități, cât și În cercurile de politică publică, despre cum să reconstruim teoriile relațiilor de proprietate, pentru a le alinia cu realitățile comerțului de rețea Într-o economie globalizată. Un număr de cărturari au Încercat totuși să revizuiască noțiunea noastră despre proprietate. Cea mai importantă contribuție până În momentul de față a avut-o fostul profesor de la universitatea din Toronto, Crawford MacPherson, considerat de mulți dintre colegii săi a fi o autoritate contemporană În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
12. Unii teoreticieni politici postmoderni sugerează că În noua lume a relațiilor dense, suprapuse și aflate În permanentă schimbare, guvernarea are de-a face mai mult cu asocierea și legătura decât cu un control asupra unui anumit spațiu fizic 13. Cărturarii se referă la reconfigurarea politică a Europei ca la „nou medievalism”, o sintagmă propusă de fostul profesor Hedley Bull, de la universitatea Oxford, Într-un eseu scris În 1977. Chiar de atunci, Bull a prevăzut apariția unui nou peisaj politic În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
culturi distincte. Se temeau că aceste culturi locale se vor opune procesului de europenizare și, prin urmare, nu le-au făcut loc la masă negocierilor. Odată cu anii ’70, totuși, multiculturalitatea a suferit o schimbare la față. O nouă generație de cărturari postmoderni s-a alăturat cauzei, argumentând că proiectul iluminist, cu accentul sau pe mari metanarațiuni, pe hegemonia statului-națiune și pe ideologii monolitice, era adevăratul obstacol În calea schimbării. Postmoderniștii susțin că accentul asupra unei perspective unice și asupra unei viziuni
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a vestiților săi dascăli teologi, care apoi i-au conferit și cunoscutul renume de "Sorbona Moldovei". Între aceștia, au strălucit personalități eminente, precum: Melchisedec, episcopul Romanului și al Hușilor, vestiții frați teologi Filaret și Neofit Scriban, renumitul rector Popa Duhul, cărturar și duhovnic iscusit și cu mare dar de la Dumnezeu ș.a. În perioada aceasta de mare glorie (1803-1886), seminarul de aici a făcut să înflorească una dintre cele mai vestite școli de muzichie bisericească și de psaltichie, care a atras în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acolo, venit în Iași pe la 1820, chemat de Șuțu Vodă. Gavriil Galinescu ne informează că "după liniștirea zarvei produsă de Eteria grecească, studiul acesteia este reluat cu mai mare avânt de către Grigorie, psaltul Mitropoliei din Iași, la îndemnul aceluiași mitropolit cărturar". Tot el ne spune că studiul se făcea după cărțile lucrate de vestitul psalt Macarie, care în 1827 vine el însuși la Iași, întovărășit de alt protopsalt renumit, Petru Lampadarie. Mai aflăm că, din 1828, școala de cântăreți bisericești din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
amintiri; 6. Factorul juridic, obiceiurile juridice românești, păstrate veacuri de-a rândul; 7. Factorul moral, conștiința și solidaritatea națională; a lipsit timp îndelungat și s-a închegat „prin îndelungatul război al condeielor, al muncitorilor cu tiparul, al cronicarilor și preoților cărturari, al poeților și predicatorilor, care timp de peste 300 de ani (de la Mihai Viteazul - n. ns., I. A.) au frământat necontenit sufletul neamului, l-au trezit, l-au lămurit prin scrisul lor [...], accentuând cu neîntreruptă stăruință că moldovenii și muntenii și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că am luat această hotărâre sub presiunea forței, într-unul din cele mai grele momente ale istoriei noastre și lăsând viitorului sarcina să judece actul nostru (...). Pactul Ribbentrop-Molotov..., p. 21-22. Memoriul adresat de Academia Română lumii civilizate, opiniei publice, academiilor și cărturarilor din întreaga lume, în problema Basarabiei și a părții din Bucovina recent rupte din trupul României de Uniunea Sovietelor rusești. 12 iulie 1940 După înfăptuirea unității sale politice și naționale, România se găsea în plin avânt cultural și economic, străduindu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În lecția Puterea credinței și a prieteniei - Vindecarea slăbănogului din Capernaum, se utilizează imaginea cu această minune săvârșită de Mântuitorul, în comunicarea noilor cunoștințe. Astfel: elevii privesc imaginea și observă persoanele martore ale acestei minuni (cei patru prietenii ai slăbănogului, cărturarii, fariseii și mulțimea de oameni care veniseră să-l asculte pe Iisus Hristos); profesorul conduce dialogul pentru a evidenția credința și curajul celor patru prieteni; atitudinea ostilă a cărturarilor și fariseilor care cugetau în inimile lor: „Cine poate să ierte
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
observă persoanele martore ale acestei minuni (cei patru prietenii ai slăbănogului, cărturarii, fariseii și mulțimea de oameni care veniseră să-l asculte pe Iisus Hristos); profesorul conduce dialogul pentru a evidenția credința și curajul celor patru prieteni; atitudinea ostilă a cărturarilor și fariseilor care cugetau în inimile lor: „Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?” 3.2. Metode de cunoaștere a realității religioase Exemplul (modelul) acționează în mod deosebit asupra comportamentului moral al elevilor, la care tendința spre imitare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]