7,569 matches
-
străveche în satul părintesc/ Simbol curat fără izvor/ De-o parte te veghează țintirimul/ De alta șopotește un izvor." Satul este prezentat într-o suită de ritualuri străvechi: "Dealuri sărace, pământul transilvan/ Sfințit cu lacrimi și zvântat de soare/ Un clopot stins ne cheamă luminat/ în zorii blânzi de sărbătoare/... Același clopot într-un amurg târziu/ Strânge făptura stinsă într-o raclă/ Un pumn de oase mirosind a har/ Ioan de lemn groparul îl îngroapă!..." Apoi sunt nunțile: "din când în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
te veghează țintirimul/ De alta șopotește un izvor." Satul este prezentat într-o suită de ritualuri străvechi: "Dealuri sărace, pământul transilvan/ Sfințit cu lacrimi și zvântat de soare/ Un clopot stins ne cheamă luminat/ în zorii blânzi de sărbătoare/... Același clopot într-un amurg târziu/ Strânge făptura stinsă într-o raclă/ Un pumn de oase mirosind a har/ Ioan de lemn groparul îl îngroapă!..." Apoi sunt nunțile: "din când în când/ Vin chemători frumoși cu clopote pe sate/ și cu năfrămi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
zorii blânzi de sărbătoare/... Același clopot într-un amurg târziu/ Strânge făptura stinsă într-o raclă/ Un pumn de oase mirosind a har/ Ioan de lemn groparul îl îngroapă!..." Apoi sunt nunțile: "din când în când/ Vin chemători frumoși cu clopote pe sate/ și cu năfrămi pe bote de stejar/ Încinși cruciș cu prime colorate..." Apoi botezul. Se naște câte-un prunc/ și iarăși se adună neamurile toate/ și vin cu daruri câte un miel sugaci/ în zori pe cei departe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întâmpinare/ Pe cel împovărat să-l ușurezi/ Și cel pierdut să-l scoți la arătare". Iubirea pare a fi a vechilor creștini, ca și a vechilor greci: "Iubirea nu-i decât a ști/ Să te retragi în ceasul cumințiii/ Când clopotele cad pe cer/ Să-ți cer luminile ființii"(" Început de iubire"). În concluzie, ceea ce dă coerență volumelor este aspirația spre un ideal, de la material la imaterial, într-o asociație de imagini reale și imposibile, amândouă alimentate de o tensiune lirică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ecoul cel mai înalt și gerul persistă, lumea se află într-o stare de încremenire și poetul deapănă întâmplarea. "E ger, noaptea e sticloasă/ și salcâmii de pe coastă, clăile de fân toate pătulele și/ Magaziile vergeluțe, sunt ca limba de clopot, gata să facă/ Bang./ Satul devine strălucitor" (" La strigat"). Locul de taifas este "patul" din fața porții, dumineca când afli ce au făcut lupii, ce a visat Gaga Rita, Țața Anica și alte vecine. Sătenii privesc sus pe deal, pe unde
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lor. În zilele de sărbătoare oamenii nu au poreclă și numele lor este șters, "nume de pomelnic". Oamenii se nasc, fac nunți, sufăr de arșiță și mor, prilej pentru poet de a ne prezenta obiceiuri din moși-strămoși. Poemul "A bătut clopotul" dezvăluie ținuta folclorică de seninătate în fața durerii și a morții. Pe Gogu cel care umbla fudul prin sat, militar, " L-a pus în pomelnic,/ I-a dat o oaie peste groapă,/ Au făcut ai lui și pomană cu oale și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în moarte. "Decât șerpii cei cu moarte în fiorul mușcăturii/ Mai vârtos veniți în mine/ Visul galben al săcurii." La George Alboiu șarpele întruchipează tot sentimentul morții: "Ca șerpii/ vor cânta tânguitori în ierburi/ în ultima noapte a aducerii aminte" ("Clopotele"). 16 "Căci nu sunt mulți adolescenți care/ Pot însoți un șarpe" (A. Păunescu). 17 "Șarpele cu ochii de diamant/ Ridicat pe iedera de foc". 18 "Și s-a urât cu cântecul din fluier,/ Cu jalea din câmpii, alăuta/ Vor șerpi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
culă veche, a bătut pereții cu pământ amestecat cu paie și cu pleavă de la grâu s-a filmat în interior; apoi afară unde pădurea înfrunzise, iarba era de un verde dureros, smălțuită cu flori galbene de păpădie și se auzea clopotul de la biserica din sat. Am plecat la București și ne-am întors peste o săptămână, după zilele de Paști. Și, minune! Pereții din culă erau încolțiți, acoperiți cu fire verzi, crescute din boabele de grâu rămase în pleavă! Parcă ar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Rozorea (excelent chip pentru cinema), Valeria Seciu, Ion Caramitru, Mircea Albulescu, Victor Rebengiuc, Leopoldina Bălănuță, George Constantin...mari actori, adunați în jurul acestor proiecte la fel cum toți marii actori s-au adunat la chemarea lui Pintilie la filmul De ce trag clopotele, Mitică? Cel mai recent film al lui Alexa Visarion, Ana (Ana lui Manole) a așteptat ani de zile și dacă ar fi fost făcut la sorocul dorit de regizor am fi avut astăzi un mit ecranizat. Povestea lui Manole traversează
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
jocul actorilor. Mai presus de toate, el a contribuit plenar la afirmarea și consolidarea unui concept puțin agreat în epocă: cinemaul de autor. Întrega lui creație, densă, reflexivă prin excelență, oferă un rafinat discurs al esențelor. Până la vitriolantul De ce trag clopotele Mitică? al lui Lucian Pintilie, Alexa Visarion a rămas primul și unicul regizor de teatru care, după ce inovase, ba chiar revoluționase viziunea scenică a lui Caragiale, și-a propus să aducă și pe ecran o privire proaspătă, dezbărată de retorisme
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și pentru toți oamenii de valoare pe care i-am cunoscut și m-am format odată cu ei. Mulți dintre ei ne-au lăsat "cu plânsul și cu toamna" și iar îl aud pe Nichita ca o reverberație de dangăt de clopot: "răsturnarea clepsidrei este o tragedie" .Ce rămâne? Respectul și considerația e o floare rară... Cine ești tu cel care ești, și unde ești, când nimic nu este? Dăruirea prin care omul-artist se străduiește să adâncească misterele lumii trecătoare, sporește sacrul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se duc dis de-dimineață la baltă, înainte de a răsări soarele, aruncă apa într-o parte și în alta și pleacă cu gîndul că vor fi sănătoși tot anul. Fetele se spală cu apa cu care s-a spălat limba clopotului, crezînd c-apoi vestea le va merge așa departe cum merge sunetul clopotului, și va fi așa de curată ca și clopotul. Copiii cei mici să nu se scalde în apa rămasă din ziua cea laltă, căci nu mai cresc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-o parte și în alta și pleacă cu gîndul că vor fi sănătoși tot anul. Fetele se spală cu apa cu care s-a spălat limba clopotului, crezînd c-apoi vestea le va merge așa departe cum merge sunetul clopotului, și va fi așa de curată ca și clopotul. Copiii cei mici să nu se scalde în apa rămasă din ziua cea laltă, căci nu mai cresc, ci să se scalde totdeauna cu apă proaspătă. Apa care rămîne dumineca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gîndul că vor fi sănătoși tot anul. Fetele se spală cu apa cu care s-a spălat limba clopotului, crezînd c-apoi vestea le va merge așa departe cum merge sunetul clopotului, și va fi așa de curată ca și clopotul. Copiii cei mici să nu se scalde în apa rămasă din ziua cea laltă, căci nu mai cresc, ci să se scalde totdeauna cu apă proaspătă. Apa care rămîne dumineca să se arunce; e bună numai pentru viermi. Apa de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a cere, că atunci Dumnezeu îți dă spor și izvor. La Paști pune de o parte și de alta a pragului casei glii de iarbă verde, ca tot anul să ai în casă belșug și roadă bună. De se trag clopotele în ziua de Paști toată ziua, roadele pă mîntului se vor face bine. Cînd sînt mulți șoareci, are să fie belșug în acel an. Cînd în ajunul logodnei va fi pîclă, promoroacă, rouă e semn că casa lor va fi îmbelșugată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face de lucru cu ele și nu-ți va supăra răzoarele. Cîrtița a fost un băiat de popă, pedepsit pentru că își tot mărea moșia, mutînd pietrele de hotar. (Gh.F.C.) Clește Cine ține cleștele de urechi, neamurile lui sînt de țigan. Clopot Cînd se toarnă un clopot, pentru ca să sune frumos, trebuie să se scornească o minciună mare care să colinde multă lume și s-o minuneze. Cînd ți se pare că auzi sunînd vreun clopot, vei primi o veste rea. Cînd ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și nu-ți va supăra răzoarele. Cîrtița a fost un băiat de popă, pedepsit pentru că își tot mărea moșia, mutînd pietrele de hotar. (Gh.F.C.) Clește Cine ține cleștele de urechi, neamurile lui sînt de țigan. Clopot Cînd se toarnă un clopot, pentru ca să sune frumos, trebuie să se scornească o minciună mare care să colinde multă lume și s-o minuneze. Cînd ți se pare că auzi sunînd vreun clopot, vei primi o veste rea. Cînd ți se pare sunînd clopotul de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de urechi, neamurile lui sînt de țigan. Clopot Cînd se toarnă un clopot, pentru ca să sune frumos, trebuie să se scornească o minciună mare care să colinde multă lume și s-o minuneze. Cînd ți se pare că auzi sunînd vreun clopot, vei primi o veste rea. Cînd ți se pare sunînd clopotul de la biserică e semn că moare cineva în curînd. Cloșcă (pasăre) în casa unde șede vreo cloșcă pe ouă nu se frig ouă, căci la din contra, se vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un clopot, pentru ca să sune frumos, trebuie să se scornească o minciună mare care să colinde multă lume și s-o minuneze. Cînd ți se pare că auzi sunînd vreun clopot, vei primi o veste rea. Cînd ți se pare sunînd clopotul de la biserică e semn că moare cineva în curînd. Cloșcă (pasăre) în casa unde șede vreo cloșcă pe ouă nu se frig ouă, căci la din contra, se vor înăduși puii în ouă. Cînd ai să pui cloșcă, duci ouăle
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu flori, dar, rupînd ele florile, nicicînd nu le pun imediat la brîu sau sîn, ci le trag peste foc sau flacăra unei lumini, crezînd că apoi vor fi ele scutite de ură trimisă. Fata care va lua busuioc de la clopotul urătorilor în ajunul Sf. Vasile, seara, și dacă se va spăla cu el, va fi dragă la flăcăi. Fetele poartă năvalnic*, și atunci ele cred că au să fie încunjurate de flăcăi și curînd au să se mărite. Dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune furca din care se toarce culcată, căci la din contra, acel ce toarce va căpăta junghiuri. Să nu te joci cu frigarea, că te îmbolnăvești de junghiuri. Se crede că dacă are cineva junghiuri este bine a spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Se crede că dacă are cineva junghiuri, apoi e bine a lua fuior* de cînepă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lăutoare* se văd pe lumea cealaltă. Dacă vrea să se laie o fată, uncropul însă este prea fierbinte, apoi se crede că nu e bine a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se va la să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fierbinte, apoi se crede că nu e bine a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se va la să n-o lese mult în casă, ca să nu îmbătrînească la părinți. îndată după ce te-ai lăut, e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din întîmplare intră vreun lup în curtea cuiva, acesta e un semn de mare pagubă pentru familia din acea curte. Se crede că spre a scăpa de lupii care s-au luat după cineva e bine a tălăngi cu un clopot sau, în lipsa acestui obiect, a aprinde un foc. Cel care va vedea urmă de lup să mănînce pămînt din ea ca să poată mînca mult cît un lup, spre a merge bine corpului. Cînd îți iese lup în cale îi a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pare cuiva că-l strigă cineva, apoi nu-i a bine, și i se apropie sfîrșitul vieții. Pentru cel care pierde vreun inel din deget, e semn că va muri cineva din familia sa. Cînd ți se pare că trag clopotele, va muri cineva. Dacă lumînarea care arde în altar se stînge de la sine e semn că moare preotul. Cînd sună mult clopotele după ce le-ai lăsat de tras e semn că vor muri oameni. Cînd rămîne în sobă ori pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]