5,275 matches
-
vremea Republicii de la Weimar nu mai poate rămâne doar o observație neutră, într-o epocă și în raport cu o țară în care termenul este profund compromis de propaganda oficială („Ne este mai greu atunci când asiaticul cu care ne întâlnim ia forma civilizată a unui Baruch Spinoza sau Moses Mendelsohn, a unui Friedrich Gundolf, Albert Einstein...”2, sau „Trebuie să eliminăm din existența noastră orice formă a asiatismului care ne-a pătruns ființa, să scăpăm de otrava și debilitatea națiunilor Europei. Aceasta este
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sunteți curios - iar savanții (cum spunea Anatole France) nu sunt curioși. Învățând să vă cunosc, am început să vă înțeleg soarta. Sărmanul meu prieten, cu inteligența și știința dvs. nu se poate „face carieră” - nici măcar în Suedia, țară atât de civilizată 4... În ceea ce mă privește, nu văd nici o posibilitate de a ieși din acest cerc predestinat... Vă mulțumesc încă o dată pentru invitația de a prelua lectoratul de română. Cred că v-am explicat de ce nu pot să-l accept. Vreau
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
II- lea, a căzut asupra poporului, mai ales asupra bucureștenilor, ca un trăsnet. Ea rămăsese în inimile oame- nilor ca un simbol al curajului și al prosperității unei epoci în continuă ascensiune pe care o trăiau. O lume grandioasă, elegantă, civilizată, dar mai ales o lume a păcii, în care arta și bunul- gust începuseră să domnească. Odată cu ultima ei suflare, un sentiment de ușoară nesiguranță și neîncredere a învăluit întreaga țară, și așa aflată într-o tensiune politică tot mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și care și-a făcut „temele” adică revoluțiile ei - doar În Franța cele din ’89, ’30, ’48 și ’70! - , se dovedește, Încă o dată, banul, și Întregul său sistem financiar și chiar ideologic!, mai rezistent decât „părea!” Nu, omenirea așa-zis „civilizată” nu se poate reorganiza În funcție de idealuri; ele trebuiesc lăsate, se pare, În seama „visătorilor” adolescenți sau post-adolescenți, a poeților și a aventurierilor de orice fel. Omenirea, În epoca așa-zis sclavagistă, „s-a organizat” În jurul unor imperii militare, În cea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
două cariere publice, expuse acestui „risc”, și pentru că eu Însumi, de-a lungul carierei mele, În țară și În străinătate, am fost „expus” unor analize asemănătoare: multe dintre ele fără acea prudență În expresie și deferență reală care separă omul civilizat de un calomniator de ocazie, aflat În slujba propriei sale frustrări sau mediocrități agresive sau În slujba vreunui grup ori chiar stat, polițist sau nu. 11 Libertatea - acest țel, acest „ideal” aproape intangibil sub dictatură, sub dictaturi! - cere la rându
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
literară romantică, cea care, pentru prima oară după secole, după Greci și după Renaștere, a expus din nou În fața oglinzii publice atente acest spectacol extrem dramatic al „luptei geniului” cu sine și, mai ales, cu ambientul social. Societățile apusene, Înalt civilizate, au tras o concluzie fermă din toate acestea și-și apără cu fermitate valorile de excepție, conștiente de faptul că ele apar extrem de rar și de „capricios” și se afirmă și mai dificil Într-o lume concentrată pe necesități imediate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din cel puțin două motive: Unu, ni se pare că tineretul, o bună parte a lui, nu le cunoaște sau le disprețuiește „leneș” În efortul lui de a se adapta iute și eficient, de a se instala În prerogativele lumii civilizate actuale, o lume ce pare mai puțin interesată de valorile trecutului și mai mult de „eficiență” și așa-zisa „comunicare” - „comunicare” care În termeni rentabili și macro-organizatorici se numește „globalizare” - sau că alții, tineri sau mai puțin tineri, „le-au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cele trei fețe, aspecte, „moduri”, semne, stări ale dionisiacului, de care vorbeam mai sus. Desfrânarea - evident, la sensul propriu, adică trecerea, uneori grosolană, peste limitele convențiilor sociale, poate chiar și umane, nesocotirea acelor reguli și „frâne” pe care orice societate civilizată le impune membrilor ei. A da liber frâu instinctelor, sexualității celei mai debordante și ingenioase, Într-un fel de „comuniune” umană dincolo de normele „rigide burgheze sau bisericești”, o Îmbăiere Într-o frenezie a trupului și „fluidelor” sale În care se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a schimbat cursul istoriei, numit nazismul german și Führerul său, dar nu avem nici termeni pentru a desemna boala acestui individ fantastic de care nu s-au putut apăra nici concetățenii săi - locuitorii uneia dintre cele mai cultivate, creatoare și civilizate țări ale continentului nostru, dar nici vârfurile politice ale marilor țări vecine, Franța sau Anglia! Paranoic, da, dar... ce fel?! De ce a fost simțit ca atare doar când boala sa s-a dezlănțuit fără frâu, creând enorme pagube milioanelor de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ca și alții, din anturajul și din lumea sa care Își pierduseră speranța! La atâția Români de ispravă care și-au sfârșit zilele „Înainte”, cu acea imensă amărăciune că „lumea s-a Întors pe dos”, că suntem părăsiți de lumea civilizată, a Apusului, și că România lor și a strămoșilor lor se afundă Încă o dată În marasmele istoriei, o „piatră prea grea” pentru un popor, o „populație” de pe ambele versante ale Carpaților ce, atât de târziu și totuși!, s-a regăsit
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu un fel de paria! Aproape victime „ideale”, În unele cazuri, și acest cult al tinereții ce exclude orice alt fel de valori, idealizând-o, Îngrămădind asupră-i toate calitățile, este, cred, una din formele „ciclice” prin care o societatea civilizată „recade” Într-un tip de primitivism. Europa, „Îmbătrânind” și suferind câteva războaie și sisteme barbare, s-a „Îmbolnăvit” cred eu de unele „ticuri” care amenință să devină reflexe de gândire sau de comportament. Astfel, În pedagogie, după secole de autoritarism
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Încă e greu de Închipuit un președinte sau un prim-ministru femeie. Rămâne o misiune pentru tânăra generație. Printre categoriile cu cel mai mare procent de defavorizați, apar numeroși copii și oameni În vârstă (exact aceia de care o societate civilizată trebuie să aibă mai mare grijă). Sunt nepermis de multe familii care din sărăcie Își abandonează copiii. Au fost și copii vânduți, „Înfiați“ În condiții suspecte; greu de spus ce s-a Întâmplat cu ei după ce-au trecut granița
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
corespondențe“ din Londra, datate septembrie 1840 și noiembrie 1843. Admirator În primul rând al Franței (deși le reproșează francezilor frivolitatea — stereotip des Întâlnit!), Îi apreciază și pe englezi, pentru gradul lor de civilizație („Fără Îndoială, Marea Britanie e statul cel mai civilizat În lume“), pentru seriozitate și perseverență (calități opuse francezilor). Franța și Anglia combină, fiecare În felul ei, trăsături ale grecilor și romanilor din Antichitate; „În alianță una cu alta, aceste două națiuni sunt menite a conduce lumea și a decide
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o răsturnare a valorilor, pe soluții ieșite din comun (este cea mai rurală parte a României și, deși dintotdeauna atașată Munteniei, păstrătoare a unei individualități distincte). Altminteri, se acceptă că Ardealul, Împreună cu Banatul și cu Bucovina, reprezintă partea cea mai civilizată a țării (influența nemțească, față de — dincolo — Înrâurirea balcanică și turcească!). Antiteza clasică este Însă Muntenia-Moldova, prezentă nu numai În stereotipuri elementare, dar și În diverse tentative teoretice de definire a spiritului național. E. Lovinescu (1881-1943), unul dintre cei mai de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Încântați. Așa cred că veți fi și Dvs. cu soția În anul viitor. Dorim din suflet Însănătoșirea tuturor celor bolnavi, spre a vă da posibilitatea ca să ne vizitați. Brașovul e minunat! Am auzit că Suceava a luat un mare avânt. Civilizat a fost Întotdeauna, dar spațiul era restrâns. Eu Îl cunoșteam din timpul ocupației austriece, când mama mea pleca cu ordonanța la târguieli și bea bere neagră. Din 100 lei, cumpăra un palton imitație astrahan, și altele și Îi mai rămânea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cavaler, pentru că prin mari primejdii a salvat viața unui general rus de Stat Major, În războiul cu germanii. Chiar În revoluție, sub amenințare cu Împușcarea, a salvat foarte mulți adverși (...). A făcut fapte frumoase, ca un om de caracter și civilizat (...) Păcat că frumusețea Brașovului nu a fost răsplătită anul acesta cu un timp frumos. A fost mai mult ploaie și frig. Lume străină este și acum multă (...). Specialiștii cunosc cauzele timpului de anul acesta, dar noi ceilalți, dacă ne ridicăm
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
indiferent în ce zonă a Europei ți-a fost dat să te naști. Cioran nota undeva că a descoperit pe la 35 de ani, stabilit deja în Franța, că mânca fără alegere, ca un animal. Noroc că a întâlnit niște bătrâni civilizați, de la care a învățat să se alimenteze cât de cât corect. En région bordelaise, le monde viticole marque de son empreinte le paysage et les hommes. Il produit du vin, mais aussi des images, des architectures, du rêve et des
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
edificat. M-ar fi interesat o discuție nu atât în jurul efectelor, previzibile și în desfășurare sub ochii noștri, cât în jurul cauzelor profunde ale derivei politice de la Viena, aș fi dorit să aud răspunsuri la întrebarea fundamentală: de ce într-o țară civilizată și prosperă ca Austria a apărut fenomenul Haider? În locul acestor incizii pe un anume mental colectiv și într-o istorie mai puțin afișată, de după cel de-al Doilea Război Mondial, a răsunat un rechizitoriu superficial și politic, participanții la dialog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
E pur și simplu duminică, și lumea își consumă ultimele ore libere ale weekendului într-un loc improvizat, mai ieftin, împreună cu amicii, unde poți bea o bere și mânca destul de consistent. Îi privesc. O bucurie a vieții. Sunt gălăgioși, dar civilizați, funcționari, presupun, ai mai multor firme din oraș, firme care își desfășoară stegulețele cu sigle, asemenea flamurilor medievale. Mă gândesc la cum arată chiolhanurile de la noi. Câtă vulgaritate și, mai ales, câtă murdărie. Se lasă seara, beau bere, ascult muzică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
recomandare de la Chingiz Abdullayev, bestselleristul azer de expresie rusă care, evident, în lungile sale turnee prin Europa, a ajuns și pe aici. Spune Chingiz: „La Varșovia, oferta sexuală e mai agresivă decât la Sankt-Petersburg și la Moscova, dar și mai civilizată. De câteva ori pe zi, veți găsi - strecurate pe sub ușă - „oferte” dintre cele mai tentante și diverse... Sunt și negrese, pentru că Polonia e un fel de placă turnantă în industria sexului din Europa. Blondele și blonzii din Polonia au bulversat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cei care se opun acestor deziderate duc o politică antiromânească. Această simplă idee mi s-a cristalizat călătorind în Vest și, mai ales, în Est. Cei care o scaldă, că se poate să descoperim calea românească proprie, independentă de Europa civilizată, nu numai că sunt cultivatori de iluzii, dar sunt oameni periculoși, lipsiți de orice urmă de patriotism. Nici în cele mai negre coșmaruri să nu ne imaginăm România pusă să tragă la o căruță care s-a sfărâmat o dată. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
orice utopie axată pe nu importă care idei „generoase ale umanității”, aplicată în practică de un aparat polițienesc și ideologic primitiv - și orice putere se încarcă cu un spor de arbitrariu și de primitivism chiar și în societățile cele mai „civilizate” (dovadă Germania hitleristă care a vrut să aplice utopia Rasei, a unei rase superioare, curate și depozitare a valorilor umanității!Ă -, devine criminală. Ce m-a supărat pe mine atunci - și mă contrariază profund și azi, încă! - este faptul că
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Dreptatea, Valoarea! Domniile lor uită, sau se prefac a uita, că în istorie și în viața socială, totdeauna turbulentă și aspră și, cu osebire în vremuri de coșmar, cum a trăit colectivitatea românească vreo jumătate de secol, părăsită de lumea civilizată și, parcă, de noroc! - Adevărul, Dreptatea și Valoarea, ca să se afirme, ca să „supraviețuiască”, trebuie să adopte unele „forme”, ca să nu zic stratageme, „vicleșuguri”, dacă vrea să continue într-un fel sau altul tradiția, reperele de esență care au stat la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
numai într-o artă și literatură adevărată, dar Speranța tout court, acea dimensiune fundamentală, esențială, fără de care nici un organism viu, lucid, nu poate trăi. Speranța într-o normalitate „cât de cât”, chiar și într-un regim pe care, fatalmente, lumea civilizată îl accepta ca atare, speranța că generațiile viitoare, tinerii și copiii nu vor mai trebui să se hrănească cu false valori, speranța întărită, hrănită la rândul ei de acea „nostalgie” a multora după o Românie dispărută, de care noi și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
citit oare că Theodor Herzl a încercat aceeași greață în momentul debarcării la Jaffa? Fobia inveterată de microbi și de păduchi proprie ambilor acestor hiperoccidentali reprezentând unul spiritul de ordine germanic și cealaltă igiena nord-americană la granițele fetide ale ecumenismului civilizat. Reflexul profilactic al omului alb la debarcare: să-și șteargă cu grijă tacâmurile, să bea apă fiartă și să-l salute de departe pe băștinaș. Venisem de mai multe ori la Ierusalim, dar nu mă plimbasem încă niciodată prin Tel-Aviv
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]