38,100 matches
-
minoră?). Termenul minor nu are, pentru eseist, implicații peiorative, ci implică o benefică și dezinteresată curiozitate a veritabilului iubitor de literatură. „Poate că nu există doi cititori pentru care un mare poet să însemne exact același lucru... judecat de doi cititori la fel de competenți, un poet îi poate părea unuia de importanță majoră și altuia de importanță minoră” și există câteodată autori aparent minori, care „pot exercita o puternică atracție personală asupra anumitor cititori. Într-adevăr, aș fi tentat să mă îndoiesc
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
să însemne exact același lucru... judecat de doi cititori la fel de competenți, un poet îi poate părea unuia de importanță majoră și altuia de importanță minoră” și există câteodată autori aparent minori, care „pot exercita o puternică atracție personală asupra anumitor cititori. Într-adevăr, aș fi tentat să mă îndoiesc de autenticitatea iubirii pentru poezie a unui cititor care nu va fi avut una sau mai multe afecțiuni personale față de un poet fără mare însemnătate istorică. Dacă-ți plac numai cei pe
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
unuia de importanță majoră și altuia de importanță minoră” și există câteodată autori aparent minori, care „pot exercita o puternică atracție personală asupra anumitor cititori. Într-adevăr, aș fi tentat să mă îndoiesc de autenticitatea iubirii pentru poezie a unui cititor care nu va fi avut una sau mai multe afecțiuni personale față de un poet fără mare însemnătate istorică. Dacă-ți plac numai cei pe care istoriile literare îi declară ca fiind cei mai buni, nu ai fost probabil mai mult
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
seria de autor, sosește un volum de poezii noi al Martei Petreu, intitulat Asta nu este viața mea. Cartea, care deja a fost comentată în numărul trecut al revistei noastre de Cosmin Ciotloș, îi ia prin surprindere chiar și pe cititorii avizați ai literaturii scrise de Marta Petreu, impunânduse prin gravitatea meditației, prin sinceritatea brutală și prin forța neobișnuită a versurilor: „apune soarele negru e beznă ca-n fundul salinei/ e noapte s-o tai cu toporul/ carnea mă strânge ca
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
născut Sue și Dostoievski, altceva decât niște povești? O poveste implică o intrigă. În ambele sensuri ale cuvântului. Intriga e o cabală înainte de a fi un declanșator al acțiunii. Romanul polițist conține cel mai clar o cabală și o intrigă. Cititorul n-are nici o simpatie față de romanele în care nu se întâmplă nimic sub raportul acțiunii. Tatăl meu era unul din milioanele de cititori iubitori de cabală și de intrigă. Profesor de filosofie, citise la vremea lui romane de tot felul
Cabală și intrigă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2463_a_3788]
-
a fi un declanșator al acțiunii. Romanul polițist conține cel mai clar o cabală și o intrigă. Cititorul n-are nici o simpatie față de romanele în care nu se întâmplă nimic sub raportul acțiunii. Tatăl meu era unul din milioanele de cititori iubitori de cabală și de intrigă. Profesor de filosofie, citise la vremea lui romane de tot felul. La bătrânețe, nu mai citea decât cabale și intrigi. Și le recitea fără nici o dificultate de câteva ori. Cu aceeași surpriză de fiecare
Cabală și intrigă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2463_a_3788]
-
simplu din sărite e să se vadă mușcați de oaie”. De aceea, ca să nu scot din sărite pe nimeni, eu unul nici nu mușc. Nu-i vorbă, nici n-aș prea avea cu ce. Ulise, dezordine bine controlată. Dezordine pentru cititor, bine controlată de autor. „Suntem atât de firavi, cu-adevărat, pe cât soarta s-o credem ar vrea pân’ la urmă?” (Rilke) Nu-i o întrebare de pus tocmai azi, când abia a telefonat Andrei, de la Berlin: Pați e în comă
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
ultragiată, spre netă diferență de cea mai mare parte a generației căreia îi aparținea. Erau acolo poeme de o inclemență comparativ cu care radicalismul anilor 2000 sună aproape infantil. Nici o metaforă, nici un sofism, nimic care să flateze instinctul melodramatic al cititorului (căci de la melodramă la drama autentică distanța e imensă). Versuri seci, aride uneori, lipsite de regimul muzical care, de cele mai multe ori, falsifică emoția. S-ar fi putut crede că Marta Petreu va deveni o Ileana Mălăncioiu (cea din Sora mea
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
durere ca o lipitoare până te lasă lat” (p. 15). Se poate, ziceam, discuta și așa. Dar care e câștigul interpretativ? A remarca diferența de atitudine dintre fastuosul autor al Necuvintelor și atât de casant-senzitiva Marta Petreu e la îndemâna oricărui cititor de bună-credință. Nu e nevoie, deci, să fii critic literar ca s-o constați. Cu adevărat extraordinar, aici, mi se pare faptul că volumul nu conține cuvinte „slabe”, „înmuiate”, că limbajul nu e lăsat să „respire” nici o secundă. E știut
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
sau împrumuturile inutile din marxismul epocii. Dacă volumul are o lacună, ea stă în ecranarea excesivă cu care profesorul răspunde la întrebări. E ca și cum exercițiul psihoterapiei i-a insuflat nevoia de a se ascunde în spatele unor afirmații neutre, de aceea cititorul rămîne cu convingerea că intervievatul evită să se dezvăluie. În loc de confidențe, avem parte de răspunsuri seci, evazive în formă, sterile în conținut. Din acest motiv, Vasile Dem. Zamfirescu face impresia unui spirit mat, din care nici un impuls de spovedanie nu
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
e o superstiție ivită din naivitatea de fond a firilor credincioase. Dennett e neutru și mefient, fără aderență la înfiorări religioase. Cu toată fermitatea cu care cei doi își apără pozițiile, schimbul de replici nu dă cîștig de cauză nimănui, cititorului nefiindu-i ușor să încline de partea cuiva. Pînă la urmă hotărăște afinitatea inițială cu premisele unuia sau altuia dintre protagoniști, căci în astfel de dispute nu argumentele au greutate, ci predispozițiile iraționale din care s-au ivit. Rațional vorbind
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
-și pot argumenta în chip plauzibil poziția, totul atîrnînd de o opțiune irațională: unul crede și altul nu crede. Postfața profesorului Mircea Flonta este o mostră de interpretare clară, tranșînd distincțiile și aducînd lumină în ceața unor replici în mijlocul cărora cititorul se simte adesea dezorientat. De aceea, postfața e un ghid obligatoriu în înțelegerea fundalului de idei din care se ridică polemica de față. Un volum cu replici profunde din partea a două inteligențe care, deși respiră aerul aceluiași timp, par descinse
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
Cititorii DeCe News ne-au trimis mai multe melodii care reflectă situația actuală. Am selectat trei variante pentru a alege împreună cu voi imnul care transmite cel mai bine starea de spirit din România în acest moment. Ascultă cele trei variante și
Muzica protestelor din piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23829_a_25154]
-
scriitor contemporan. Sau în legătură cu felul în care va fi receptat scriitorul contemporan de conștiința generală, prezentă și mai ales viitoare. Interesul pentru scriitorul în cauză poate să fie mare, o vreme, poate să descrească, apoi până la indiferența față de el a cititorilor, până la uitare, după cum poate și să renască în proporții nebănuite, surprinzătoare. Un proces care-i privește și pe clasici, de altfel, nu doar pe contemporani. Un subiect : Ion Creangă, un clasic. Despre Creangă, G. Călinescu a scris, în 1938, o
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
așteaptă invariabil purtătorii. Cartea este o fabuloasă poveste despre libertate, despre iluziile ei, despre consimțământul tacit și instinctual al beneficiarilor ei în direcția reconstrucției ticăloșiilor totalitare, despre improbabilitatea și lipsa de teleologie istorică a libertății. Cartea e făcută să păcălească cititorul neavertizat: ea pare scrisă liber, exemplele la îndemâna neinstruitului abundă, autorul se mișcă cu o libertate uluitoare între exegeza rabinică, democrația greacă, experimentele comunismului secolului XX, ultimii douăzeci de ani ai României și critica internetului, televiziunii și shopping-ului, putând să
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
la îndemâna neinstruitului abundă, autorul se mișcă cu o libertate uluitoare între exegeza rabinică, democrația greacă, experimentele comunismului secolului XX, ultimii douăzeci de ani ai României și critica internetului, televiziunii și shopping-ului, putând să provoace ușor un vertij în capul cititorului neatent și care nu a urmărit, eventual, câteva din cărțile anterioare ale filosofului Andrei Cornea. Și nu pentru că vertijul ar fi inutil - ce poate fi mai bun decât să închizi cartea, amețit de argumente, dar înfiorat de fragilitatea ideii de
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
ba chiar că gradele ei subtile de înțelegere sunt rareori tematizate. Și, mai ales, că obișnuințele omului contemporan (media, internet, consumism) sunt profund contrare libertății, datorită efectului lor comun de infantilizare în masă. La pagina 186 exercițiile distanței prețioase de cititor avizat cad una după alta și nu poți să nu i te predai autorului cu arme și bagaje și să îi dai dreptate, râzând cu plăcere la analogia dintre mitul peșterii și privitul la televizor, la lista precisă a corespondențelor
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
dintre mitul peșterii și privitul la televizor, la lista precisă a corespondențelor tehnice ale ecranului, luminii, blocajului în fața lui și a conspirației masei care ia drept adevăr ceea ce vede. Dar înăuntrul cărții lucrează un concept care îi poate rămâne invizibil cititorului euforic. Autorul pleacă de la conflictul dintre experiența libertății și cea a egalității, amendând modernitatea din perspectiva acestui conflict, oricât de multe nostalgii ale libertăților secolului al XIX-lea ar presăra în carte. Conflictul provine din înțelegerea libertății drept cultivare a
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
Românii care au ieșit în piață Universității încep să iși fomuleze tot mai clar cerințele. Puterea portocalie a încercat pe toate canalele mediatice să sublinieze lipsa de organizare a protestelor și lipsa unor cerințe punctuale ale oamenilor. Un cititor DeCe News ne-a remis o scrisoare ce ar putea fi preluată în orice moment de organizațiile politice drept model pentru a scoate România din criză. Numele meu este Stodinetchi Marius Florentin,sunt cetățean al acestei țări din 30.ian
Scrisoare de protestatar: 23 de cerinţe de bun simţ () [Corola-journal/Journalistic/23854_a_25179]
-
romane, inclusiv recentul Craii și morții). N-am făcut proba, consultând arhiva revistei 22, dar cu siguranță că o parte din aceste luări de poziție reprezintă reacții imediate. Și totuși ! Ele par îndelung cântărite, puse metodic în ecuație. Ceea ce oferă cititorului profesionist o garanție de echilibru, iar celui neprofesionist un extraordinar confort. Un merit va fi revenind și abilei regii a începuturilor. Care sunt memorabile și care evită căderea în particular. Așa începe, de exemplu, cronica despre corespondența dintre Mircea Zaciu
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
și neapărat nevandabilă) să strâmbe din nas. Tania Radu oferă acestei cărți, deloc rele altminteri, o lectură mult mai adecvată, mult mai cerebrală, găsind, în chiar primul paragraf, o excelentă formulă pentru a diagnostica o marotă a lumii literare românești: „Cititorul român (y compris criticul) suferă de o ciudată «nimfomanie» în relația cu scriitorul: acestuia din urmă i se cere, cu fiecare carte, tot mai mult, tot mai bine, mereu altceva. După o carte mare trebuie să urmeze o carte și
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
secolul al XI-lea, temele atinse în Despre omnipotența divină par picate din cer. E o retorică atît de imponderabilă în paginile cărții că autorul pare să plutească în eterul unor distincții care nu au legătură cu lumea, de aceea cititorului i se întipărește impresia că asistă la o absurditate doctă. Atîta doar că absurdul nu vine din aberația unor minți medievale cărora bunulsimț le-a răposat sub extravaganța temelor discutate, ci din prăpastia dintre maniera scolastică de a pune problemele
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
e fortuit, ci desprins din necesitatea grației divine. O remarcă se cuvine acurateței traducerii pe care Florina Ion o pune la îndemîna publicului, la fel cum studiul introductiv și comentariile lui Alexander Baumgarten, de o amănunțime a erudiției ce înlesnește cititorului pătrunderea în climatul doctrinar al secolului al XI-lea, merită toată admirația. Un volum destinat clasiciștilor și filosofilor, al cărui aparat exegetic e riguros și clar.
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
exegeții și să deturneze receptarea? Sau, dimpotrivă, este o afirmație gravă a unui autor care, fără să fie deranjat de succes, este ușor incomodat de neînțelegere? Cred, așadar, că unul dintre sensurile adâncirii lui Emil Brumaru în dialogul permanent cu cititorul, prin intermediul publicisticii și al confesiunii, este tocmai spargerea barierei solitudinii, ieșirea din solilocviu, despre care este vorba și în poezia din Julien Ospitalierul. Deoarece Brumaru este un solitar nu atât ca ființă socială (deși este și așa, dar e irelevant
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
Atunci când este bine făcută, cu un text îngrijit cum se cuvine și un aparat critic util și transparent, ediția se constituie într-un autentic instrument critic și de cercetare literară. Ea evidențiază tectonica ascunsă a operei, punând laolaltă, pe masa cititorului, opere despărțite de decenii și invitând critica literară la relectură. Perspectiva istorică, spun o banalitate, modifică nu numai judecata de valoare, cât mai ales felul în care citim opera. Atât timpul care s-a scurs, cât și contextul întregului operei
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]