4,181 matches
-
care exprimă sau influențează starea lucrului sau persoanei denumite de subiectul sau obiectul principalei. Corespunde complementului de stare. Această subordonată întregește complementul de origine din pricipală, antecedent al subordonatei. Acest tip de subordonată completează un antecedent care are funcția de complement de rezultat în pricipală. Observații: Există și fraze în care prezența antecedentului cauzalei este facultativă: "(Azért) nagy a forgalom, mert péntek délután van". Antecedentul este omis dacă subordonata introdusă prin "mivel" este plasată înaintea principalei: "Mivel hideg volt, felvettem a
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
nehogy rendetlennek találják" „S-a pieptănat, ca să nu fie considerat(ă) neglijent(ă)”. Predicatul acestei subordonate este la modul imperativ cu valoarea corespunzătoare conjunctivului românesc. Dacă subiectul principalei este același cu al propoziției de scop, aceasta poate fi transformată în complement de scop exprimat prin verb la infinitiv: "Azért mentem a piacra, hogy vásároljak" „M-am dus la piață ca să fac cumpărături” → "Vásárolni mentem a piacra" „M-am dus la piață pentru a face cumpărături”. Această subordonată corespunde cu acea completivă
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
mentem a piacra, hogy vásároljak" „M-am dus la piață ca să fac cumpărături” → "Vásárolni mentem a piacra" „M-am dus la piață pentru a face cumpărături”. Această subordonată corespunde cu acea completivă indirectă din gramaticile românești care este echivalentă cu complementul indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ. Acest tip de subordonată întregește antecedentul complement comparativ al unui adjectiv sau adverb la gradul comparativ din principală. Se deosebește de propoziția comparativă. Se construiește deseori fără antecedent: "Péter nem gazdagabb, mint a
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
mentem a piacra" „M-am dus la piață pentru a face cumpărături”. Această subordonată corespunde cu acea completivă indirectă din gramaticile românești care este echivalentă cu complementul indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ. Acest tip de subordonată întregește antecedentul complement comparativ al unui adjectiv sau adverb la gradul comparativ din principală. Se deosebește de propoziția comparativă. Se construiește deseori fără antecedent: "Péter nem gazdagabb, mint a szülei voltak" „Péter nu e mai bogat decât au fost părinții lui”. Acest tip
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
din principală. Se deosebește de propoziția comparativă. Se construiește deseori fără antecedent: "Péter nem gazdagabb, mint a szülei voltak" „Péter nu e mai bogat decât au fost părinții lui”. Acest tip de subordonată întregește un antecedent care îndeplinește funcția de complement permanent (numit și asemantic) al unui adjectiv, verb sau formă nominală a verbului. Antecedentul este un pronume demonstrativ de depărtare, iar cuvântul introductiv - conjuncția "hogy" sau un pronume relativ. De cele mai multe ori, această subordonată corespunde unei completive indirecte din gramaticile
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
gramaticile românești. Exemple: Aceste subordonate, pe lângă faptul că întregesc o parte de propoziție din principală, au și un conținut semantic special (consecință, condiție, concesie sau comparație), adică peste raportul gramatical se suprapune un supliment semantic. În plus, ele nu au complement corespunzător ca parte de propoziție. Această subordonată exprimă consecința gradului unei calități, unei cantități, unei acțiuni sau a unei stări exprimate în principală. Această subordonată exprimă o împrejurare care constituie condiția îndeplinirii evenimentului exprimat în principală. Poate avea antecedent ("akkor
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
se vedea exemplele de mai sus). Valorile verbale ale gerunziului nu sunt concurate de valori nominale. El poate primi toate complinirile verbului: Pe lângă valoarea verbală ca element regent, gerunziul are mai ales valoare adverbială ca parte de propoziție, exprimând diferite complemente circumstanțiale: Mai rar, gerunziul poate îndeplini și alte funcții sintactice:
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
sau semantic cu unii determinanți ai verbului, ca și prin natura referentului. Natura substantivală a infinitivului îi permite acestuia să îndeplinească sintactic funcția unor părți de propoziție pe care le poate îndeplini substantivul, fiind folosit cu prepoziții în cazul unor complemente: Construcțiile cu prepozițiile "în" sau "la" + infinitivul sunt mai greoaie decât cele cu infinitivul lung al verbului, precedat de aceste prepoziții. După "înainte de" este recomandabilă folosirea infinitivului și nu a conjunctivului: "Înainte de sosirea trenului" (infinitiv lung) sau "înainte de a sosi
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
șase unghiuri ale triunghiului sferic (trei unghiuri și trei arce) sub forma unui cerc, în ordinea apariției lor în triunghi (unghi, latura, unghi și tot așa până se închide cercul). Apoi încrucișăm unghiul de 90° și înlocuim arcul neadiacent cu complementul său, adică, înlocuim să spunem pe "B" prin 90° − "B". Cele cinci numere pe care le avem acum formează pentagonul lui Napier. Pentru orice alegere a trei unghiuri, unul fiind unghiul din "mijloc", ceilalte două unghiuri vor fi adiacente sau
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
divizată în treisprezece universități independente. "Universitas magistrorum et scholarum Parisiensis" (cuvânt cu cuvânt: „Mulțimea dascălilor și școlarilor din Paris”) este mai întâi o corporație de dascăli și de elevi care apare la Paris, în cursul secolului al XII-lea, drept complement al școlii catedrale de la Notre-Dame. Primul act care îi dă un statut oficial este "o cartă" din 1200 a regelui Filip August care le acordă tuturor membrilor săi „forul ecleziastic”, adică privilegiul de a fi judecat de către un tribunal ecleziastic
Universitatea din Paris () [Corola-website/Science/320280_a_321609]
-
spre dispozitivul de memorare, ceea ce face informația plasată pe liniile de date să nu poată ajunge la punctele A și B. Pentru ca o operație de scriere să aibă loc, se plasează valoarea dorită a fi înscrisă pe linia Data și complementul acesteia pe linia Data', după care se activează linia Read/Write. Tranzistoarele de trecere intră în conducție și valorile de pe liniile Data și Data' vor fi transferate către punctele A și B. O poartă NU poate fi construită cu două
SRAM () [Corola-website/Science/321158_a_322487]
-
reprezentarea abstractă a unei memorii de 4 cuvinte a câte 4 biți. Reprezentarea unei memorii de 4 cuvinte a câte 4 biți Modulul de memorie este funcțional, dar este dificil de utilizat din cauza celor patru linii de date și a complementelor acestora (sunt prea multe). Utilizatorul ar trebui să poată să scrie și să citească informație fără a mai considera și liniile negate. Cu cât memoria este mai mare pe dimensiunea verticală (crește numărul de cuvinte), inversoarele celulei de memorare vor
SRAM () [Corola-website/Science/321158_a_322487]
-
o viteză de aproximativ 700 de instrucțiuni pe secundă. Memoria principală era reîmprospătată în permanență, proces care dura 20 milisecunde, fiecare dintre cele 32 de cuvinte trebuind să fie citit și apoi reîmprospătat pe rând. SSEM reprezenta numerele negative în complement față de doi, ca și majoritatea calculatoarelor de la începutul secolului al XXI-lea. În acea reprezentare, valoarea celui mai semnificativ bit reprezenta semnul numărului; numerele pozitive aveau un zero pe acea poziție, iar cele negative aveau unu. Astfel, numerele ce puteau
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
la valoarea maximă era incrementat și se reseta la 0, ideea fiind cea de a emula prin electronică funcționarea roților cu numere ale unui sumator mecanic. ENIAC avea douăzeci de acumulatori pe zece cifre cu semn care utilizau reprezentarea în complement față de zece și puteau efectua 5000 de adunări sau scăderi simple între oricare dintre ele și sursă (de exemplu, un alt acumulator, sau o constantă) pe secundă. Se puteau conecta mai mulți acumulatori simultan, astfel că viteza maximă de funcționare
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
-
fără îndoială"), incertitudine, atenuare ("eventual", "poate"), probabilitate ("probabil"), întărirea enunțului ("bineînțeles"), satisfacție, ușurare ("din fericire") etc. Deja în gramaticile tradiționale s-a constatat că adverbele reprezintă o clasă lexico-gramaticală eterogenă. Deși se definea ca având în general funcția sintactică de complement circumstanțial al unui verb, al unui adjectiv sau al unui alt adverb, Avram 1997, de exemplu, constata că sunt și adverbe, de exemplu "chiar", "poate", "tocmai", care „se referă la o întreagă propoziție sau numai la o parte a ei
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
de exemplu "chiar", "poate", "tocmai", care „se referă la o întreagă propoziție sau numai la o parte a ei, împreună cu care se analizează”. Altfel spus, după cum afirma Constantinescu-Dobridor 1980, există adverbe „fără funcție sintactică”, care ar îndeplini totuși funcția de complement circumstanțial de mod de diverse feluri: de continuitate ("încă"), de îndoială ("oare"), de precizare ("tocmai"), de restricție ("măcar"), de exclusivitate ("doar"), de proximitate ("aproape"), explicativ ("adică"). Începând cu anii 1960, când lingvistica s-a îndreptat tot mai mult spre o
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
cuvinte sunt net delimitate de adverbe, modalizatorul având statut de parte de vorbire aparte. Delimitarea s-a făcut analizându-se comportamentul unor cuvinte considerate tradițional adverbe, în două situații diferite: atunci când răspunzând la întrebarea „cum?”, având prin urmare funcția de complement circumstanțial de mod, și atunci când nu pot răspunde la această întrebare, nefiind, prin urmare, complemente de mod și nici altă parte de propoziție. De exemplu, în propoziția "Géza biztosan talált be a belső körbe" „Géza a nimerit cu siguranță în
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
s-a făcut analizându-se comportamentul unor cuvinte considerate tradițional adverbe, în două situații diferite: atunci când răspunzând la întrebarea „cum?”, având prin urmare funcția de complement circumstanțial de mod, și atunci când nu pot răspunde la această întrebare, nefiind, prin urmare, complemente de mod și nici altă parte de propoziție. De exemplu, în propoziția "Géza biztosan talált be a belső körbe" „Géza a nimerit cu siguranță în cercul interior”, "biztosan" este adverb cu funcția de complement circumstanțial de mod, dar în "Géza
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
la această întrebare, nefiind, prin urmare, complemente de mod și nici altă parte de propoziție. De exemplu, în propoziția "Géza biztosan talált be a belső körbe" „Géza a nimerit cu siguranță în cercul interior”, "biztosan" este adverb cu funcția de complement circumstanțial de mod, dar în "Géza biztosan betalált a belső körbe" „Cu siguranță, Géza a nimerit în cercul interior” este un modalizator, cuvânt fără funcție sintactică în propoziție, însă cu funcție modală, aceea de a exprima certitudinea vorbitorului despre ceea ce
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
de obiect, dacă acesta există, diferit de subiectul gramatical. Se distinge formal de celelalte diateze prin lipsa vreunui morfem specific. Verbele active pot fi: Această diateză arată că subiectul gramatical suferă procesul realizat de un autor neprecizat sau de un complement de agent, altul decât subiectul gramatical. Această diateză are ca morfem verbul auxiliar "a fi", verbul de conjugat fiind la participiu, acordat cu subiectul. Exemple: Pot fi puse la diateza pasivă verbele active tranzitive, complementul direct de la diateza activă devenind
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
autor neprecizat sau de un complement de agent, altul decât subiectul gramatical. Această diateză are ca morfem verbul auxiliar "a fi", verbul de conjugat fiind la participiu, acordat cu subiectul. Exemple: Pot fi puse la diateza pasivă verbele active tranzitive, complementul direct de la diateza activă devenind subiect, iar subiectul - complement de agent. De exemplu "Cartea a fost cumpărată de mine" rezultă din transformarea propoziției "Eu am cumpărat cartea". Excepții sunt unele verbe ca "a binevoi", "a comporta", "a durea" etc. În
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
decât subiectul gramatical. Această diateză are ca morfem verbul auxiliar "a fi", verbul de conjugat fiind la participiu, acordat cu subiectul. Exemple: Pot fi puse la diateza pasivă verbele active tranzitive, complementul direct de la diateza activă devenind subiect, iar subiectul - complement de agent. De exemplu "Cartea a fost cumpărată de mine" rezultă din transformarea propoziției "Eu am cumpărat cartea". Excepții sunt unele verbe ca "a binevoi", "a comporta", "a durea" etc. În mod tradițional, diateza reflexivă este considerată a fi acea
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
am trimis bani, care îți vor fi servit. Perfectul infinitiv exprimă o acțiune trecută, de regulă anterioară celei a verbului regent ("Faptul de a fi declarat adevărul l-a pus într-o lumină proastă"), sau posterioară, dacă are funcția de complement circumstanțial de timp: Înainte de a fi venit el, mă simțeam bine". Viitorul propriu-zis se folosește de obicei cu valoare absolută, exprimând o acțiune care urmează să se efectueze după momentul vorbirii: Am să sosesc / O să sosesc / Voi sosi la ora
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
viitoare, prezentă în aceeași frază ("Nu vom putea ajunge la o concluzie definitivă până nu vom fi demonstrat...") sau în contextul mai larg: "Până atunci își va fi făcut efectul". Gerunziul ia în general valorile temporale ale verbului al cărui complement este ("Pofta vine / ne-a venit / are să ne vină mâncând), dar uneori exprimă și acțiuni anterioare celei ale verbului regent (Absolvind liceul, s-a înscris la facultate") sau un prezent etern ca fond al unei acțiuni trecute sau viitoare: "N-
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
iar sensibilitatea este de 2 µg/ml. Concentrația antigenului (proteinei) se stabilește în funcție de curbă etalon trasata cu trei diluții ale serului de referință. Rezultatele metodei se exprimă în mg/dl. Aplicații posibile sunt determinările cantitative pentru: imunoglobuline (IgG, IgA, IgM), complement (C3), alfa-1 antitripsină, siderofilina, proteină C-reactivă (CRP), etc.
Imunodifuzia radială simplă Mancini () [Corola-website/Science/316857_a_318186]