4,924 matches
-
trei mușchetari, fiecare în felul ei. (În ce mă privește, consider disprețuirea Celor trei mușchetari și în genere a lui Dumas-tatăl ca un test negativ, un semn de parvenitism cultural, mai pe șleau : de incultură.) Cu toate diferențele de nivel, capodoperele au între ele un regim de egalitate, ca între suverani : rege era și regele Franței, rege și „le roi d’Yvetot”. De ce ar fi „simplu vals” valsul în do major al lui Strauss și nu ar fi „simplu menuet” un
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acea „prelegere” nu putea avea (nu trebuia să aibă) decât, intenționat sau nu, un caracter semi-parodic. Camil Petrescu a fost, cum remarcasem puțin mai înainte, un autor foarte inegal. A-l judeca după nereușitele lui, omițând că e autorul unor capodopere ca Danton și Act venețian (versiunea ultimă, în 3 acte) și a două romane de primă însemnătate în proza românească, fără a mai vorbi de strălucita lui activitate publicistică și culturală, este și injust, și absurd. S-a făcut și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
românească, fără a mai vorbi de strălucita lui activitate publicistică și culturală, este și injust, și absurd. S-a făcut și se face încă atâta caz de Mioara ca de o piesă scandalos de slabă. Fără să fie, evident, o capodoperă, nu e deloc o piesă slabă și nu e lipsită de finețe. Mult mai slabă e, totuși, Suflete tari, care se bucură de bune aprecieri și care a însemnat la un moment dat singura izbândă scenică a autorului. E interesant
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mie nu mi s-a părut, dar e drept că avem în genere despre figurile de sfinți niște reprezentări foarte convenționale. Nu am mai văzut de atunci acel portret niciodată, decât în reproducere. Mi-a rămas în amintire ca o capodoperă. Pe cât ̀ mi amintesc, e un tablou în acuarelă, însă de dimensiuni neobișnuit de mari pentru atare tehnică, și, cu toată transparența și fluiditatea acuarelei, având totuși parcă o soliditate, o aparentă consistență, pe care o dă probabil aerul impunător
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
anumite cărți - nu toate - ca de exemplu Wolf Solent. Tu, dimpotrivă, îmi dai un sentiment adevărat - tu îmi dai senzația de a trăi, a respira, a simți, a iubi. Aș prefera mereu prezența ta în loc de orice carte, chiar și o capodoperă. Pentru că tu ești literatură vie, poezie vie: pentru că tu ești viața. Pentru că te iubesc: pur și simplu! Al tău, pentru toate viețile, René. Stockholm, 18 octombrie 1974 N-am decât dorința de a te iubi O furtună umple valea Un
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Iași, și prima operă românească: Petru Rareș, încredințată spre a fi jucată în 1900 pe o scenă de la București (neavând în Iași o trupă care să-i interpreteze opusul). În decursul timpului, atât înainte, cât și după apariția publică a capodoperei Oedip a marelui nostru George Enescu, mulți talentați compozitori și-au încercat cu succes pana, scriind muzică de operă. Astfel, ei au găsit, ca subiecte de inspirație, teme din literatura clasicilor noștri. Vom da doar câteva exemple: Alexandru Zirra - Alexandru
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
va fi una din cele mai îndrăgite lucrări ale sale și posteritatea o va păstra la loc de cinste (față de alte zeci de compoziții ale sale, multe din ele mai întâi ocolite și apoi uitate). Doar pe scena ieșeană, această capodoperă rossiniană a depășit de mult cifra de două sute de reprezentații în mai multe variante de montare scenică, unele reușite, altele discutabile. La Iași s-a înregistrat și un jubileu cu această operă, și anume, marele nostru bariton Nicolae Herlea (greu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pentru care se pregătesc! (Flacăra Iașului, 7 noiembrie 2003) DEBUT CONVINGĂTOR ÎN LA TRAVIATA Dintre toate operele lui Giuseppe Verdi, cea mai cunoscută este, fără îndoială, La Traviata. Mulți care au devenit iubitori ai acestui gen mărturisesc faptul că această capodoperă este cea dintâi operă văzută într-o sală de spectacol, care le prilejuiește reale emoții și chiar o oarecare teamă de necunoscut! Însă toți mărturisesc faptul că le-a plăcut atât de mult abordarea destinului eroinei, cât și muzica genialului
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ci a plasat-o în "decor". De aici și la mine, atât la sud de Aconcagua, cât și la nord de Istru, "subiectul" apare înconjurat de flora și mai ales de "fauna" de referință. Rezultatul n-o fi poate o capodoperă renascentistă, dar ceva gen picturile naive ale Vameșului Rousseau, cu arătări de pe altă lume, tot a ieșit! Valé! ACTUL I UN ALBASTRU INFINIT! Pornesc la drum sub un titlu sugerat de o melodie de succes cândva și în analiza "Patologiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
avea o gară în viața mea... Gara era atunci o instanță psihologică, un institut de culturalizare, o scenă. Cel puțin pentru mine așa era. De la sine înțeles că, deși lucrarea " La gară" a fost atât de vehement respinsă (dar câte capodopere nu au avut, la început, o soartă asemănătoare...), eu am păstrat un sentiment de slăbiciune pentru gări, trenuri, călătorii, depărtări și aventuri de acest fel. * Iubesc, deci, gările. Îmi plac gările mici, unde sosirea trenului este un eveniment. Îmi plac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o "psihiatrie" interesantă, destul de veridică. (Cu oarecare echivoc, în Ion, dar cu siguranță clinică în descrierea lui Trahanache, personaj care este mai comic, dar și tragic, are o demență senilă asupra căreia nici un diagnostician nu poate avea dubii). * Salavin, eroul capodoperei lui Georges Duhamel este o altă ilustrare a înțelegerii până la nuanțe de mare finețe științifică a unui scriitor echilibrat, nemarcat în vreun fel de o tară morbidă mentală. Duhamel a fost medic (chirurg). Este probabil că s-a documentat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de nenorocul unei psihoze maniaco-depresive, (indiscutabile din punctul de vedere al diagnosticului), și-a salvat opera de orice intruziune de natură morbidă. În ce pagină, a operei lui, se poate ghici drama de dincolo de pagină? În nici una. Eminesciana este o capodoperă de întrebări chinuitoare, de suferințe, de strălucitoare momente de bucurie, de tragice implorări filozofice; toate, însă, în cadrul unei limpezimi mintale perfecte. Nici Jack London, cu o existență de un tragism impresionant, nici Hemingway, dezechilibratul alcoolic și psihotic, nici o sumă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
limpezimi mintale perfecte. Nici Jack London, cu o existență de un tragism impresionant, nici Hemingway, dezechilibratul alcoolic și psihotic, nici o sumă de alți aristocrați ai suferinței psihiatrice, nici Creangă, epilepticul, nici Lamartine, alt epileptic, nu lasă să se întrevadă, în capodoperele lor, personalitatea afectată de boala psihică. * Probabil că Dostoievschi constituie exemplul ilustru. Epilepsia, pe care o descrie magistral, de mai multe ori, cu incursiuni care oferă psihiatriei nu numai observații, dar și sugestii ("ca toți epilepticii, Smerdiacov obișnuia să ascundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Epilepsia, pe care o descrie magistral, de mai multe ori, cu incursiuni care oferă psihiatriei nu numai observații, dar și sugestii ("ca toți epilepticii, Smerdiacov obișnuia să ascundă lucrurile unde nici nu te puteai gândi", iată o mică mostră de capodoperă asupra căreia am meditat, constatând că, necunoscut psihiatriei, simptomul este totuși, caracteristic unor bolnavi...). Și sunt o mulțime de alte perle risipite, ca aforisme, stimulând cercetarea unor mistere simptomatologice ca sadismul, masochismul, autodelațiunea, histrionismul, fantasmele și altele; o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
găsim, de altfel, la Dostoievschi, oameni bolnavi în sensul științific al noțiunii, adică nu ne aflăm în marea psihiatrie; dar ne aflăm în marea disperare, într-o agitație care sugerează o posibilă, nesperată, salvare. S-a scris enorm despre această capodoperă. A fascinat pe toți psihologii, a prilejuit serii nesfârșite de analize psihiatrice, s-au. făcut psihanalize peste psihanalize. La marginea dintre abjecție și sublim o margine indecisă, schimbătoare se întrevede dacă nu salvarea condiției umane, totuși încleștarea pătimașă cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de suprafață, tocmai asta sunt, oameni schematizați, copaci cărora, prin frunzele agitate de furtună, li se întrevede scheletul, arborescenta. Dostoievschi dă lecții de sociologie patologică. El însuși, răvășit de căutări, angoase, fantasme, le trece în operă așa cum sunt. Este o capodoperă de suferință. Aici se ghicește autorul, cu mizeriile, promiscuitățile, problemele, dilemele, dar și înălțările lui extatice. La el, mai mult decât o lume patologică este o lume specială. Dar, de aici, depășim tema "psihiatrie-literatură". Cred că a fost un moralist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dori, fără a îndrăzni o aluzie. Dar există o intuiție la acești țărani respectuoși cu cel care îl au oaspete. Acești țărani au harul dăruirii. L-a scos din cui și m-a rugat să-l primesc. Ținea la această capodoperă primitivă, era făcută de soția dumnealui, într-o tehnică populară, din mici fragmente de coajă de ou vopsit, de Paști. Un mic și fermecător mozaic primitiv. Are sfințenie, duh, poveste. Este imaginea de unde a plecat un mort și unde este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de vis a oligofrenilor, desigur dacă s-ar extinde observațiile (fapt realizabil) ar arunca o lumină asupra unor creații valoroase (muzică, arte plastice, performanțe aritmetice) ale unor persoane cu un QI sub nivelul considerat normal. Sunt destule cazuri în care capodopera aparține unui om cu mult inferior nivelului producției sale. Mai ales în pictură, dar și în muzică, ne surprind aceste ciudățenii. * Vara se târâie, lentă, amintindu-mi de "ceasurile care curg" al lui Dali, sugerându-mi un pământ întreg, înmuiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de precis toate aceste amănunte. Probabil că mi s-a părut că această tragedie face parte din viață sau m-a impresionat amănuntul cu portița care a scârțâit trist. In fond, poate că, totuși, povestea asta a fost chiar o capodoperă. Admit și aceasta; oricum o fi, face parte din amintirile mele, chiar dacă un amănunt locativ contrazice ordinea logică stabilită între ficțiune și realitate. Și nu m-am gândit la valoarea artistică a acestei amintiri. Duminică, rătăcind prin Piața Crângași, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
eșuat; dar cine nu știe cât de aproape este geniul de suprarealism? Orice pictor știe foarte bine acest lucru, orice poet reformator se luptă din greu să se țină în pas cu reveriile ademenitoarei lumi suprarealiste; așa se nasc unele capodopere, nu numai bocancii automați și teatru la carcasă. Cei ce nu prea știu cum stăm cu reveria surrealismului sunt de mai multe categorii, în general sunt de două categorii, unii din zodia lui Vasile, alții din zodia celor care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pentru a se convinge. Dar în același timp, a fost un gigant, care a răsărit în istoria Bisericii acestui secol. Cine a avut ocazia să-i stea în preajmă îl descrie ca pe un mare mărturisitor al acestui secol, o capodoperă a acelui har și a acelei înțelepciuni divine, care îi folosește pe cei mici și nepricepuți pentru a-și arăta atotputernicia și măreția. În redactarea biografiei am căutat să mă folosesc de izvoare, pe care le-am găsit în Arhiva
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fapte edificatoare sau miraculoase, neesențiale trasării profilului persoanei și al Operei sfântului Ioan Calabria. Cititorilor le recomand să nu privească forma, ambalajul, ci să puncteze asupra substanței, a esențialității. Atunci veți descoperi o creatură minunată a harului divin, o adevărată capodoperă a lui Dumnezeu, pe care nu putem să o păstrăm în beciurile istoriei unei Congregații religioase, ci trebuie să o expunem în galeria mărturisitorilor acestui secol al Bisericii catolice, ca exemplu de credință autentică, de caritate nemărginită, de o coerență
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pe atunci avea 30 de ani, iar tânărul Calabria 21 de ani. Părintele Natale și-a pus la dispoziție toate energiile sale, cu un serviciu prețios și ascuns, pentru a sculpta în acel suflet tânăr, docil, pios și maleabil, o capodoperă de sfințenie. În raportul lor au interacționat o serie de factori diverși și complementari: de natură psihologică, ascetică și carismatică. Părintele Natale poseda calitățile care le integrau pe cele ale lui don Calabria: o energie tenace unită unei bunătăți simple
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a fost și fratele Massimo Besozzi. Avea o bună pregătire teoretică și practică, dobândită în mulți ani ca șef tehnic specializat al arsenalului militar și o înnăscută genialitate artistică. A lăsat ca semne ale artei sale o mulțime de mici capodopere, care împodobesc Casa din San Zeno in Monte. În genere, lucrările care se realizau în ateliere erau pentru nevoile casei. Abia după război don Calabria a permis să se accepte și comenzi externe. Dar câte precauții, câte atenționări din partea lui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care a fost citită și meditată de mulți preoți. Chiar și monseniorul Giovanni Battista Montini, viitorul papă Paul VI (1963-1978), după ce a citit cartea Apostolica vivendi forma, a comentat: «È sconcertante! (E tulburător!)». Și, în realitate, Apostolica vivendi forma este capodopera sa. În final, redactarea materială a ieșit de sub condeiul monseniorului Venanzio Bini, un preot diecezan din Mantova care se refugiase în Operă pentru a se îndepărta de persecuțiile fasciste. Nu era o ostentație de erudiție sau de cultură teologică, biblică
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]