17,484 matches
-
lărgi valea spre râul cel mare, se învârteji viscol asupra călătorilor. Fulgii băteau grăbit și treceau spulberați, fâșâind. Calul se opri, cu grumazul plecat. Culi îl îndemnă, îndărătnic. Murgu se împotrivi o clipă, cârnind spre stânga; paznicul îl arse în coasta dreaptă. Sania se zgudui la o podișcă. Murgul poticni între bârne rupte, se cufundă cu piciorul drept, se lăsă în partea cufundată, cu toată greutatea. Se cutremură cu spaimă, icnind, încercând să se elibereze; păru a se ghemui asupra căzăturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
s-a întâmplat ceva neobișnuit. Ar fi poftit să întrebe pe domn și nu cuteza. Culi n-avea poftă să vorbească; a îmbucat de puține ori și s-a dus în fundul odăii, întinzându-se în patul cel mare pe o coastă, cu tâmpla rezemată în palmă. Vânătorul s-a simțit trudit și a adormit îmbrăcat un somn; după aceea a ieșit afară, dinaintea casei de vânătoare. Luminile încă ardeau în casa de sus și în cea mică. Nana Floarea se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din bărbăția lor decât aparența. O parte din fecioarele aduse intrau în haremul marelui stăpân. Copile cu ochii albaștri din ținuturile de cătră miazănoapte, ochi căprii și cosițe castanii de la Carpați, boiuri unduioase de la Caucaz și destul de des domnișoare de pe coastele italiene și franceze. O raită de pirați berberi au izbândit astfel a aduce haremului împărătesc o marfă mai puțin obișnuită, întru care s-a aflat și o odraslă de patricieni de la Veneția. Copila aceasta a stârnit mare răzmeriță în gineceu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Apoi am rămas țintuiți locului; ce urma? Mâna îmi tremura puțin. Mi-am ridicat privirea spre el. Mă privea, cu o expresie imploratoare, și încet m-am trezit desfăcându-i fermoarul, în timp ce erecția i se contura prin materialul întins. Cu coaste subțiri, cu un funduleț minuscul, cu mușchi pe partea din spate a coapselor, era încă și mai apetisant decât mi-l imaginasem. Aplecându-se asupra mea, cu umerii încordați, m-a dezbrăcat încet de parcă ar fi desfăcut un cadou. —Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
zis. Foarte odihnită. Ți-a crescut părul. Deci! Ești gata de acțiune, da? Arătam groaznic, dar, dacă recunoștea asta, ar fi trebuit, poate, să îmi acorde un tratament preferențial. Bun, să vă spun despre Lauryn. Era slabă de îi numărai coastele, îi era mereu frig, avea mâini foarte păroase și un pulover maro cu nasturi oribil, aproape la fel de lățos, pe care îl purta la birou, trăgându-l și strângându-l mereu în jurul trupului ei rahitic, încercând să se încălzească. Era mistuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
totul chiar acum s-a potolit după câteva săptămâni, dar în acel moment trăiam clipa pe toate planurile. Unde s-o facem? a întrebat Aidan. New York? Dublin? Boston? Nici una din ele, am zis. Hai să mergem în County Clare. Pe coasta de vest a Irlandei, am explicat. Mergeam acolo în fiecare vacanță de vară. Tata e de-acolo. E minunat. În regulă. E vreun hotel pe-acolo? Dă-le un telefon. Așa că am sunat la hotelul din Knockavoy și am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și zgomote de sticlă spartă, apoi ne răsuceam de jur-împrejur în stradă, de parcă am fi fost într-un carusel malefic. Șocul a fost - încă mai este - de nedescris, și impactul i-a zdrobit pelvisul lui Aidan, i-a rupt șase coaste și i-a rănit mortal ficatul, rinichii, pancreasul și splina. Am văzut totul - cu încetinitorul, desigur: cioburile împrăștiindu-se în aer ca o ploaie de argint, metalul îndoit, sângele care a țâșnit scurt din gura lui Aidan și expresia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și nu eram nici pe departe gata. Habar n-aveam cu ce să încep măcar. Cu dinții, am hotărât. O să mă spăl pe dinți. Dar când am luat periuța de dinți, m-a fulgerat o durere cumplită în mână, în coaste și până în măduva oaselor, de parcă m-aș fi electrocutat. Încă mai aveam dureri asemănătoare celor date de artrită sau de reumatism, dar în ultimele zile li se alăturaseră aceste junghiuri ca șocurile electrice. Din nou doctorul îmi spusese că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
zi nu prea îndepărtată. Iar tu vei rămâne după mine, fiule. Și îmi vei duce amintirea mai departe. Și îmi vei citi cărțile. Și vei revedea atunci scena asta: părintele tău, în veșmânt napolitan pe galionul care-l aduce spre coasta Africii, tot mâzgălind hârtia, ca un neguțător care-și face socotelile la capătul unei lungi călătorii. Dar oare nu asta fac: ce am câștigat, ce am pierdut, ce Îi voi spune Creditorului suprem? Mi-a dat cu împrumut patruzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în sudul orașului, ne-am alăturat altor câtorva zeci de călători, cu care am străbătut drumul împreună, pentru o mai mare siguranță. Bandiții erau numeroși în preajma orașului și în trecătorile munților, toată lumea știind că bogății considerabile erau neîncetat cărate spre coastă. * * * În ochii mei de copil, extrema zăpăceală care domnea în portul Almeria a lăsat o amintire de neșters. Mulți oameni se hotărâseră, la fel ca și noi, să plece în ultima clipă și erau zoriți să ia cu asalt până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sau negre, copii scâncind sau năuciți luau cu toții cu asalt tartana noastră. A trebuit să ne ținem încleștați de bagaje ca să nu fim dați la o parte. Sau chiar azvârliți peste bord. Când vasul a început să se îndepărteze de coastă, mama m-a strâns cu putere la piept. În jurul nostru, femei, bătrâni se rugau, se tânguiau, glasurile lor abia fiind acoperite de zgomotele mării. Doar tata a rămas senin în ziua aceea de plecare în pribegie, iar pe buzele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Melilla, timp de o zi și o noapte, existența mea a fost dată peste cap. Marea era îngăduitoare totuși, iar vântul era potolit; însă furtuna creștea în inima alor mei. Hamed dezrobitorul aranjase bine lucrurile, Dumnezeu să-l ierte. Când coasta Andaluziei n-a rămas în urma noastră decât ca o dâră subțire de remușcare, o femeie a dat fuga spre colțul nostru de pe tartană, trecând cu ușurință peste bagaje și călători. Mersul ei vesel nu se potrivea cu îmbrăcămintea făcută din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sume neînsemnate, câteva zeci de dirhami din argint. Dornic să părăsească Melilla înainte de căderea nopții și momit fără îndoială de preț, Mohamed a acceptat fără să se mai târguiască. I-a cerut totuși catârgiului s-o ia pe drumul de coastă până la Bedis înainte de a se îndrepta înspre sud către Fès; omul avea însă o idee mai bună, și anume s-o ia pe o scurtătură care avea să ne facă să câștigăm, se jura el, două zile mari și late
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu străbătuserăm bine trei mile când doi călăreți înfășurați în văluri albastre năvăliră în fața noastră, ținând în mâini pumnale cu tăiș curbat. Ca și cum n-ar fi așteptat decât un semnal, catârgiul și fiul lui o porniră tiptil, dar repejor, pe coastă la vale. Bandiții se apropiară. Văzând că aveau de-a face cu un singur bărbat care trebuia să ocrotească două femei și doi copii, și simțindu-se astfel încrezători, începură să pipăie cu mâini experte încărcătura catârilor. Primul trofeu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
piei de pe populație. Vreme de cinci ani, randamentul dărilor a fost mult mai solid decât până atunci, numai că oamenii din Rif începeau să sărăcească; mulți au plecat să se așeze în alte provincii ale regatului, iar unele orașe de pe coastă s-au gândit chiar să se dea pe mâna castilienilor. Simțind că lucrurile iau o întorsătură proastă, Zeruali a renunțat la funcție, a părăsit ținutul Rif și a venit să se așeze la Fès cu banii pe care îi storsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
goale! Păstrează-ți modestia care te-a adus spre mine și care ți-a deschis, din voința Celui-de-Sus, căile norocului. * * * Anul acela a avut loc ofensiva cea mai puternică lansată vreodată de castilieni împotriva Maghrebului. Două dintre principalele orașe de pe coastă au fost cucerite, Oran în luna moharram, Bougie 1 în ramadan. Tripoli din Berberia avea să cadă încă din anul următor. Nici unul dintre cele trei orașe nu a mai fost de atunci recucerit de către musulmani. ANUL CELOR DOUĂ PALATE 916
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în chip atât de neașteptat. Ahmed începea să capete importanță, mulți învățăcei din Fès și din Marrakech părăsindu-și căminul pentru a pune mâna pe arme și a i se alătura în lupta împotriva lentei invazii portugheze care amenința toată coasta atlantică. Șchiopul străbătea țara împreună cu partizanii lui, criticându-l în cuvinte aspre pe suveranul din Fès, care începea să se neliniștească și căuta să stea de vorbă cu primejdiosul răzvrătit. Prin mijlocirea mea. Am hotărât să profit de ocazie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
foarte slăbit. Tanger se află în mâinile portughezilor, ca și Arzilla și Sebta; Larache, Rabat, Chella și Salé sunt și ele amenințate, Anfa e distrusă, iar locuitorii ei fug care-ncotro. La nord, spaniolii ocupă unul după altul orașele de pe coastă. M-a tras mai aproape și a coborât glasul. Apropiații lui se îndepărtară, dar nu fără a ciuli imperceptibil urechea. — Peste câteva luni, îmi voi ridica din nou oastea împotriva Tangerului și Arzillei și trag nădejde că de data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
șerifului de la Mecca și pe un ambasador hindus, sosiți amândoi cu câteva zile în urmă în capitală pentru a-i înfățișa aceeași problemă: portughezii reușiseră să ocupe insula Kamaran, controlau cu strășnicie intrarea în marea Roșie și debarcaseră trupe pe coasta Yemenului. Șeriful se temea că vor ataca și convoaiele de pelerini din Egipt care obișnuiau să treacă prin porturile Yanbuh și Djeddah, de acum direct amenințate. Emisarul hindus venise cu mare pompă, însoțit de doi elefanți uriași cu valtrapuri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care cărțile vechi povestesc că a fost construită de un învățat pe nume Ptolemeu. El așezase în vârful ei o oglindă mare din oțel care făcea să se aprindă, se spune, orice vas inamic ce încerca să se apropie de coastă. Mai erau desigur și alte lucruri de vizitat, însă noi eram zoriți să plecăm, făgăduindu-ne să ne întoarcem într-o zi în Alexandria, dar cu sufletul liniștit. Ne-am îmbarcat așadar pe o corabie egipteană care pleca spre Tlemcen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
săptămâni la rând, fără să dezvălui destinația, care nu era un loc, ci un om: Aruj corsarul, zis Barbă Roșie. Aflasem într-adevăr că Harun se afla alături de el. Am plecat așadar drept spre Tlemcen, am urmat apoi drumul de coastă spre răsărit, ocolind orașele ocupate de castilieni, cum ar fi Oran sau Mers-el-Kebir, oprindu-mă în locuri unde puteam da peste granadini, ca de pildă la Alger și mai cu seamă la Cherchell, a cărui populație era alcătuită în totalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cărămizi nearse de care spânzurau trimfător trei sute de capete de crocodili. De acolo am pornit-o pe drum de uscat spre a ne duce în portul el-Kussair, la Marea Roșie, având cu noi burdufuri pline cu apă, căci de la Nil până pe coastă nu dai nici măcar de un izvor. Am avut nevoie de o săptămână încheiată spre a ajunge la Yanbuh, port în Arabia Deșertică, unde am acostat o dată cu apariția lunii noi din rabih-thani, când sezonul anual al pelerinajelor se apropia de sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mama și fiica mea mai mare? Cu toate astea, am rămas tăcut, arborând un zâmbet enigmatic. Circaziana mea a stăruit: — Ce i-ai spus prietenului tău? — Corabia lui va străbate toată Mediterana înainte de a coborî, după Tanger, de-a lungul coastei atlantice. O să debarcăm unde o să avem chef. În loc să-și dezvăluie îngrijorarea, Nur își luă un ton cântător: — Nici în Egipt, nici în Siria, nici în Candia... Am continuat, amuzat de joc: — Nici în regatul Fès, nici la Sousa... — Nici la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Abbad să facă escală acolo cât mai des cu putință. — Haosul se potrivește atât de bine cu bucuria de a trăi! observa el. Cunoștea o foarte plăcută cârciumă pentru marinari. — Se servesc aici cei mai mari pești prinși în zona coastei și cele mai bune vinuri. N-aveam nicidecum de gând să mă îndop, și încă și mai puțin să mă îmbăt la întoarcerea dintr-un pelerinaj. Dar, după niște săptămâni petrecute pe mare, un mic chef era binevenit. Abia intraserăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
privire, îi dădu cuvântul diplomatului. — Te-ai întrebat ades, Leon, care era adevăratul motiv al aducerii tale la Roma, pentru ce ne-am hotărât într-o bună zi să-l punem pe Pietro Bovadiglia să răpească un învățat maur de pe coastele Berberiei? Era un plan pe care răposatul papă Leon n-a găsit niciodată prilejul să ți-l dezvăluie. A sosit momentul astăzi. Guicciardini tăcu, iar Clement continuă, ca și cum ar fi recitat amândoi același text: — Să privim lumea în care trăim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]