8,920 matches
-
și educare trebuie să prevadă criteriile, indicatorii de performanță, instrumentele pentru control și, pe de altă parte, rezultatele evaluării constituie baza reluării procesului instructiv-educativ. Este importantă stabilirea Încă din faza de proiectare a tipurilor de efecte urmărite la studenți și conștientizarea de către aceștia a așteptărilor din partea lor, a felului cum vor fi evaluați, a criteriilor de evaluare, fapt care le va stimula motivația și le va dezvolta competențele autoevaluative. Se consideră că pilonii educației viitorului sunt următorii: să Înveți cum să
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
umană rezonează În permanență cu această energie a punctului zero și prin intermediul ei rezonăm cu alte ființe umane. Rezonanța devine parte integrantă din această cunoaștere conștientă a fenomenelor spirituale În care mințile noastre se contopesc și se unesc cu această conștientizare ca fiind adevărul și realitatea imuabile ale existenței noastre. Rezonanța devine parte din această cunoaștere conștientă ajungându-se astfel la o conștientizare continuă și o acordare permanentă la energia cosmică. În această lume modernă fiecare dintre noi ne dorim o
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
din această cunoaștere conștientă a fenomenelor spirituale În care mințile noastre se contopesc și se unesc cu această conștientizare ca fiind adevărul și realitatea imuabile ale existenței noastre. Rezonanța devine parte din această cunoaștere conștientă ajungându-se astfel la o conștientizare continuă și o acordare permanentă la energia cosmică. În această lume modernă fiecare dintre noi ne dorim o vitalitate superioară. Vitalitatea reală este fizică, emoțională și spirituală. Pentru a avea vitalitate trebuie să Înțelegem cea mai importantă sursă naturală - energia
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sistemului social, cu anumite drepturi Și obligații de care este conștientă. Desemnează o individualitate conștientă de sine și recunoscută de ceilalți. Este clar că nu există conștiință de sine fără sistem de relații sociale; nu este posibilă o conștiință fără conștientizarea rolului social, a poziției individului În contextul relațiilor sociale. De aceea, abordarea personalității nu este posibilă fără a avea În vedere persoana, fără raportarea acesteia la relațiile sociale din care se naște și În care se dezvoltă. În timp ce individualitatea vizează
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
celor dragi, față de ceva ce ar fi trebuit să devină prioritar pentru noi. Indiferența, ignoranța, reprezintă o amânare a gândurilor noastre, fiind un substitut al cunoașterii. În timp ce indiferența constantă ne poate Întuneca viața și dezmembra relațiile cu persoanele din jur, conștientizarea acesteia poate avea efecte dăunătoare asupra psihicului uman și a Încrederii În propriile forțe. Deși de multe ori avem impresia ca “ce nu știm nu ne poate răni”, a trăi În ignoranță este un lucru distructiv pentru evoluția noastră ca
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
imens. Istoria devenirii omului se suprapune cu istoria religiozității lui. Mircea Eliade spunea: „Pentru mine, Înțelegerea valorilor religioase tradiționale este primul pas spre trezirea spirituală” . Iar mai departe spune: „Crizele omului modern sunt În mare parte religioase, În măsura În care sunt o conștientizare a unei absențe de sens. Când omul are simțământul că a pierdut cheia existenței sale, când nu mai știe care este semnificația vieții, e vorba Întru totul de o problemă religioasă deoarece tocmai religia este un răspuns la Întrebarea fundamentală
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
timp. Constanta perceptuală se referă la perceperea obiectelor ca având forma și mărime constante indiferent de unghiul din care sunt privite. Conștiența desemnează o stare corticală particulară, caracterizată printr-o sensibilitate specială, individuală, la stimuli interni sau externi, marcând o conștientizare a persoanei proprii și a mediului ambiant. Conștiența are semnificația de experimentare conștientă a vieții, capacitatea de a reflecta asupra lumii și asupra sinelui și de a acționa În conformitate cu propria voință, ceea ce ne deosebește de mașini. Conștiința este un sentiment
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fundamentale ale spiritului uman. Poate fi considerat procesul prim prin care conștiința de realitate și de sine apare În subiect raportându-l la sine și la lumea sa. Esența cunoașterii constă În reproducerea În interiorul subiectivității a unei alte subiectivități, prin conștientizare de sine și cuplarea subiectivității conștientizate cu o realitate În care poate acționa, experimenta, evalua și conclude asupra consecințelor. Educația se definește ca fiind activitatea specializată, specific umană, care mijlocește și susține, În mod conștient, dezvoltarea. Emoția este definită ca
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
abilitatea de a prevedea sau prezice evenimentele viitoare. Ulterior, psihologii au lărgit acest concept, definind percepția subliminală drept percepția stimulilor pe care nu-i detectăm În mod conștient Într-o anumită ocazie, deși În alte situații am fi avut posibilitatea conștientizării lor. Predicția - deducțiile ce se fac pe baza ipotezelor formulate. Proces psihic (p.p.) concept care denumește o succesiune de faze În funcționarea psihicului; orice p.p. constituie un subsistem de activitate informațională care este dotat cu autoreglaj. Procese psihice și mentale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
economie, științe politice, cultură. Asemenea oameni există în societate, însă lor nu li se oferă posibilitatea să-și dea deplina măsură a valorii. Pentru lansarea acestor programe este necesar un mai mare curaj din partea conducerii actuale a TVM și o conștientizare a necesității unei schimbări de fond în activitatea instituției. Câteva emisiuni cu priză la public, scoțând în prim plan un nou mod de abordare a realității - complex, dezinhibant, mizând pe o imagine netrucată - va stimula un spirit de emulație în interiorul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să-i reprezinte. Așa cum se întâmplă de fapt în țările ce nu au cunoscut regimul comunist. Deocamdată se refuză cu încăpățânare aceste modele de asociere, deși mulți le găsesc rezonabile și singurele posibile într-un viitor apropiat. Până atunci, până la conștientizarea acestui adevăr, într-o societate înstrăinată de valorile spiritului, scriitorul autentic rămâne singur, pe margine. februarie, 1995 Ai noștri tineri la Berlin Titlul de mai sus - parafrază a unui binecunoscut poem eminescian, epurat desigur de conotațiile ironice adăugate de poet
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ei își „împliniseră” studiile literare la Moscova, și în ciuda precauțiilor Securității - ca dovadă că această instituție, urmărind, șicanând scriitorii, își irosise timpul în van, provocând o reacție inversă - au intrat în viața literară având o formație sută la sută românească. Conștientizarea faptului că alcătuiesc o echipă, că pot constitui o generație a venit mai târziu, în anii ’89-’92, când a reușit să debuteze editorial și ultimul val optzecist. Critica literară basarabeană - Mihai Cimpoi, Eugen Lungu, Andrei Țurcanu - tot ei manifestându
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
teoretic de care sunt marcați intelectualii basarabeni (din cauze bine cunoscute, în primul rând o instruire sumară, cenzurată), dar și - trebuie să recunoaștem - incapacitatea lor structurală de a aborda reflexiv și a acoperi integral o temă. De aici și proasta conștientizare a realităților pe care le trăim, lipsa de soluții sau măcar definirea corectă a problemelor. Pe fundalul acestei sărăcii de „personal” (personalități) din Basarabia, în România se înregistrează o afluență de nume care profesează în mod remarcabil eseul politic: Andrei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pe altarul Cauzei cu C mare13. Spaima, inconsistența psihică transformată În inconsistență fizică descriu Întreaga teroare a inadaptării la lume. Atracția cavernei - substitut al pântecului matern primordial - transformă realitatea Într-o prezență insuportabilă. Gândirea și scrierea sunt primele victime ale conștientizării obligației de a fi responsabil. Scrisul, ca formă a unui nou tip de raportare la realitate, mărește spaima de alteritate, de diferență și relevă tragedia de a nu putea să accepți o lume pentru care nu ai fost pregătit. Frica
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pe ușă, acestea se reîntorc pe geam. Tensiunea extraordinară provocată de dubla articulare a autoportretului - la o extremă, de imaginarul cu pretenții de obiectivitate al scriitorului, la cealaltă, de expresivitatea involuntară a decupajului zilnic - conferă jurnalului, ca Întreg, rolul de conștientizare a sinelui. Adică prerogativele fantasmării În marginea a ceea ce pare cunoscut, acceptat și inamovibil. Înainte de a fi scrierea multiformă (Însă ușor previzibilă) a ceea ce se vede, jurnalul e investigarea turbulentă a ceea ce nu poate fi nici măcar presimțit. El ego-grafiază un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și generoase despre glorie, folos și iubire, În balta incoloră a unei vieți meschine și lipsite de țel”6, vorbește, de fapt, despre imposibilitatea construcției. Pentru că o construcție nu e doar un act, ci și un final de drum: e conștientizare a ceea ce există În tine. Neputința de a aduce la suprafață trecutul echivalează cu simbolica răsturnare a clepsidrei. Și, În acest sens, nu vom avea niciodată de-a face doar cu unicitatea actului confesiv, ci cu o obligatorie repetitivitate. Altminteri
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sau am uitat cine sunt eu și, ca atare, ce am de făcut. Să-mi amintesc că nu sunt stăpân, ci slugă 8. Aceste cuvinte ale lui Tolstoi descriu, probabil, exemplul clasic al omului dubitativ: momentul de tensiune În care conștientizarea unei absențe se transformă În sursă potențială a prezenței. O câștigare a pariului cantitativ, dar Însoțită de o dramă. O dramă vizibilă mai ales la scriitorul-intelectual: de la Virginia Woolf la Radu Petrescu, jurnalele consemnează lamentourile celui care se descoperă nepregătit
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu Șeicaru, să pară un roman pamflet, deși sumedenie din trăsăturile șeicarului se potrivesc grozav eroului meu25. Mai mult decât intenționalitatea autorului, din astfel de mărturii se compune o hartă foarte sugestivă a gesticulațiilor sale creatoare. În suficiente cazuri lipsește conștientizarea propriu-zisă a mobilurilor scrierii jurnalului. Teren de luptă cu propriile insuficiențe, neputințe și Îndoieli, jurnalul e, adeseori, pus sub semnul Întrebării de Însuși autorul său. Autorul-standard, Amiel, n-a fost ocolit de dubiile ce Însoțesc nespectaculozitatea aparentă a notației cotidiene
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Yourcenar nu stătuse degeaba. De câțiva ani schița un set de memorii despre familia ei, a căror principală temă era soarta sau, în greaca pe care o adaptase titlului, Ananke. Aceste volume, ca și timpuriul Alexis, erau făcute să relateze conștientizarea personală în fața realităților trecutului ei. Nu erau niște memorii convenționale, ci combinau genealogia, istoria, biografia unor personaje necunoscute și tradițiile locale din Franța flamandă. Aici a putut demonstra că este o adevărată Crayencour, cu toate că nu avea copii. Cărțile ei munca
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
putea face față „iureșului modernității”de a doua zi. Deseori scuza precum „muncesc pentru copii” sau „încerc să mă realizez pentru a avea ce le oferi lor mai târziu” face mai ușoară suportarea propriilor mustrări de conștiință apărute ca urmare conștientizării faptului ca petrecem prea mult timp pentru satisfacerea propriilor orgolii și aspirații in detrimentul timpului „relaxant” cu familia. A afirma că „in weekend plec în delegație ” ne confirmă mai multă mândrie decât „în weekend stau cu familia și mă joc
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
aspect, mai ales că au trecut mai mulți ani de la intrarea Poloniei, României și a Bulgariei în Uniunea Europeană. Primăriile italiene continuă să dezvolte programe adresate imigranților și atât. Acest fapt nu favorizează, în mod evident, schimbarea mentalității de către români prin conștientizarea că au un statut diferit. Iată de ce în mod constant se simt inferiori sau nu reacționează când sunt tratați în acest mod. Toate acestea explică distanța pe care emigranții români, chiar și cei care stau de mult timp în Italia
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
asupra gândirii sale cu privire la pace, spre ex. Adversus Iudaeos, 3, 9-10, unde legea talionului era considerată abolită în virtutea legii noi, iar simultan ca alternativă la război și la folosirea armelor propune activitatea blândă, indicând ca model pe cea a agricultorului. Conștientizarea profundei diversității dintre Dumnezeu și cezar, dintre religie și stat, a determinat autorul să considere societatea păgână ca fiind demonică. Refuzul structurii militare nu apare numai din adversitatea sa față de cultura idolatrică ci și din convingerea ticăloșiei războiului, a mijloacelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
65 p.Chr.), este reluată acum într-un alt context. Dacă în filozoful păgân se putea vorbi despre o anumită resemnare, pe lângă viziunea stoică a omului, în teologul creștin, alături de observația detașată a evenimentelor, simbol al derivării stoice, este prezentă conștientizarea rupturii cu experiența păgână prin implicarea unei noi concepții despre viață, inserată în optica comunitară creștină. În Ad Donatum, 7, autorul ne vorbește despre disprețul vieții exemplificat de spectacolul gladiatorului. Mulțimea care asistă își asumă o conotație de paliditate care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
răspundă pozitiv exigențelor creștinilor, fapt pentru care autorul începe să-l considere nu doar ca pe un mijloc util în vederea expansiunii noii religii, dar și ca instrument de apărare al acesteia. În acest fel, așteptarea unei escatologii iminente ceda locul conștientizării realității istorice. Atitudinea a fost conciliantă numai în această optică contrară Imperiului păgân și favorabilă Imperiului creștin în formare. Autorul își prezintă opinia asupra problematicii militare în fragmentele operei sale, scrise anterior acestei perioade, unde ne descrie situația anumitor ambiente
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
poarte sabia nu atât pentru a ucide cât pentru a apăra dreptatea (cf. Rom 14, 3-4) și să nu săvârșească nedreptatea, pentru că cine o comite își atrage mânia lui Dumnezeu (Rom 1, 8). Întrucât aprecierea înaltă a disciplinei și deplina conștientizare a obligațiilor asumate prin botez, nu puteau fi simțite astfel decât de cei deprinși cu un regim de renunțări și supuneri, considerăm că primii creștini romani erau în cea mai mare parte soldați, funcționari ai statului, servitori ai curții imperiale
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]