4,378 matches
-
toată complicata ei frumusețe, menită să încînte ochi și urechi (mai cu seamă din cele potențial aducătoare de premii). Djian e pe dos. El nu lucrează marmura cuvîntului cu dalta, nu o șlefuiește, nu o mîngîie, ci o lovește cu ciocanul, potrivit unui desen pe care îl are în minte, cu mare precizie însă, fără nici o eroare de proporții sau de linii, dar lăsîndu-i apoi toate asperitățile intacte, permițîndu-i să zgîrîie, să ardă pînă la incandescență, să provoace, să neliniștească. Oh
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cele mai ciudate; văzând cum se succed decrete subversive, care pot fi urmate de decrete încă și mai subversive, fiecare s-a întrebat pe ce cale mergem. Capitalurile s-au înspăimântat, creditele au fugit, munca a fost suspendată, fierăstrăul și ciocanul s-au oprit la mijlocul operei lor, ca și cum un curent electric funest și universal ar fi paralizat dintr-o dată inteligențele și brațele. Și de ce? Pentru că principiul proprietății, deja compromis, în esență, de către regimul protecționist, a resimțit noi zguduiri, consecințe ale celei
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest fapt nu urmează în mod logic că toate scopurile pe care oamenii se străduiesc să le realizeze sunt reductibile la unități comensurabile ale aceleiași substanțe. Scopurile și motivațiile noastre pot fi variate; când mergem la piață să cumpărăm un ciocan, când intrăm într-un muzeu de artă și când legănăm un nou-născut, noi realizăm scopuri foarte diferite și nu toate aceste scopuri sunt exprimate în mod potrivit în termenii cumpărării și vânzării pe piață. Constructele și instrumentele intelectuale, este adevărat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
RMB, 1948, 1 318; Adrian Marino, Însemnările doctorului Ulieru, „Națiunea”, 1948, 225; Mihail Meria, Lucrările dintâi ale doctorului Ulieru, CNT, 1948, 116; Perpessicius, Opere, XI, 349-353; Călinescu, Gâlceava, II, 852-855; Mihail Robea, 15 ani de la moartea lui Ulieru, „Secera și ciocanul”, 1958, 27; Fănuș Neagu, Pe urmele doctorului Ulieru, LCF, 1958, 10; Paul Georgescu, „Din însemnările unui medic de plasă”, „Informația Bucureștiului”, 1959, 1 840; Mihail Robea, Ulieru și administrația vremii sale, VR, 1959, 9; Mihail Robea, Completări la un jurnal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
fundul ce-ngrozește, străbătând, pare că-ți zic C-aici una lângă alta zac ființe vinovate, Cu victime înfierate de destinul inamic! Însă dacă chiar lumina până sus abia pătrunde, Zgomotul abia s-aude ca un vuiet subteran, Și multiplele ciocane căror stânca le răspunde Cad p-al sării stei de piatră și recad c-un murmur van! În Excelsior și Flori sacre, romantismul de tip Byron-Musset se amestecă cu un parnasianism foarte pictoric, dar și cu ecouri de simbolism. Cântecul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Solacolu se înduioșa încă din 1920 de soarta proletarului (Sămănătorul, Cerșetorul), Eugen Relgis s-a străduit să întemeieze o mitologie a erei moderne cu divinități abstracte (Rezistența, Unitatea, Constructorul, Salahorul) și monstruozități mașiniste (betoniera, elevatorul), Leon Feraru cântă atelierele cu ciocane sonore, Simona Basarab (V. Cazan, Vladimir Corbasa), zgomotul uzinelor, al tipografiei, munca "plătită pe nimică" a proletarului, Nicolae T. Cristescu, comandor în marină, profesia marinărească cu toate aspectele tehnice ale navigației, Cristian Sîrbu, "matroz valah", momentele vagabondajului său muncitoresc, Stelian
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Chișinău și București, lunar, din toamna anului 1994, editată de Fundația Culturală Română și de Phoenix Press. Directorul publicației este Vasile Gârneț, iar redactor-șef - Vitalie Ciobanu. Redactori asociați: Grigore Chiper, Nicolae Spătaru, Eugenia Bojoga, Vladimir Bulat, Lucreția Bârlădeanu, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Iurie Bodrug. Din redacție au mai făcut parte Eugen Lungu, Arcadie Suceveanu, Dumitru Crudu, Mihai Fusu, Augustin Nacu, Mihai Vakulovski. C., „revistă a tinerilor scriitori din Republica Moldova”, are un program literar (promovarea tinerilor creatori, afirmarea spiritului critic în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
dobândind caracteristicile “fluxului în jet” (jet flow) caracterizat printr-o natură turbulentă la ieșirea din zona de constricție a vasului. Conversia bruscă a energiei kinetice a fluxului blocat în presiune și reflexia undei de presiune rezultate se traduce prin “efectul ciocanului de apă” (water hammer effect). Distensia distală a stenozei se pare că s-ar datora în parte conversiei energiei kinetice crescute în energie potențială (vezi legea Bernoulli). Alți factori care contribuie la dilatarea vasculară post-stenotică sunt: a) șocul produs de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în acest moment așa de grav al vieții sale? Evident, din punctul nostru de vedere, răspunsul nu poate fi decât unul: Paulus Fabius Maximus era și el implicat în greșeala lui Ovidiu: prin urmare, la Brindisi, poetul se afla între ciocanul lui Augustus deja în acțiune și nicovala lui Paulus Fabius Maximus, deja consul și unul dintre puternici "amici Augusti". Dacă Ovidiu ar fi "confesat", adică dacă ar fi afirmat că greșeala lui era legată de atitudinea lui Paulus față de împărat
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu heminaria în loc de congiaria pe care Augustus le oferea prietenilor cu "generozitate", în "dar"?402. Se înțelege că inocența mea inițială a fost înlocuită cu frica pe care mi-o provoca Paulus: m-aș fi găsit de-a dreptul între ciocan și nicovală. Și atunci am amânat să depun plângere, până când am avut o neplăcere neașteptată, adică fulgerul lui Augustus. Dar, atunci, era prea târziu ca s-o fac: am fost atât de tulburat, între frica de Augustus și frica de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Baca Deleanu, Timișoara, 2001 (în colaborare cu Vasile Romanciuc). Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Tentația romanului, LA, 1983, 10 noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos dinspre marginea lumii (literare)..., „Contrafort”, 2001, 7-8. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
bibliografice: Ion Ciocanu, Tentația romanului, LA, 1983, 10 noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos dinspre marginea lumii (literare)..., „Contrafort”, 2001, 7-8. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
gata, dar Mă trage-n jos piciorul meu din glod, Atârnă greu călcâiul meu murdar (Ă) Zăresc o clipă mare peste vreme, Elanuri noi Îmi cântă sub arcuș, E pasul zvelt, sub bucurie geme Și mor guzganii râncezi În culcuș. Ciocan și secere pe inimi cruce, se coace țara nouă, purpurie, Crești mândru semn, Înalt muncitorește, Să-mi fii tu lege dreaptă chezășie”. (Geo DUMITRESCU. - Socialism. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.) „Le-ngheață bogătanilor sângele gros, sângele gros În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă) Menire-naltă, minunat de zilnică a poeziei! Aș vrea-asemeni celor ce mi-s dragi - să te-mplinesc cu gesturile largi și simple, ale semănătorului În mijlocul câmpiei și să-mprumut pentru măsura versurilor mele ritmul și frânt și rotund al ciocanelor grele. O, nu mai da răgaz tovarășe, poate luptător celor ce-mpiedică să prindem și să-ntindem hora Unește cântecul tău cu-al tuturora! Către soare rotește hora noastră! Către o lume Îngemănată cu-nsoritul vremii rugă O mare stea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din reviste sau cuprinsul acestora pentru a avea imaginea vie și cuprinzătoare a imediatului, dar și nomenclatorul poeților de serviciu. Să Începem cu Viața românească: În nr. 3: Balada fetei de la Poarta Albă (Cezar Drăgoi)• Cântecul țesătoarei (Suzana Delciu)• Odă ciocanului, Portret de atelier, La moartea unui tovarăș (Cristian Sârbu)• Politehnica muncitorească, La verificare, Suim cu toți (Veronica Porumbacu)• Eleva Ana luptă pentru pace (Valeriu Moisescu, În nr. 4)• Cum a semnat sondorul Popa (Cicerone Theodorescu, În nr. 5)• Cântec dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc. Munca văzută numai la suprafață; imaginea ei este redată prin clișee ca acesta: «Și muncitorul s-a suit pe schele, Brigadierii se-ntreceau cu zor, Ciocanele băteau În piatră, grele, Băteau În piepturi, inimile lor». Totul e decor În această poezie (Ă). (Ă). În realitate viața la Canal nu este așa cum apare În poezie. (Ă). Alexandru Andrițoiu știe că o construcție ca aceea a Canalului e
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Multe culte sînt legate de un loc anume, de un izvor: Sequana, pentru Sena, Borvo pentru apele termale din diverse localități din Bourbon (Bourbon-Lancy, Bourbonne-les-Bains etc.). În sfîrșit, multe divinități asigură protecția defuncților: Sucellus, zeul care are în mînă un ciocan, însoțit uneori de Nantosuelta. În alte cazuri, zeii indigeni sînt asociați unor zei romani fie în ceea ce privește numele, fie în ce privește atributele. Panteonul galo-roman. La început, zeii romani sînt înainte de toate zeii oficiali ai învingătorilor. În această ipostază, triada compusă din cele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
găsite adesea la teuga unei baleniere americane; unele din ele sînt de o remarcabilă acurateță. La intrarea unora din casele de țară mai vechi, cu acoperișul țuguiat, veți vedea cîte o balenă de aramă atîrnată de coadă, în chip de ciocan de sonerie. Cînd portarul moțăie, balena cu cap de nicovală îl trezește. Dar aceste balene-deșteptătoare sînt rareori verosimile. Pe clopotnițele anumitor biserici de modă veche veți vedea niște balene de tablă, puse acolo în loc de cocoși; dar ele sînt cocoțate atît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aceste butoaie sînt rostogolite și puse cap la cap, pe puntea unsuroasă, pe care alunecă uneori în chip primejdios, aidoma unor stînci ce se năruie, pînă cînd sînt oprite de mîna omului; urmează cercuirea butoaielor, asupra cărora se abat nenumărate ciocane, căci acum fiecare marinar devine, ex officio, un dogar. în cele din urmă, cînd a fost pus în butoaie ultimul litru de ulei și totul s-a răcit, bocaporții cei mari se deschid peste măruntaiele vasului, iar butoaiele coboară pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a unei uniforme de husar. Ă Ai văzut-o pe Balena Albă? Ă Vezi asta? îl întrebă străinul, scoțînd dintre faldurile ce-l ascundeau un braț alb, din os de cașalot, care-avea la capăt o scăfîrlie de lemn, ca un ciocan. Ă Pregătiți-mi ambarcațiunea! exclamă Ahab, agitînd în aer vîsla de lîngă el. Fiți gata de lansare! în mai puțin de-un minut, fără să-și părăsească ambarcațiunea, el și echipajul său se pomeniră pe apă și ajunseră curînd lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ăsta de fildeș, adăugă medicul arătînd spre el cu cavila de matisit - lucrul ăsta, care contravine tuturor regulilor, este opera căpitanului, nu a mea; el i-a poruncit dulgherului să i-l meșterească și i-a pus în vîrf un ciocan, pe semne ca să zboare creierii cuiva, căci odată a încercat să mi-i zboare chiar mie. Da, cîteodată îl apucă pandaliile, ceva de speriat! Vedeți despicătura asta, domnule? își, scoțîndu-și pălăria, își dădu la o parte șuvițele de păr și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mistuit casa! Din motive de economie, foarte înțelepte și chibzuite, fierarul își instalase atelierul în pivnița locuinței sale, făcîndu-i însă și o intrare separată; tînăra și iubitoarea lui soție obișnuia să asculte, cu bucurie, nu cu nervozitate, puternicele lovituri ale ciocanului mînuit de brațul tînăr al bătrînului ei soț. Ecourile lor, înăbușite de atîtea ziduri și dușumele, ajungeau cu un sunet dulce în odaia copiilor, care adormeau astfel în vigurosul cîntec de leagăn al Muncii. Dar, vai! nenorocire fără margini! De ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
soarta unei alte familii - lăsîndu-l pe bătrînul fierar, mai mult decît nefolositor acum, să-și aștepte sorocul, pînă ce hidosul putregai al vieții îl va face să fie mai ușor de secerat. La ce bun să povestim totul? Loviturile de ciocan deveneau din ce în ce mai rare în pivniță și se auzeau din zi în zi mai stins; nevasta ședea înghețată la fereastră, cu ochii lipsiți de lacrimi, privind fețele plînse ale copiilor; foalele se dezumflară, forja se umplu cu cenușă; casa fu vîndută
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-l, dulgherule. Ce te zgîiești așa la mine? Potrivește sicriul, că despre el e vorba. N-auzi ce-ți spun? Potrivește-l! Ă Să-i bat în cuie capacul, domnule? întrebă dulgherul, făcînd un gest ca și cum ar fi mînuit un ciocan. Ă Da. Ă Să-i ștemuiesc și crăpăturile? mai întrebă dulgherul, agitînd parcă în aer o daltă de ștemuit. Ă Da. Ă Și să torn deasupra catran, domnule? întrebă omul, mișcîndu-și mîna ca și cum ar fi mînuit o găleată cu catran
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
treizeci de saule cu capete de turci, lungi de cîte trei picioare. După aia, dacă se scufundă corabia, treizeci de flăcăi viteji au să se lupte pentru un singur coșciug - asemenea lucru nu se vede prea adesea sub soare! Hai, ciocane, dalta de ștemuit, găleată și cavilă de matisit - să facem treaba! Capitolul CXXVI PUNTEA Sicriul e așezat pe două coșuri cu saule, între tejghea și bocaportul deschis; dulgherul îi ștemuiește crăpăturile; fuiorul de cîlț se desfășoară încet dintr-un fus
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]