5,189 matches
-
arhivei digitale Ibiblio: „Oamenii vor să fie conectați cu alți oameni. Oamenii vor să vadă și să fie văzuți. Facebook face ca acest lucru să se întâmple cu ușurință, în timp ce altădată era dificil sau lua mult timp. Încă mai avem cafeneaua, pub-ul, Piața Roșie sau Champs Élysées și tot soiul de locuri în care aceste activități pot avea loc, însă Facebook ne oferă acces comod și ușor și îl putem avea la dispoziție oricând și oriunde avem chef. Dar software
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
a fi singur poate să înceapă să semene cu o precondiție pentru a fi împreună, fiindcă e mai ușor să comunici dacă te poți concentra asupra ecranului fără întrerupere. În acest nou regim, o gară (ca și un aeroport, o cafenea sau un parc) nu mai reprezintă un spațiu comunitar, ci un loc de colectare socială: oamenii se adună, dar nu vorbesc unul cu celălalt. Fiecare este conectat la un aparat mobil și la oamenii și locurile către care acel aparat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cărți, filme, muzică. Pe lângă acestea însă, apar acolo tot soiul de lucruri care se găsesc printre interesele clienților Cărturești și nu sunt neapărat legate de obiectul de activitate al librăriei: târguri de creație vestimentară, evenimente pentru bicicliști, deschiderea unei noi cafenele (care, e drept, se întâmplă să fie înrudită cu librăria), un eveniment de la celebrul centru MoMA din New York, emisiuni interesante de la televizor, clipuri haioase etc. Majoritatea adună zeci de like-uri și comentarii. Închipuiți-vă pentru o clipă că o companie
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în gara Medgidia, unde ne aștepta tata, care se afla acolo de câteva luni, într-o misiune militară ce tocmai se termina. Era primul meu contact cu Orientul ciudat de pitoresc, căci Medgidia - locuită de turco-tătari, cu moscheie, fesuri, bragă, cafenele unde se trândăvea la taclale și ciubuc ceasuri și ceasuri, parcă nimeni n-ar fi avut altă ocupație, pe pridvorul ce dădea pe uliță - nu cred să-și fi modificat încă înfățișarea în raport cu cea din vremea când Dobrogea se mai
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
În secolul al XIX-lea, poporul se adăpostea încă acolo, dacă nu avea unde să stea. "Să intrăm la noi, spuse Gavroche ieșind în stradă"6. Acolo era locul în care copiii se jucau și își făceau ucenicia; strada și cafeneaua erau locurile pe unde circulau mesajele, unde se manifesta solidaritatea între adulți 7. Desigur, începând cu secolul al XVIII-lea, mai ales săracii erau cei care trăiau în stradă. Cei îmburgheziți, care descoperiseră "intimitatea" caselor 1, au părăsit strada, și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru aceasta o armă locuința și modalitatea de folosire a acesteia: excluderea străinilor pentru a face loc soțului, și mai ales copiilor"49. Eficacitatea familismului se vedea în eliminarea a tot ceea ce intervenea între uzină și căminul familial, în special cafeneaua, locul tradițional pentru discuțiile politice cele mai de temut. Muncitorii aveau să-și poreclească "burgheze" soțiile care se dăruiau cu sârguință acestei strategii 50. Această scurtă evocare a dispozitivului familial permite lămurirea parțială a ceea ce a construit practic din punct
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din România. Mi-aduc aminte că priveam ulițele prăpădite ale satelor, gardurile dărâmate și tot necazul, cu părere de rău că-l părăsesc; pe 16 noiembrie, pe la ora 8, eram în Italia. Imediat după trecerea graniței există popasuri, restaurante, baruri, cafenele. Deja e altă lume, deși te despart doar câțiva kilometri de țară. Abundență e cuvântul potrivit. Nu mai vezi în vitrină clasica gogoașă românească, ci cornuri fine cu cremă, rulouri uriașe cu frișcă... Totul e luminat, nu se mai simte
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
iar Helen se folosește de Ralph pentru a depăși momentul greu de pierdere a lui Martin, după care, așa cum ne informează sec ultimul capitol, La un an după ce a revenit la Londra, Helen Reed a cunoscut un biograf literar la cafeneaua noului sediu al British Library și au început să se întâlnească. E divorțat, cu trei copii adolescenți. Se văd des, merg împreună în vacanță, dar locuiesc separat. (p. 340) Faptul că aceste permutări sexuale nu au importanță pentru roman (adevăratul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al halatelor albe. Ce se întâmplase oare, cu adevărat? În jurul nostru, mitul unei schimbări posibile trecea în mod obligatoriu prin americani. Acești ani au fost marcați de arestări de persoane vinovate de a fi rostit fraze de genul „bârfelor de cafenea“, despre sosirea iminentă a americanilor, speculând pe imposibilitatea ca America să abandoneze țările Europei de Est. Dacă procesele din acea epocă și arhivele vor fi dezvăluite, se vor descoperi mulțimea și absurditatea trăncănelilor și a pronosticurilor asupra sosirii americanilor, care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
vezi Pseudo-Ureche), oameni de stat cari nu pot justifica nici săvârșirea școalei primare, advocați fără știrea lui Dumnezeu, pictori orbi și sculptori fără de mâni, generali cari nu știu citi o hartă, subprefecți ieșiți din pușcărie, legiuitori recrutați dintre stâlpi de cafenele, jucători de cărți și oameni cu darul beției"293, pătura superpusă este favorizată de apariția "formelor noi" și de disoluția vechilor stări de lucruri. e. Concepția despre progres. Adevărata esență a concepției evoluționiste eminesciene poate fi sintetizată în următoarele cuvinte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aceea le'nșiră, mai puind pe la soroace și câte un Ștefan sau Mihai Viteazul, din buzunările cărora scoteam ce ne poftește inima"393. O altă sursă de realizare a ironiei o constituie asocierile lexicale surprinzătoare: "Erodot al Românului", "stâlpi de cafenele", "reputații uzurpate", "șuruburi patriotice", "turburători de meserie", "doctori în drept și-n strâmb" ș.a. Analiza structurii vocabularului publicistic eminescian relevă împletirea armonioasă a lexicului arhaic cu lexicul neologic: alături de cuvinte vechi, ale căror valențe expresive sunt intuite și valorificate de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nici ție ce-ți rămânea, cât muncești tu, într-o vară, n-am ce bea cu armata mea într-o seară. Căpitanul Măi soldate vânător, ia în pază pe acest hoț îngrozitor, că eu mă duc cu turcul la o cafenea să servim căte-o cafea. Haiducii cântă Rândunică fie-ți milă Și la a lui maică zboară Și spune-i că-n închisoare Fiul ei Bujor, îi moare Plângeți voi haiducii mei Plângeți și vă intristați Că Bujor este legat Tra
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Un gen cum este ghicitoarea, de exemplu, poate fi asociat funcției ludice, predica funcției religioase, conversația familiară funcției de contact etc. Asemenea funcții sînt comune multor genuri discursive: o funcție ca aceea "de contact" se regăsește atît în conversațiile la cafenea, cît și în condoleanțe, în cărțile poștale etc. 2. Tipologiile situațiilor de comunicare Genurile discursive Etichete precum "epopee", "vodevil", "editorial", "talk-show" etc. desemnează ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin genuri discursive, adică dispozitive de comunicare care pot apărea dacă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de comunicare pe care le face posibile și care o fac, la rîndul ei, posibilă. Un exemplu Să luăm cazul unei întîlniri electorale din Franța, în secolul al XIX-lea. Ea se ține într-o sală de festivități, într-o cafenea sau în piața satului. Auditorii s-au deplasat pentru a-l asculta pe candidatul cu care au ceva în comun: este originar din același sat sau din aceeași regiune sau le este apropiat ideologic. Candidatul este un orator care trebuie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nici ție ce-ți rămânea, cât muncești tu, într-o vară, n-am ce bea cu armata mea într-o seară. Căpitanul Măi soldate vânător, ia în pază pe acest hoț îngrozitor, că eu mă duc cu turcul la o cafenea să servim căte-o cafea. Haiducii cântă Rândunică fie-ți milă Și la a lui maică zboară Și spune-i că-n închisoare Fiul ei Bujor, îi moare Plângeți voi haiducii mei Plângeți și vă intristați Că Bujor este legat Tra
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe teritoriul aflat sub comanda lui, convertibilitatea monedei ungare de atunci, pengő, la cursul de 50/1, în loc de cursul oficial 30/1 și, conform acestui curs pretindea chiriile; de la sine putere îi schimbase pe concesionarii unor fabrici, întreprinderi, ba chiar cafenele, așezându-și protejații în locul lor. În Satu Mare, comandantul local, în ciuda interdicției prescrise în Directive de către conducerea marelui stat-major, a retrocedat (cu de la sine putere) foștilor proprietari bunuri bisericești și civile de care aceștia fuseseră deposedați pe vremea reformei agrare. Comandantul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născînde, dansul negru al seratei iudee la care s-a tremusat (dacă e constructivist) ori bețivana sîrbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trîndăvesc tot mai late în pajiștele unei preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scîrțîie de coviltirele prozei tradiționaliste, oloage și infantile ca un ultim mereving. Poezie leneșă, iarăși: jalnica, cerșetoarea cantilenă a nomazilor ultimi-simboliști. Palidă ca un altoi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în critică și-n judecarea operei de artă. Arta e viață și viața îl aruncă peste bord pe cel ce vrea s-o îngrădească în forme mărginite și rigide. Discuția continuă atunci aprins ore întregi și se continuă adeseori la Cafeneaua București, unde profesorul dă "peste mînă" dacă tinerii se fac a plăti. - Asta nu s-a întîmplat încă în viața mea. Fugiți, măi calicilor! Dar vorbele sunt înflorite de un rîs atît de bun încît n-ar putea ofensa nici
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
viabile, cea a proprietarilor de pămînt și cea a reînnoirii biologice - țăranii - ea evoluează rapid către ferocitatea viciului care pune stăpînire pe tot fundalul poeziei bacoviene: "E noaptea plină de orgii/... Desfrîu de bere și de vin / Prin berării și cafenele/...Si de averi orașu-i plin/ Și ninge în orașul mare" (Și ninge). Cafeneaua Bucureștiului se aseamănă oricăreia din orice alt oraș mare, fiind un soi de mlaștină cu lume minată de corupție, unde se adună bani și unde totul devine
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
evoluează rapid către ferocitatea viciului care pune stăpînire pe tot fundalul poeziei bacoviene: "E noaptea plină de orgii/... Desfrîu de bere și de vin / Prin berării și cafenele/...Si de averi orașu-i plin/ Și ninge în orașul mare" (Și ninge). Cafeneaua Bucureștiului se aseamănă oricăreia din orice alt oraș mare, fiind un soi de mlaștină cu lume minată de corupție, unde se adună bani și unde totul devine marfă. Cînd totul se vinde/ Cînd totu-i o marfă" - Legende)". Este subliniată
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
intelectualilor ca grup a fost posibilă doar ca urmare a creării condițiilor instituționale conferite de lumea modernă 13. Pulsul vieții intelectuale europene începe să crească odată cu secolul XVIII, iar contextele de manifestare sunt stabilite de autor în mediul saloanelor și cafenelelor literare, al societăților științifice și al pieței editoriale și literare. Oamenii de idei își construiesc astfel identitatea prin interacțiune, prin schimbul de idei cu alții din aceeași categorie și prin transmiterea ideilor către marele public 14. Aceste incubatoare - mai mult
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
abia târându-și paltoanele și galoșii [...] De zece ori omul coboară de pe trotuar ca să ocolească o groapă cu apă și țâșnește din nou imediat sus ca să nu-l strivească vreun automobil"4. Străzile pavate și luminate, bulevardele largi, clădirile impozante, cafenelele boeme sau magazinele cu fațade occidentale contrastau puternic cu periferiile cu străzi desfundate și case ponosite. Sugestiv în acest sens este tabloul descris de un fotoreporter berlinez în 1939 ce surprinde melanjul de occidental și oriental în traversarea Bulevardului Brătianu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
instituție de învățământ secundar, Liceul "Lațcu-Vodă", își asumă un rol principal în revigorarea zonei, prin activitățile întreprinse de profesori și elevi, dar mai ales prin angrenarea acestora în tipărirea revistei Freamătul literar. Memoriile evreului sionist siretean, Itzhak Artzi, amintesc de cafeneaua de pe Ringplatz unde intelectualii ce activau în cadrul liceului se reuneau zilnic pentru "dezbateri", dar și de chioșcul de ziare - "centrul cultural" al orașului - unde presa era citită și analizată, deși ajungea din București cu două zile întârziere 63. Câteva conferințe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
reviste locale. Incubatorul unei astfel de atmosfere culturale nu putea fi decât orașul provinciei în care activau elitele locale, iar actorul principal într-un astfel de context devenea intelectualul provinciei detașat de "meschine preocupări politice, de acel detestabil spirit al cafenelei, ce ucide atâtea avânturi și transformă în cruci de țintirim, atâtea năvalnice expresii ale vieții literar-culturale"27. Așadar, cel puțin la nivel teoretic, intelectualul local apărea ca exponent al culturii naționale autentice, întruchipând personalitatea neangajată politic, activă în câmpul cultural
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
între dandysm și imperativul sintezei 44, după cum am constatat și un strabism al gîndirii și atitudinii etice specifice unora dintre membri ei. Nu i-am ignorat propriile "necesități, tortúri, ambiții", cum spune Eliade 45, și am văzut-o "dincolo de zarea cafenelei sau a biroului de informații literare", ca să amintesc un reproș făcut de același Eliade lui Zaharia Stancu 46. În plus, n-a putut scăpa observației criza spirituală pe care a cunoscut-o generația tînără, oscilarea unora dintre generaționiști între spiritual
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]